Page 11 - 1958-01
P. 11
rj Dfir 1i. DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
V rWU5BPB
PROBLEMA PRINCIPALA Munca de furnalist TELEGRAME EXTERNE
a devenit mai uşoară
Pentru lărgirea schimbului tehnica -r-
transformarea socialistă a agriculturii Lucrez ca furnalist In Com împingeau ghiftele pînă la isto
binatul siderurgic Hunedoara vire. Acum ghiftele au dispărut. ştiinţific între S.U.A. şi 0. R. S. S.
din anul 1950. Atunci m-am an La furnalele 1 şi 2, locul lor
r Comuniştii din comuna Lă- culturii un larg activ fără de femeile. Faptul că organizaţia gajat ca ajutor topitor la secţia l-au luat corfele, iar la furnalul NEW YORK 6 (Agerpres). îl constituie tehnica sateliţilor
puşnic, raionul Ilia, se preocu furnale vechi, şi anume la fur 4,mecanizarea. La furnalele noi, Binecunoscutul ziar american artificiali — ruşii merg in frun
pă intens de cele mai arzătoa partid din rîndul femeilor, depu de partid din comună a dovedit nalul 1. Ca ajutor am stat doar Încărcarea se face cu schipul, „Des Moines Register" cheamă te. America ar putea afla multe
re probleme ale comunei. Şi, cum taţilor şi tineretului, rezultatele o preocupare permanentă faţă de cîteva luni, deoarece am fost lucru ce nu necesită efort fizic. la lărgirea schimbului tehnico- de la Uniunea Sovietică in ce
problema principală este trans au fost din cele mai buna. in munca de partid în rîndul fe avansat ca prim topitor la fur ştiinţific intre S.U.A. şi U.R.S.S. priveşte aceste noi experienţe
formarea socialistă a agricultu comuna Lăpuşnic şi în satele meilor, a făcut ca în întovărăşi nalul 2. In 1952 am fost mutat In privinţa astupării şi des- pasionante în studierea spaţiu-*
rii, ei au în centrul atenţiei toc Brîznic şi Răduleşti, acest activ rile agrilcole să intre peste 80 la furnalul 6. Am încercat un tupării şticului, azi, oamenii Cînd, în urmă cu trei ani, lui interplanetar.
mai această problemă. de femei, cu o suprafaţă de pes puternic simţămlnt de mîndrie, sînt feriţi de pericolul acciden scrie ziarul, am făcut prima
In urma muncii politice desfă s-a împărţit pe colective, condu te 50 hectare' teren. cînd odată cu preluarea condu telor prin utilizarea maşinilor Ziarul cheamă Statele Unite
şurate, peste 400 de familii din cerii unei echipe, am destupat de destupat şi astupat Şticul. noastră propunere (de a invita să realizeze legături şi contacte
•omuna Lăpuşnic, şi-au unit pă- se de către un membru de par Pe lingă aceste lucruri bune, şticul pentru prima dată la cel un grup de lucrători din agri mai largi cu Uniunea Sovieti
mînturile în cadrul întovărăşiri tid, pe grupe de case. Munca de în munca organizaţiilor de par mai mare furnal de atunci. La furnalele 6 şi 5 aceste munci cultura U.R.S.S. să viziteze că. „Fie ca întreaga lume să
lor agricole. Dacă la începutul lămurire de la om la om, dusă tid din comuna Lăpuşnic mai e- făcindu-se acum cu ajutorul u- S.U.A. N.R.), nu ne gîndeam ştie că America nu se teme de
anului trecut ritmul cooperati xistă şi cîteva lipsuri de care Pe urmă, sub ochii mei a în nor instalaţii mecanice şi res contactele cu ruşii. Un schimb
vizării agriculturii era foarte în de aceste colective a făcut ca comuniştii trebuie să ţină nea ceput să crească furnalul de 700 pectiv electrice, nu se mai cere că Statele Unite pot să înveţe larg — ştiinţific şi tehnic — in
cet, în ultimul timp comuniştii părat seama. In multe sate în- mc, furnalul cu cea mai mare unui furnalist forţă fizică. ceva de la ruşi în domeniul a-
din sat dau un puternic impuls în scurt timp să ia fiinţă aici văţămîntul de partid se desfă capacitate. II întrecuse pe „6“. griculturii sau in vreun alt do tre Uniunea Sovietică şi Sta
