Page 12 - 1958-01
P. 12
Pag. 4 DRUM&R SOCIALISMULUI Nr. 95 I
împotriva transformării Succesele grupului folcloric
Orientului mijlociu ol Ansamblului C.C.S. In India
în bază atomică
americană MADRAS 6 Corespondentul Am simţit în muzica şi dansurile
DAMASC 6 (Agerpres), — special Agerpres anunţă : La 3, ce ni le-aţi prezentat bucuria de
4 şi 5 ianuarie au avut loc la a trăi a poporului romîn şi ne
Pentru o conferinţă la înalt nivel Palmîro Togh’aHî demască din nou Intr-un interviu acordat unui Madras, în sala Academiei de am simţit mai apropiaţi de el".
între reprezentanţii Răsăritului şi Apusului minciunile imperialiste cu privire ia muzică „Pandal" ultimele spec
corespondent al ziarului „Ar Rai tacole prezentate în India de In cinstea membrilor grupului
actuala situaţie internaţională Al Amm", fostul ambasador al grupul folcloric al ansamblului folcloric romîn primarul oraşu
Siriei în S.U.A., Farid Zein Ed C.C.S., care însoţeşte delegaţia lui Madras, Guvstasi, a oferit
Din, a declarat că „în prezent culturală romînă ce vizitează două recepţii, iar elevii şcolii
S.U.A. se străduiesc să ampla India, Birmania şi Ceylonul. de artă Kalakshetra din Madras
seze noi baze pentru rachetă în Spectacolele, care *u fost patro şi mai mulţi actori de seamă
ţările Orientului mijlociu". nate respectiv de guvernatorul indieni au prezentat recitaluri în
statului Madras, de primul mi cinstea delegaţiei culturale ro-
Referindu-se la urmările pri nistru al statului şi de ministrul mîne.
mejdioase pe care le poate avea
stocarea armei rachetă ameri Pretutindeni în cursul vizite
OTTAWA 6 (Agerpres). So- rea unor relaţii mai normale cane în unele ţări din Orientul Educaţiei, s-au bucurat de un lor şi turneelor efectuate pe pă-
cişl-democratul Stuart, membru între Răsărit ,-şi Apus. ROMA 6 (Agerpres). — Co blema dezarmării, deoarece se mijlociu, Farid Zein Ed Din, a frumos succes şi au fost viu a- mîntul Indiei, membrii delegaţiei
al Camerei - Comunelor din Ca mentariile presei italiene dove afirmă că Uniunea Sovietică ca declarat că „statele care vor plaudate. culturale romîne şi ai grupului
nada, luîndcuvântul in parla ISTANBUL 6 (Agerpres). desc că ideea tratativelor ca re propune dezarmarea nu ac permite crearea pe teritoriul lor Exprimând admiraţia spectato folcloric s-au bucurat de o pri
ment, s-a pronunţat pentru or Făcând bilanţul pe 1957, auto mijloc de reglementare a pro ceptă însă un control asupra rilor indieni faţă de arta poporu mire excepţională. Părăsind In
ganizarea unei conferinţe la rul unui articol publicat I n zia blemelor internaţionale litigioa traducerii ei în viaţă. a unor astfel de baze se vor lui romîn, guvernatorul statului dia, după o vizită de o lună, so
jjaalt nivel între reprezentanţii rul „Eni Gazete" scrie că „uni se găsesc tot mai mulţi adepţi expune în cazul unui război pe Madras, Raj Amannar, a decla lii artei şi culturii romîneşti duc
Răsăritului şi Apusului pentru ca moştenire pe care vechiul an pînă şi. în cercurile care spriji „De ce nu s-a făcut însă nici rat : „Spectacolele prezentate de cu ei un fierbinte mesaj de prie
discutarea problemelor actuale a lăsat-o celui nou, este năzuin nă politica blocurilor militare. măcar cel mai mic pas înainte ricolului de a fi distruse. De artiştii romîni au constituit pen tenie din partea marelui popor
ale relaţiilor internaţionale. El ţa popoarelor spre coexistenţă pe calea spre interzicerea ar aceea în scopul menţinerii liniş- tru noi o adevărată sărbătoare. indian.
