Page 16 - 1958-01

pag. 4
„Nu trebuie să lăsăm
nefeiosită nici o posibilitate
pentru a începe tratative"
DECLARAŢIA MINISTRULUI
APĂRĂRII AL NORVEGIEI
OSLO 9 (A gerpres).— TASS
N. Handal, ministrul-Apărării
al Norvegiei, a Ţinut o confe­
rinţă la Asociaţia militarilor din
Oslo in .care a făcut apel la o
colaborare mai strînsă între ţă­
rile N.A.T.O. Vorbind despre
problema dezarmării Handal a
subliniat: „Nu trebuie să lăsăm
nefolosită nici o posibilitate pen­
tru a începe tratative de dezar­
mare”.
„Noi — a declarat Handal
—. nu ne putem mărgini să răs­
pundem la toate realizările teh­
nicii militare din Răsărit prin
măsuri militare. Totodată trebu­
ie să evităm măsuri care ar a-
vea o influenţă provocatoare a-
supra celeilalte părţi şi în felul
acesta ar micşora şansele de
succes ale tratativelor. Crearea
bazelor pentru lansarea de ra ­
chete cu rază medie de acţiune
în; regiunile cele mai avansate
din -Europa occidentală consti­
tuie, după părerea Norvegiei,
tocmai o astfel de măsură. De
aceea noi considerăm că cel
mai bine ar fi amînarea rezol­
vării problemei cu privire la
crearea unor astfel de baze. De
aceea declar că Norvegia nu are
nici un fel de planuri privind
crearea depozitelor pentru arma
atomică pe teritoriul ei“.
PĂRERILE SENATORULUI
AMERICAN SPARKMAN
NEW YORK (Agerpres)'. -
După cum anunţă agenţia Asso­
ciated Press, Sparkman, mem­
bru al Comisiei senatoriale pen­
tru afacerile externe, a cerul
preşedintelui Eisenhower să ara­
te Uniunii Sovietice şi întregii
lumi că „Statele Unite sînt ga­
fa oricînd să ducă tratative cu
privire la divergenţele dintre ţă­
rile noastre". -
F. Erler se pronunţă pentru crearea
în Europa a unei zone fără arme atomice
BONN (Agerpres). — După
cum anunţă agenţia DPA,.-în-
tr-o cuvîntare rostită la postul
de radio al Bavariei, F. Erler,
vicepreşedintele fracţiunii parti-
d.ulyi.. soc ia1-democrat din Bun-
desţagul vest-german, s-a pro­
nunţat pentru crearea în Euro­
OtiOOOOOOOOOOOOOOOQOOgOQOtXXXXXXXîOCOOPnOPOOOOnorâ
Pînă în 1876 pe harta Africii cen­
trale exista o imensă pată albă. Ince-
pîpd cu anul (850 întinderile „conti­
nentului negru" fuseseră parcurse in
lung şi-n lat de călători străini, iar
.statele europene dispuneau de ample
informaţii despre condiţiile naturale şi nord, Se credea că acesia nu poate Africii care nu intraseră pînă atunci 2.850 km). Bazinul fluviului Congo că în 50 de ani de „civilizaţie" colo­
mar ales despre bogăţiile regiunilor
respective. Rămăsese o singură pată
albă, mai mare, despre care nu se
ştia mai nimic. Această uriaşă regiu­
ne acoperită de păduri virgine era ba­
zinul fluviului ~Congo.
Incepînd cu anul 1482 cînd marina­
rul portughez Diego Cao a debarcat
pentru prima dată în estuarul fluviului
Congo — numit pe vremea aceea
Zairc — mulţi călători au încercat să
pătrundă în lumea misterioasă a pădu­
rilor virgine. Cu toate acestea, expe­
diţii mai ample nu au fost organizate
decit pe Ia mijlocul secolului trecut,
Portughezii care au colonizat ţărmurile
nu se simţeau atraşi de pădurile vir­
gine, considerind că acolo îi aşteaptă
riscuri mai mari decît eventualele pro­
fituri. Alai mulţi exploratori au încer­ tutela statelor europene. Acolo unde dică în formă de trepfe. Acesta e pra­ ar fi suportabilă dacă ar lipsi ploile bazinul fluviului Congo ei se îndelet-
cat insă să pătrundă în interiorul a-
cestei regiuni navigînd pe apele flu­
viului Congo. De îndată ce depăşeau
limitele regatului Kakongo, malurile
fluviului se lărgeau brusc, iar navi­
gaţia era împiedicată de praguri, de
stinei şi de cascade mari. Totodată
pe malurile fluviului se întindeau mlaş- Stanley — a organizat explorarea A-
lini ce răspîndeau miazme aducătoa­
re de moarte. Puţinele expediţii care
au îndrăznit să-şi continue drumul în
această direcţie erau consirînse în
scurt timp să facă cale întoarsă, deoa­
rece rîndurile membrilor lor erau de­
cimate de friguri, precum şi de să­
geţile otrăvite ale indigenilor.