acestei munci. Astfel, din vara Am dorit foarte mult să mun S-a uşurat nHilt munca şi în meniu tehnic. Acum americanii
anului trecut şi pînă acum, s-au întovărăşiri agricole. cesc la acest furnal. Dorinţa ce priveşte urmărirea procesu încep să înţeleagă că Uniunea tele Unite ar putea face din pla
inaugurat în comună 5 întovă Dar în munca de lămurire a mi s-a împlinit in anul trecut. lui tehnologic, prin introduce
răşiri agricole. In satul Stîn- rea aparatelor automate de mă Sovietică a obţinut mari succe neta noastră locul care oferă
ceşti, de pildă, s-a format o în ţăranilor muncitori pentru a păşi îmi amintesc cum era înain surători şi control, aceasta in se în multe domenii ale ştiin
tovărăşire cu 36 familii, cuprin- pe calea cooperativizării agri te la furnalele mici. Pe atunci, special la furnalele noi. ţei şi tehnicii. In multe domenii cea mai mare siguranţă pen
zînd tot satul şi ceea ce a fost fonta se turna în tipare chiar speciale — un exemplu elocvent
mai important este că întovă culturii au contribuit şi alte eve şoară nesatisfăcător, lecţiile nu la locul de muncă. Cită bătaie Astăzi se poate spune fără tru viaţa omului.
răşirea s-a făcut fără nici un de cap am avut atunci. Fonta teama că s-ar greşi, că munca
schimb de teren. De asemenea nimente ce s-au petrecut- în sînt legate de viaţa satelor, de se lipea de tipare şi munceam la furnale şi în special la cele
;i în satele Brîznic, Răduleşti şi pină ne treceau toate năduşe- noi, a devenit incomparabil mai
^ Lăpuşnic s-au mai înfiinţat cîte viaţa satelor. Comuna Lăpuşnic problemele transformării socia lile la dezlipirea ei. S-a con uşoară faţă de trecut. Progresul Sindicafele engleze cer încetarea
o întovărăşire agricolă pe lîn- struit mai apoi oanda de turna ştiinţei şi tehnicii, grija statului
a fost de curînd electrificată, în liste a agriculturii. De aseme re a fontei şi prin aceasta s-a de a veni în ajutorul nostru, al e xp erie n ţe lo r cu arm a nucleară
gă cele existente. uşurat munca furnaliştilor foar furnaliştilor, în scopul uşurării
In satele unde organizaţiile satele Muncelu Mare şi Meri- nea, gazetele de perete au încă muncii, a făcut ca munca de
te mult. furnalist să devină căutată.
de bază au atras în munca de şoru de Munte s-a început con , o slabă activitate, articolele ne- Apoi, munca de încărcare a LONDRA 6 (Agerpres). — vernul să propună celorlalte pu
transformare socialistă ai agri LUDOVIC CSOSZ La şedinţa din trei ianuarie a teri încetarea imediată şi necon
strucţia unui cămin cultural şi schimbîndu-se decît la perioade furnalelor. Pe atunci ghiftarii secţiei internaţionale a Congre diţionată a experienţelor cu
prim-îurnalist sului sindicatelor britanice s-a bombele cu hidrogen11.
a unor şcoli elementare. In sa destul de mari. discutat problema încetării expe
rienţelor cu arma nucleară. Potrivit afirmaţiilor observa
tul Răduleşti s-a construit un ¦ Lichidînd aceste lipsuri şi îm torului, reprezentanţii Congre
După cum relatează corespon sului vor ridica şi problema
pod peste valea din mijlocul sa bunătăţind munca politică de dentul ziarului „Times“, la şe zborurilor deasupra Angliei ale
dinţă au fost examinate „argu
tului. Toate acestea au făcut să masă în rîndul ţăranilor mun mentele pe care reprezentanţii avioanelor americane încărcate
Congresului sindicatelor brita
convingă şi mai mult ţăranii citori, comuniştii din comuna nice le expun la 6 ianuarie cu bombe cu hidrogen, ceea ce
primului ministru pentru ca gu-
muncitori de justeţea politicii Lăpuşnic vor putea să se achi reprezintă un pericol grav pen
partidului nostru. La aceasta a te de sarcina trasată de adu A fost reorganizat Cabinetul tru populaţia Angliei.