a declarat că, după părerea sa, paşnică". Năzuinţa popoarelor Intr-un articol redacţional, mei atomice şi dezarmare ? scrie tei şi păcii este necesar să se
la această conferinţă trebuie să spre pace, se spune în articol, a ziarul .„Giorno11 scrie că S.U.A. Togliatti. Nicidecum pentru că Lupta pentru pace
participe N. S. Hruşciov, D. Ei- fost aceea care a făcut ca Ei- nu. pot să nu acorde atenţie pro Uniunea Sovietică nu acceptă ceară fiecărui stat din Orientul
senhower şi J. Nehru. senhower şi Dulleş, care au ve punerilor repetate ale Uniunii un control, deoarece aceasta nu mijlociu să nu permită crearea a poporului englez
nit la Paris cu propunerea pri Sovietice cu privire la tratative este adevărat, ci pentru că gu unor astfel de baze pe teritoriul
Stuart a propus ca ordinea de vind livrarea .de rachete şi ar* între cele două ţări. Totodată vernele imperialiste nu intenţio său, pentru a nu şe expune atît LONDRA 6 (Agerpres). —• „conferinţe la nivel înalt" care
zi, a conferinţei să se limiteze me atomice, să .întâmpine rezis ziarul se pronunţă împotriva nează să obţină slăbirea încor pe ele însele cit şi ţările vecine Comitetul executiv al comitetu ar putea duce l a : încetarea ex
la problemele privind arma nu tenţă. Europa a declarat Ameri- participării secretarului de stat dării şi o adevărată dezarmare". consecinţelor unui război ato lui englez pentru apărarea păcii perienţelor cu arma nucleară;
cleară, unificarea Germaniei şi Dulles la o conferinţă. la nivel mic". a lansat chemarea ca la 23 ia crearea în Europa centrală a
c ii: „Noi nu vrem arme, ci pa înalt, în caz cînd ea va fi con nuarie să se organizeze la Lon unei zone lipsite de armă nu
neutralizarea unor regiuni din vocată, deoarece Dulles „nu se Indonezia respinge uneltirile
ce", „Nu cursa înarmărilor, bucură de încrederea nici unuia imperialiste dra o demonstraţie largă şi un
Europa centrală. din aliaţii S.U.A.". „Prin urma miting în sprijinul delegaţiilor
subliniază autorul, ci dimpotri care vor vizita la această dată
O conferinţă la nivelul 'mi pe membrii parlamentului şi le
cleară ; adoptarea unui acord
niştrilor Afacerilor Externe nu vă, dezarmarea — iată calea ca- re secretarul de stat trebuie să rşi. Declaraţiile ministrului de Externe Subandrio vor exprima năzuinţa crescîndă privind proiectilele rachetă, ar
ar avea un-. succes dacă la ea . re poate duce la o pace. trai- dea demisia !“, .scrie ziarul. mamentul „clasic" şi nivelul e-
ar? participa secretarul de stat nică“. fectivului forţelor armate.
al S.U.A. Dulles, care „este a- Autorul articolului consideră Palmîro Togliatti, secretarul DJAKARTA 6 (Agerpres) — indonezian faţă de Occident, în
general al Partidului Comunist Luînd cuvîntul la 4 ianuarie in răutăţind relaţiile dintre Indo In al doilea rînd încetarea zbo
Italian, demască la 5 ianuarie faţa corespondenţilor străini, nezia şi ţările occidentale.
prbape o calamitate internaţio „întâlnirea la nivel înalt drept o în ziarul „Unita" subterfugiile ministrul Afacerilor Externe al
Referindu-se la presiunea e- a poporului englez spre tratative rurilor efectuate deasupra An
necesitate inevitabilă".