mai contribuit şi faptul că în narea comuniştilor cu ocazia a-
tovărăşirile existente s-au întă legerii noului organ de condu pedagogic al oraşului Deva
rit, au obţinut sporuri mari de cere, aceea ca în anul 1958 co <i îl
recolte. muna Lăpuşnic să fie în între In anul şcolar 1957—1958 s-a re vilor, în sensul confecţionării de ma Intensificarea mişcării greviste din Italia
organizat cabinetul pedagogic cu me- terial didactic, adunării lucrărilor de
Un aport însemnat au adus gime cooperativjzată. todişti voluntari de pe lîngă secţia de desen, lucru manual, etc.
învăţămînt şi cultură a Sfatului popu
Păşesc spre o viaţă fericită lar al oraşului Deva. Preocuparea de care colectivul de ROMA 6 (Agerpres). — de la minele din Sicilia şi 7.000
metodişti voluntari ai cabinetului pe Sîîrşitul anului 1957 a lost mar de muncitori de la transportul
In comuna Cîlnic pe locul nu tru lămurirea ţăranilor munci ca desfăşurată pentru transfor Cabinetul pedagogic funcţionează pe dagogic a dat dovadă pînă în pre cat prin intensificarea mişcării rutier de stat. Mişcarea grevis
meroaselor ogoare de altă dată, tori, n-au fost deosebite faţă de marea socialistă a agriculturii. specialităţi fn localul şcolii pedago zent, dă încrederea că roadele muncii greviste a oamenilor muncii din tă a oamenilor muncii italieni s-a
fărimiţate şi acoperite cu felu cele folosite în multe alte sate. Mulţi dintre aceştia, printre ca gice „Ian Amos Komenski", venind de îndrumare nu vor întîrzia să se ar Italia. In luna noiembrie au fost desfăşurat sub lozinca luptei
rite culturi, se întind astăzi tar Deosebit e însă felul, cum au re pot fi amintiţi ţăranii mun în ajutorul cadrelor didactice din oraş rate Ia sfîrşitul anului şcolar în mun in grevă in Milano 90.000 de pentru sporirea salariilor, redu
lalele colectiviştilor şi ale înto- ştiut să folosească aceste meto citori- Ioan Ienciu, Ioan Dăni- şi al elevilor şcolii pedagogice. Din ca desfăşurată de şcolile din oraşul cerea zilei de' lucru, pentru re
vărăşiţilor. de comuniştii de aci. lă, Nicolae Zidaru şi alţii, s-au colectivul de metodişti fac parte ca nostru. muncitori din 153 întreprinderi tribuirea egală a bărbaţilor şi
dovedit a fi agitatori pricepuţi. dre didactice cu o temeinică pregătire industriale din oraş. In lunile a femeilor şi pentru satisface
De pe aceste terenuri întinse, Iată numai cîteva aspecte ale profesională, cu experienţă Ia catedră TITANIA PONTA MARGHITAN rea altor revendicări
lucrate după metode agrotehnice muncii politice desfăşurate în Zilnic, din .casă în casă, ori şi care se bucură de prestigiu în rîn inspector la secţia de învăţămînt noiembrie—decembrie au înce
şi cu maşinile şi tractoarele direcţia atragerii de noi mem de cîte ori se întîlneau cu cei ră dul colegilor, Conducerea cabinetului şi cultură a Sfatului popular tat de mai multe ori lucrul La lupta pentru îmbunătăţi
S.M.T.-ului, colectiviştii şi înto- bri în gospodăria agricolă co maşi în afara gospodăriei, co o are profesorul Gh. Achiţei, directorul 20.000 de metalurgişli şi cons rea sistemului de învăţămînt
vărăşiţii obţin în fiecare an re lectivă sau în întovărăşiri. Mai muniştii, agitatorii, deputaţii, şcolii pedagogice I. A. Komenski. al oraşului Deva tructori navali, în decembrie au în lunile noiembrie şi decem
colte cu mult mai mari decît întîi toţi membrii de partid din cei din activul fără de partid fost în grevă 10.000 de mineri brie au participat la grevă
ţăranii cu gospodărie inclivi- comună au fost îndrumaţi ca ei stăteau de vorbă, le demonstrau Activitatea cabinetului se desfăşoară O 90.000 de studenţi de la uni
,%duală. în mod deosebit să constituie practic care sînt avantajele lu planificat, avînd stabilite sarcini pre -*>O <"?¦'-T'-O versităţile din Torino, Milano,
exemplul personal, înscriiindu-se crării pămîntului în comun, ce cise, menite să sprijine ridicarea cali Padua, Genua, Florenţa. Paler-
E drept că pînă s-a ajuns aci în una din formele socialiste ale rezultate au obţinut colectiviştii tăţii procesului de învăţămînt. Printre mo şi Bari.