nală". „Renunţarea la tratative în unor comentatori care se stră Indoneziei, Subandrio, a con conomică şi politică exercitată la nivel înalt între şefii marilor gliei de avioanele încărcate cu
Stuart a declarat in încheie duiesc să denatureze politica damnat atacurile din presa olan de statele imperialiste asupra puteri. arma nucleară.
jurul mesei rotunde, scrie el, ar Uniunii Sovietice în problema- deză şi din presa altor ţări stiă- Indoneziei, Subandrio a arătat
re că o conferinţă intre Hruş fi o lovitură dată păcii "in” în dezarmării. Intr-un articol inti ine împotriva Indoneziei, precum că „anumite ţări, care au legă Delegaţiile vor prezenta ur In al treilea rînd anularea tu
ciov, Eisenhower şi Nehru. ar treaga lume". tulat „Mincinoşii", Togliatti su şi presiunea politică şi econo turi strînse cu Olanda, vor să mătoarele probleme care sînt ex turor acordurilor privind stoca
putea netezi calea spre stabili- bliniază că „inconsistenţa tutu mică din partea acestor puteri stabilească reguli speciale în le puse în chemarea de mai sus : rea rachetelor nucleare în An
ror poziţiilor pe care sînt obli gătură cu relaţiile lor comercia glia.
¦: i gate să le apere propagandiştii asupra Indoneziei pentru a o le cu Indonezia" şi să instituie In primul rînd convocarea unei
şi publiciştii din Occident- este torţa să-şi schimbe politica ex o blocadă economică asupra In
Ministrul de Externe al Poloniei despre ternă. Subandrio a declarat că
crearea unei zone denuclearizate atît de evidentă, incit nu le ră- campania provocatoare a presei doneziei. De cînd Indonezia a 8 0 de ani de la e lib e ra re a S ofiei
în centrul Europei rnîne altceva decit minciuna occidentale nu va putea influ început lupta pentru redbbân- de sub jugul im periului otoman
sistematică, denaturarea perma enţa asupra poporului indone direa Irianului de vest, a spus
nentă a faptelor şi falsificarea
LONDRA 6 (Agerpres) — A. Rapacki a adăugat că ac neruşinată a adevărului. zian sau asupra politicii sale în continuare ministrul Aface SOFIA 6 (Agerpres) ATB a- Bulgariei au depus coroane de
PAP anunţă : Intr-o convorbire ceptarea propunerii poloneze ar externe şi independente; ea nu rilor Externe, ea este supusă nuntă : La. 4 ianuarie oamenii flori la monumentul eliberatori
pe care a avut-o cu N. Karrolly, putea contribui la slăbirea în Minciuni de acest soi sint deo face decit să submineze atitu „unei presiuni politice intense muncii din capitala Bulgariei au lor şi la monumentul în cinstea
comentatorul diplomatic al zia cordării în Europa, la restabi sebit de multe, scrie el, în pro dinea binevoitoare a poporului din partea lumii occidentale, că sărbătorit cea de a 80-a aniver armatei sovietice.
rului „Sunday Times", A. Ra- lirea încrederii reciproce,, ar pu reia noi am rezistat şi sperăm sare a eliberării Sofiei de sub
packj, ministrul Afacerilor Ex Mesajul Frontului unităţii populare să rezistăm şi în viitor", Seara, la Teatrul popular a
Ministrul Afacerilor Externe a
terne al Poloniei, a expus mo tea deschide calea spre realiza arătat că în ciuda tuturor aces jugul imperiului otoman de că avut loc o" adunare festivă a
tivele care au îndemnat guver rea altor măsuri privind dezar din Polonia tor provocări Indonezia va con tre trupele ruseşti. Reprezentan oamenilor muncii din oraş con
nul polonez să prezinte propune marea şi să ajute la rezolvarea VARŞOVIA 6 (Agerpres) — democrat, reprezentanţi ai or tinua să ducă şi în viitor o po ţii Comitetului orăşenesc din sacrată acestei date memorabile.