au existat unele greutăţi, dar agriculturii. Atunci cînd aceştia, din sat, ce înfăptuiri au fost obiectivele de seamă ale cabinetului
ele n-au descurajat pe comunişti, pe baza liberului consimţămînt, realizate în anii regimului de- sînt: ÎNTREPRINDEREA
pe deputaţi, pe tovarăşii din ac au făcut acest lucru, organiza mocrat-popular etc. ATELIERELE CENTRALE
tivul fără de partid. Dimpotri ţia de bază şi comitetul comunal — Activizarea muncii metodice din
vă, luptînd împotriva lor, au reu de partid le-a trasat sarcini tu Rodul muncii politice desfăşu şcoli (colţul pedagogic, comisiile me CRIŞCIOR
şit să le învingă. La început au turora să desfăşoare o muncă rate a fost .destul de bun. La todice care funcţionează pe lîngă fie
fost puţini la număr cei care, politică susţinută pentru a atra 14 decembrie 1957 s-a inaugu care şcoală). La clasele I—IV, comi angajează
în frunte cu cîţiva comunişti, ge spre gospodăria agricolă co rat o întovărăşire care cuprin siile metodice lucrează pe clase —
au constituit o gospodărie agri lectivă sau în întovărăşire şi pe de 49 familii cu 40,60 ha. teren nu pe şcoli. Se dezbat probleme ridi Contabil şef de secţie cu
colă colectivă. Au urmat apoi alţi ţărani muncitori. arabil, iar alţi 54 ţărani munci cate de practica predării, se organi experienţă in sectorul indus
zile, săptămîni, luni şi chiar tori şi-au făcut cereri de a se zează interesante lecţii deschise, etc. trie şi construcţii, în sectorul
ani în care s-a muncit neobosit Apoi, cu sprijinul comitetului constitui într-o întovărăşire în construcţii şi montaje.
pentru atragerea de noi membri executiv al sfatului popular au care să lucreze în comun 51,78 — In cadrul cabinetului, lunar au
în gospodăria agricolă colectivă fost antrenaţi în această muncă ha. Printre cei care s-au înscris loc comunicări, consfătuiri, dezbateri Solicitanţii se vor prezenta
şi pentru constituirea de noi toţi deputaţii, care, repartizaţi primii în întovărăşiri se numă pe marginea celor constatate în urma cu acte in regulă la Între
unităţi socialiste. Şi s-a reuşit pe circumscripţii, au desfăşurat ră comuniştii Dumitru Petru, asistentelor la clasă a metodiştilor, se prindere.
ca în marea lor majoritate ţăra alături de comunişti, o muncă Natalia Mărcii, Zaharia Petru şi redactează materiale popularizîndu-se
nii muncitori din Cîlnic să în intensă de lămurire a ţăranilor alţii, al căror exemplu a fost experienţa înaintată a unor cadre, sau magazinele de produse*
ţeleagă că locul lor e în colec cu gospodărie individuală de a urmat de majoritatea ţăranilor se combat greşelile ştiinţifice şi peda |industriale aparţinînd!
tivă sau în întovărăşire. se înscrie într-una din formele muncitori din comună, romîni şi gogice în predare. «OoC.L. Industrial Deva*
socialiste ale agriculturii. saşi, care, înfrăţiţi, muncesc în
Metodele folosite de organiza comun, smulg solului rod bo Colectivul de metodişti duce o mun — unde g ă siţi: -----
ţia de bază din sat şi de către Nici tovarăşii din activul fără gat, îşi creează o viaţă fericită. că susţinută pentru a atrage profesorii
comitetul comunal de partid pen de partid al organizaţiei de ba pe specialităţi la acţiunea lecturilor * @ sortiment bogat de stofă *
ză nu au fost străini de mun Mf.t; ./*>r pedagogice. Ei îndrumă cercurile pe
dagogice de specialitate, dau consul o şi m ătăsuri;
taţii organizate cadrelor înscrise la
^perfecţionare, sau celor în curs de 0 ® galanterie tină pentru ¦
calificare.