rea cu privire la crearea în cen altor probleme complicate şi li ŢASS anunţă r La Varşovia a ganizaţiilor obşteşti de masă litică independentă activă, po Sofia., a l, P.C. din Bulgaria-a-l Raportul'a fost prezentat de Di-
trul Europei a unei zone lipsite tigioase. ¦ avut loc o şedinţă a comitetului din ţară. •**-*¦:- litica de hepărticipare la blocuri Consiliului naţional orăşenesc mrtr Popov, preşedintele Comi
militare, şi se va menţine', pe a-
Răspunzând:la întrebarea „da Frontului unităţii populare pe Comitetul Frontului unităţii ceastă linie şi în domeniul co din Sofia şi ai altor organizaţii tetului executiv al Consiliului
de' armament atomic.
Sintem vital interesaţi în sta că propunerea Poloniei poate fi întreaga Polonie, consacrată a- populare pe întreaga Polonie, merţului exterior. politice şi obşteşti din capitala popular orăşenesc din Sofia.
bilizarea păcii, a spus A. Ra- doptării unui mesaj adresat po a adoptat in cadrul acestei şe
packi,. în slăbirea încordării in privită drept un preludiu al uni porului în legătură cu alegerile dinţe un mesaj electoral adre
ternaţionale, în asigurarea co pentru organele locale ale pu sat poporului în care cheamă
ficării Germaniei", Rapacki a terii de stat care urmează să pe oamenii muncii , din întrea Scurte ştiri externe
declarat: 1
existenţei paşnice şi în colabo ¦Noi nu vrenâ ca scindarea aibă loc la 2 februarie. ga ţară să participe activ la DELHI. — La 4 ianuarie, Vi-
liăm Sâroky, preşedintele guver
rarea internaţională, economică Germaniei să continue pînă la La şedinţă au participat W. campania electorală, să voteze nului cehoslovac, care se află şi V. Siroky au luat cuvintul. oricăror incidente care ar putea
şi culturală. infinit, dar procesul reunifică- Gomulka, prim-secretar al Co pentru candidaţii Frontului uni în prezent in India, a făcut o Ei au subliniat necesitatea luă decurge din actuala situaţie.
riLnu se poate desfăşura in bu mitetului Central al Partidului tăţii populare, să demonstreze vizită preşedintelui Prasad şi rii de măsuri urgente pentru re
înariparea atomică a Repu ne condiţiuni în cadrul unei Eu Muncitoresc Unit Polonez, A. sprijinul pe care il acordă pro- zolvarea problemei dezarmă MOSCOVA. —- In seara zilei
blicii Federale Germane şi pro rope împărţite în blocuri ostile, Zawadski, preşedintele Consi pramului acestui front — pro vicepreşedintelui Radhakrishnan. rii şi slăbirii încordării ' inter de 4 ianuarie a sosit la Mos
punerile cu privire la înzestra liului de Stat şi preşedintele co gramul reînnoirii democratice şi naţionale. şi au confirmat ,¦im cova o delegaţie a grupului
parlamentar franco-sovietic al
rea armatei vest-germane cu ar într-o atmosferă a cursei înar mitetului Frontului unităţii al continuării construcţiei so In seara aceleiaşi zile, V. Siroky, portanţa -principiilor coexisten Consiliului Republicii pentru a
populare pe întreaga Polonie, cialismului. ţei paşnice pentru menţinerea
me nucleare, sînt 3e natură să mărilor, a fricii şi a neîncre J. Cyrankiewicz, preşedintele In această şedinţă a fost alea a avut o convorbire cu primul păcii in întreaga lume. avea o consfătuire cu grupul
intensifice cursa înarmărilor în derii reciproce. Propunerea noa Consiliului de Miniştri al R. ministru Nehru. In seara zilei parlamentar so'vieto-francez.