1 femei şi b ă rb a ţi; ¦
In vederea unei expoziţii ce se va
deschide la sîîrşitul anului şcolar, me- % © articole de partumerie ¦
todiştii cabinetului se preocupă de în
drumarea cadrelor didactice şi a ele- l şi cosmetice în sortimente ¦
%variate ; ¦
t ® mari sortimente în con- ¦
l fecţii de femei şi bărbaţi X
m sp |in ea rriare. Locţiitorii sînt în bună parte t lenjerie ; X
muncitori pe la Gurabarza, la Brad,
Urmăream mai zilele trecute ar mulţi mineri, iar ţăranii, în majori % ® încălţăminte de bună X
ticolul „Pe linia unei susţinute activi tate, sînt înscrişi în cele două înto
tăţi culturale” şi chemarea la întrecere vărăşiri. Există deci mediu prielnic l calitate, pentru temei, băr-* X
lansată de colectivul de conducere al pentru o bogată şi susţinută activi
căminului cultural din Apoldu de Sus, tate cullurală la Ţărăţel. Există şi o Xbaţi şi copii ;¦ ¦
publicate în ziarul „Drumul socialis tradiţie cullural-artistică în comuna
mului” nr. 944 din 28 decembrie 1957. LA ÎNTRECERE noastră. Lipseşte în schimb interesul l ® tricotaje mai multe sor- X
organelor competente, îndrumarea şi
De la bun început m-a impresionat coordonarea acestei activităţi. l timente ; ¦
diversitatea de preocupări cultural-ar-
tistice desfăşurate la căminul cultural ani, respectiv în 1956 şi 1957. Liipea, care, pentru activitatea ce ar De la Brad la Ţărăţel să tot fie l © diferite jucării, articole ¦
din Apoldu de Sus, antrenarea în a- Nu a trecut prea multă vreme de trebui să o desfăşoare la cămin, be cam 3 km. O aruncătură de piatră — % muzicale, biciclete mari şi *
ceastă muncă a unui mare număr de neficiază lunar de suma de 150 lei. cum îi spunem noi prin partea locului.
vîrstnici şi tineri, grija pe care comi cînd activitatea căminului nostru a fost Avem în sat şi o organizaţie de par Drumul e bun pe la noi... Avem şi %pentru copii, articole elec- ¦
tetul comunal de partid şi sfatul popu apreciată pe regiune şi de cînd echipa tid în frunte cu secretarul ei, tov. Pe lumină electrică I Nu avem în schimb
lar comunal o poartă faţă de viaţa noastră de jocuri populare a făcut faţă tre Tofnescu şi o organizaţie U.T.M. îndrumarea şi controlul sfatului popu * trice ; *
culturală a comunei. Iată — mi-am cu cinste chiar în concursurile pe ţară a cărui secretară este D. Fericeanu. Ei lar orăşenesc, al comitetului orăşenesc
zis -T- de ce, seară de seară, la Apoldu ale căminelor culturale. Aceasta, să fi bine, pentru toţi aceştia nu există în de partid. La Brad există şi o secţie * © bogat, sortiment in pro- ¦
de Sus există cîte ceva la căminul fost cam prin 1952. prezent pic de preocupare, o fărîmă de învăţămînt şi cultură. Păcat este
Cjultural: ba repetiţii la cor, fanfară, de interes pentru a realiza ceva la însă că toate aceste organe se intere * duse chimicale şi fier lucrat ¦
',chipe de dansuri, teatru, ba lecţii la S-a mai făcut cîte ceva prin 1953- căminul cultural. sează prea puţin de viaţa culturală
cercul agrotehnic, conferinţe, audiţii co 1955: mai mişca ba corul, ba echipa a comunei noastre. Dacă s-ar fi in * b ru t; articole sanitare ; ¦
lective la radio etc. Şi am mai zis în de jocuri. Se mai ţineau cîte o confe Zi de zi trec îngîndurat pe lîngă teresat, în cei doi ani de care am
gîndul m eu: tovarăşilor din Apoldu de rinţă, sau cîte o piesă de teatru. clădirea căminului nostru. De fiecare amintit, s-ar fi făcut totuşi ceva. * © sortiment variat în va- ¦