Europa şi să accentueze scin stră ar putea uşura în mod in P. Polone, fruntaşi ai Partidu să noua componenţă a comite de 4 ianuarie a avut Ioc o re LONDRA. — După cum a-
darea Europei în blocuri ostile. direct acest proces. lui ţărănesc unit, ai Partidului tului Frontului unităţii populare cepţie in cadrul căreia J. Nehru riunţă ziarul „Scotsnian", orga PEKIN. — In 1958 in China
pe întreaga Polonie. nizaţia partidului laburist West vor fi prezentate peste 150 de
ferinţa ţărilor din Asia şi Africa Renfrew a trimis primului mi noi filme, dintre care 40 sînt
OMOCOMOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOJbOO^ fapt ce se reflectă în comenta nistru Macmillan şi liderului o- producţii chineze. Filmele vor
riile a numeroase ziare burghe poziţiei laburiste, Gaitskell, o înfăţişa spectatorilor pagini din
După şapte zile de dezbateri Se afirmă fot mai pufernic ze. Astfel ziarul vest-german rezoluţie de protest împotriva istoria luptei revoluţionare din
rodnice conferinţa de solidari „Die Welt" este nevoit să recu instalării in Scoţia de baze a- China.
tate a ţărilor Asiei şi Africii, arifafea - asiatică noască faptul că „participanţii mericane pentru proiectile balis
care s-a desfăşurat în capitala la conferinţa de la Cairo expri tice şi împotriva zborurilor dea NEW YORK. — După cum
Egiptului, Cairo, a luat sfîrşit. supra Angliei a avioanelor a- relatează ziarele, în anul 1957,
Reprezentanţi a 49 de ţări din mericane încărcate cu bombe a- profiturile celor mai mari bănci
cele două cbntinente au găsit tomice si cu hidrogen.
americane au crescut conside
rabil. In comparaţie cu 1950
.aici, la această conferinţă, lim toate forţele instaurării unei păci Africa. Este respins de asemenea prumuturile din străinătate care mă într-adevăr starea de spirit DJAKARTA. — Purtătorul profiturile băncilor au crescut
bajul comun necesar manifes adevărate în lume". De altfel, amestecul străin în treburile in sînt însoţite de condiţii politice a popoarelor lor". Ziarul „L’Au- de cuvînt al garnizoanei Dja în medie cu 8— 19 la sută. Una
tării unei solidarităţi ferme în trebuie scos în evidenţă în mod terne ale ţărilor din Asia şi înrobitoare şi urmăresc de fapt rore“ scrie că „Uniunea Sovie karta, locotenent colonel Sudir-
lupta pentru apărarea păcii, în deosebit faptul că din prima şi Africa sub orice formă s-ar în tică a înţeles perfect starea de man a anunţat că începînd de la din cele mai mari bănci ameri
lupta împotriva imperialismului. pînă în ultima zi a lucrărilor cerca el. Sînt condamnate pac să împiedice dezvoltarea econo spirit a fostelor popoare colo 9 ianuarie vor fi efectuate o se cane „Chimical Conn Exchange
La Cairo reprezentanţii a sale conferinţa de la Cairo a tele militare şi politice care pri- mică a ţărilor afro-asiatice să le niale şi oferă astăzi întregii A- rie de exerciţii militare pentru Bank" a obţinut în 1957 profi
apărut ca o operă închinată mejduiesc pacea. Conferinţa de menţină în stare de înapoiere, frici şi Asii un ajutor necondi a pregăti armata să facă faţă turi cu 19,6 mai mari decit in
1.600.000.000 oameni au înfăp păcii, în contrast izbitor cu con la Cairo îşi manifestă solidari ca surse de materii prime şi de- ţionat..." Ziarul „L’Aurore" este .1956.
tuit, cum se exprimă presa egip ferinţele internaţionale organiza tatea activă cu popoarele care buşee pentru puterile imperia alarmat de succesul conferinţei
teană, „pe un plan mai înalt, mai suportă încă jugul colonial liste. de la Cairo şi îndeamnă puterile MIERCURI 8 IANUARIE 1958
; mai larg şi mai organizat decit te recent de puterile occidentale din Kenya, Camerun, Uganda, occidentale „să ia lucrurile în
înainte, solidaritatea popoarelor şi care urmăreau scopuri cu Madagascar, cere încetarea a- O serie de alte documente a- serios". Pe acelaşi ton comen . SPECTACOLE uşoară; 16,20 La microfon Rodicaj
Asiei şi Africii în scopul întăririi totul străine de asigurarea păcii. gresiunii din Oman, retrocedarea doptate la conferinţa de la Cairo tează rezultatele conferinţei de CINEMATOGRAFICE 18,00 Vorbeşte Moscova; 18,30 Muzică
coexistenţei paşnice, confirmării Irianului de vest Indoneziei, te se referă Ia problemele sociale, la Cairo şi alte ziare burgheze. populară romînească interpretată de
principiilor Bandungului şi apă In declaraţia adoptată la în ritoriului Goa, Indiei, a insulei culturale, la discriminarea ra DEVA: Căile dragostei j ILIA :
rării omului de violenţe şi te chiderea conferinţei de la Cairo Okinawa, Japoniei, cere respec sială, la problema palestiniană, Dar fie că ie place, fie că nu
roare". accentul principal se pune pe ne Ia atitudinea faţă de O.N.U. Ie place colonialiştilor, conferin
cesitatea realizării unui acord etc. Este semnificativ că la
ţa de ia Cairo se înscrie ca un Prin Indonezia; SEB EŞ: Moulin amatori: 19,05 Din viaţa muzicală
Conferinţa de la Cairo a dez care să ducă la dezarmare, la tarea principiului autodetermină conferinţa de la Cairo s-a pus pas important pe calea întăririi Rouge; LONEA: Spre ţărmuri noi; a oraşelor şi regiunilor patriei; 19,45
bătut intr-adevăr, sub toate as interzicerea fabricării armei nu rii pentru insula Cipru*. Intr-o problema măririi numărului re mai departe a solidarităţii ţă TEIU Ş: Fiica Tibetului; ZLATNA : Răspundem a s c u ltă to rilo r19,55 Noap
pectele, problemele care intere cleare, a experimentării şi folo rezoluţie specială este condam prezentanţilor ţărilor Asiei şi rilor din Asia şi Africa. Hotă- Jan Ziska ; SIMER1A : Cadrilul; HA te bună, c o p i i 20,15 Cîntă Victor Bl
sează popoarele afro-asiatice, sirii ei. Această declaraţie arată nat războiul colonial dus de Africii în organele O.N.U. A- rîrile şi recomandările adoptate ŢEG : Mikolko cel viteaz ; BARU nea ; 20,30 Jurnalul satelor; 20,55 Me*
realizînd o deplină unitate de cu claritate şi direcţia de unde Franţa împotriva poporului al ceasta deoarece ţările din Asia de această conferinţă depăşesc MARE: Mama ; BRAD : Vînătoarea lodii populare romîneşti; 21,25 Mu*,
vederi şi elaborînd un program vine primejdia. Primejdia este gerian, guvernului francez i se şi Africa îşi dau seama că pres tragică; APOLDU DE S U S : Ruslan zică uşoară de compozitori rom îni;
. comun de acţiune. De asemenea, imperialismul, incompatibil cu cere să înceapă neîntîrziat tra tigiul lor internaţional a crescut prin importanţa lor limitele celor şi Ludmila; ALBA 1ULIA: Cu faţa 23,30 Muzică de estradă. Programul
conferinţa a creat şi organismul noua epocă pe care o trăieşte tative cu Frontul naţional de şi că prin urmare cuvîntul lor două continente. Ele demonstrea spre public; PETROŞANI: Căpita
permanent, cu sediul la Cairo, omenirea şi care deci trebuie să eliberare din Algeria, care re- trebuie să atîrne mai greu în ză că vasta zonă a păcii, care nul şi eroul său j ORAŞTIE; Echi II: 15,00 Program pentru iubitorii mu
care are menirea să urmărească dispară. „Popoarele Asiei şi Af- prezintă poporul algerian, şi să rezolvarea problemelor care sînt s-a creat în ultima vreme se pajul vasului ¦Nadejda.