Sus le dă mîna să lanseze o chemare dată, aspectul căminului rămîne pen
la întrecere pe întreaga regiune, cu o- fn 1955 — odată cu împărţirea ad tru mine acelaşi: uşile închise, firma Aceste gînduri mă frămîntă acum * se de aluminiu, servicii de ¦
biective ca acelea publicate în z ia r; ministrativă, comuna Ţărăţel a trecut aruncată, în interior linişte mormiiilală. cînd citii chemarea la întrecere a to * sticlă, tacimuri inoxidabile, t
ei, de pe acum au baze serioase pen direct sub conducerea Sfatului popular Din cînd în cînd, îmi arunc privi varăşilor din Apoldu de Sus. Nu 0 maşini pentru nuci; mac, u- *
tru a realiza toate obiectivele chemă al oraşului Brad. Odată cu aceasta, nă rile prin geamurile căminului. In sala ştiu ce măsuri vor lua acei tovarăşi
rii, în cinstea lui 1 Mai. dejdile muncitorilor şi ţăranilor munci mare de spectacole, aspectul obişnuit: care răspund de activilalea culturală V6ST6 M ICUL Universale, articole de p o rţe-¦ '
tori din Ţărăţel au crescut. Erau con sfori întinse de-a lungul sălii, pe ele din comuna noastră, dar sînt convins DCUUN
Fără să vreau — poate fiindcă sînt vinşi cu toţii că şi munca culturală a atîrnînd, la uscat, rufele unei familii că la noi se pot realiza lucruri fru 1 lan şi faianţe si alte arti- ¦
un fiu al comunei Ţărăţel — m-am comunei va fi pusă pe baze mai solide care ocupă două camere in incinta moase şi că este timp suficient pen » cote de menaj.
gîndit cum va răspunde căminul cul şi că Ţârăţelul va ajunge din nou prin căminului. Biblioteca, zăvorită şi ea, tru a se îndrepta lucrurile în aşa fel $
tural din comuna mea la această che tre comunele fruntaşe ale regiunii în n-a mai cunoscut de multă vreme nici $O--------------------
mare ? activitatea culturală. Speranţele lor au un fel de activitate. ca şi căminul cultural din Ţărăţel să
rămas doar speranţe, iar activitatea cul O
Trebuie să vă spun, dragi cititori, turală a lîncezit din ce în ce, pînă s-a Ca să fiu sincer, am văzut uşile fie antrenat în întrecere şi să reali
că speranţele mele în legătură cu an stins ca o luminare consumată în su căminului cultural deschise în serile « IN CADRUL' COOPERAŢI- ¦
trenarea căminului cultural „Horea" portul ei. de 24 şi 25 decembrie 1957. In acele zeze o bună parte din obieclivele che
din Ţărăţel, în întrecere, sînt foarte seri au avut loc acolo două petreceri. * VEI „SOLIDARITATEA"
slab?. O afirm aceasta pe baza „rea Stau în aceste seri de iarnă şi mă Bineînţeles, fără programe artistice. mării, în cinstea zilei de 1 Mai. % DEVA !
lizărilor" acestui cămin în ultimii doi gîndesc la comuna noastră, la cele pes Cu acea ocazie, a fost folosită şi ca
te 600 de familii, la numărul mare de mera bibliotecii... drept bufet şi depozit M. SILVIU A LUAT FIINŢA UN -
flăcăi şi fete, la toţi aceia care răspund de băuturi. corespondent
în Ţărăţel de activitatea culturală. A- Atelier fotografic
vem şi noi .un director de cămin cul Ţărăţelu! este o comună destul de
tural în persoana învăţătorului Ioan * care execută fotografii şi fo- ¦
* toreportaje ( aspecte de la lo- *
* cui de muncă şi busturi pen- ¦
* tru popularizarea fruntaşi• ¦
j lor), atit in localitate cit şi ¦
* in regiune, la cererea intre- ¦
* prinderilor şi instituim or. *
% Contravaloarea lucrărilor ¦¦*¦¦*
$ se poate achita in numera
t şi prin virament.
*+ Atelierul este situat in De- **
l va, str. I.enin nr. 3. X
**
'm iflIIIU IH U M IH Itt!»