traducerea în fapt a rezoluţiilor ricii, se spune în declaraţie, cred recunoască independenţa Alge- aduse în discuţia Organizaţiei consolidează şi se lărgeşte. A- zicii populare rom îneşti; 16,20 Jocuri
adoptate de conferinţă. cu tărie în dreptul tuturor por riei. Naţiunilor Unite. ceste hotărîri demonstrează tot SELECTIUNI populare romîneşti; 17,20 Noi medi-:
poarelor la fibertate şi indepen odată că sfera de influenţă a DIN PROGRAMUL DE RADIO camente rom îneşti; 17,40 Muzică popu
După cum s-a subliniat ia şe Participanţii la conferinţă au Conferinţa de la Cairo a fost lară ; 18,55 Sfatul medicului: „Sin
Programul l : 6,15 Jocuri populare dromul adiposo-genital la copii" ; 19,05
dinţa de închidere a conferinţei denţă". ; salutat cu entuziasm, propunerile la început minimalizată de anu imperialismului se îngustează romîneşti; 6,20 Emisiunea ag rară; Curs de limba ru să; 19,30 Muzică
de la Cairo, „principiile stabilite O rezoluţie specială este con făcute de reprezentanţii Uniunii mite cercuri din apus. S-a încer din ce în ce mai mult, că popoa 6,30 Muzică uşoară; 7,10 Copiii cîntă; populară romînească; 19,45—2^,00
la Bandung au rămas baza re sacrată imperialismului şi partir Sovietice de a acorda ţărilor cat să se nege caracterul său rele care şi-au luat soarta în 8,00 Materiale din presă; 9,00 Muzică O peră: „Cavalerul rozelor11 de Richard
laţiilor. dintre statele Africii şi cipanţii la conferinţă îl con Asiei şi Africii un ajutor eco larg reprezentativ şi să se îm propriile lor mîini sînt decise să de estradă ; -9,30 Ştiinţa învinge ; 11,03 Strauss.
Aşi.ei cu întreaga lume". Preşe damnă sub toate formele şi* ma nomic dezinteresat nelegat de piedice participarea la această împiedice, unite, şantajul, mane Teatru la microfon: „Omul care a vă BULETINE DF. ŞTIRI:
dintele ales al conferinţei, Anvar nifestările lui, ca pe un sistem nici un fel de condiţii politice, conferinţă a anumitor ţări, în vrele, acţiunile agresive puse la zut moartea11 — comedie de Victor 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
Sadat, a asigurat în discursul odios de jaf şi asuprire care a economice sau militare. In ace feudate puterilor imperialiste. cale pentru a întoarce înapoi Eftimiu; 12,45 Muzică uşoară; 13,05 15,00; 17,00: 19,00; .20,00 ; 22,00;
de închidere că locuitorii ţărilor generat numai mizerie şi sufe iaşi timp conferinţa a condam Acum cercurile din Apus regre vremuri de tristă amintire, de Melodii ale popoarelor; 14,00 Muzică 23,52 (programul I), 14.00; 16,('0;
Asiei şi Africii „îşi vor consacra rinţă popoarelor din Asia şi nat investiţiile de capital şi im- tă poziţia adoptată faţă de con finitiv apuse. populară }• 15,05 .Muzică ; 16,00 Muzică 18,00; 21,00; 23,00 (programul 11):
I Redacţia jţ administraţia ; S& l axa fălită ta numerar conform aprobării jjirecjiunii Generale L'.ţJjR. fljr. 230.320 din 6 noiembrie 1919, — Tiparul : Ifltreprigdere» Poligrafică L1 Mai" — ‘
\ >\ ¦\V
>/
-'.Dl ;
v ;¦*. \ V