Primii care au pătruns în regiunea
Redacţia şi administraţia ziarului şir.. 6 Martie nr. 9, Telefon : ,188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării LMrecţiunr'i Generale P i i.ii. .236320 din C noiembrie UH9
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 955
C om unicatul comun asupra tratativelor O poziţie negativă
dintre preşedintele Sukarno WASHINGTON 2 (Agerpres)
şi p re m ie ru l N eh ru TASS transm ite:
La 8 ianuarie în cadrul şe­
DELHI 9 (Agerpres). — La Nehru şi-a expus din nou păre- dinţei secrete a Comisiei Came­
Delhi a fost dat publicităţii co- rea că colonialismul sub orice rei Reprezentanţilor pentru pro­
miînicatU'l comun asupra tratati- formă şi manifestare mu cores- blemele externe, secretarul’ de
velor dintre Sukarno, preşedin- punde actualelor condiţii din lu- stat al S.U;A„ Dulles, a făcut
tele Indoneziei;. şi Nehru, prî- me şi -că trebuie să fie lichidat „o expunere asupra situaţiei in­
mul ministru al Indiei. în interesul tuturor părţilor in­ ternaţionale" — aşa cum a de­
teresate. Nehru şi-a exprimat clarat el unor corespondenţi.
In'comunicat se arătă că în­ speranţa că această problemă
tre preşedintele Sukarno, care
Cu privire la relaţiile se află în India într-o vizită va-fi rezolvată pe cale paşnică. Dulles „a obiectat cu hotă-
neoficială, şi primul -ministru Preşedintele Sukarno a decla­ rîre" Împotriva unei conferinţe
dintre Indonezia şi Olanda Nehru, a avut loc un schimb de cu Uniunea Sovietică la nivel
păreri 'asupra unor probleme rat că guvernul şi poporul In­ înalt.
DJAKARTA 10 (Agerpres). Dacă Olanda va continua şi prezentînd un interes comun doneziei s-au străduit întotdea­
Postul de radio Djakarta a pe viitor aceeaşi politică, aceas­ pentru cele două .ţări. .Ei au una. şi se.străduiesc să ai,bă re- Potrivit unei remarci neoficia­
Referindu-se la ultima 'decla­ transmis la 8 ianuarie declara­ ta nu va duce decît . la compli­ disputat de asemenea unele pro- laţii de prietenie cu toate ţările, le făcute de O’Hara, membru al
raţie a lui Dulles în Comisia ţia ministrului Informaţiilor al carea reglementării conflictului bleme ale situaţiei internaţio­ inclusiv cu Olanda. Camerei Reprezentanţilor (din
Camerei reprezentanţilor pentru Indoneziei in legătură cu inter­ olando-indonezian în problema nale actuale, precum şi proble­ partea- statului - Illinois) într-o
afacerile externe în legătură cu viul acordat de primul ministru Irianului de vest. ma Irianului de vest. In. această •La .9 ianuarie preşedintele convorbire cu corespondenţii,
faptul că în prezent tratativele al Olandei, Drees, locţiitorul şe­ ordine de idei primul ministru Sukarno a părăsit Deliii,., ple- Dulles şi-a exprimat părerea
cu ruşii la un nivel înalt ar fi fului secţiei pentru Europa al După cum s-a- mai spus in cînd spre Bombay, de unde se despre. tratativele la nivel înalt
zadarnice, Sparkman a declarat agenţiei United Press, în care repetate rînduri, Indonezia a nă­ .va-, îndrepta spre Cairo. , . „în termeni- foarte hotărîţi". El
că „o concepţie negativistă nu Drees s-a referit la relaţiile o- zuit pînă în prezent să rezolve a afirmat dă aceste tratative vor
ne va duce la nimic11. lando-indoneziene. problema Irianului de vest prin Recital al violoncelistului rom în fi „nefolositoare".
tratative paşnice. Dar, după
Subliniind că S.U.A. nu tre­ Hotărîrea guvernului Indone­ cum a declarat ministrul Aface­ Radu A ldulescu la Paris Campania de protest
buie să respingă ultima propu­ ziei cu privire la stabilirea con­ rilor Externe Subandrio, ea a din Franţa
nere a U.R.S.S. cu privire la o trolului asupra întreprinderilor fost nevoită să caute alte mij­ PARIS 9 (Agerpres). Cores­ sub auspiciile „Asociaţiei pen­
conferinţă la nivel înalt, ci „să-i olandeze — a spus vorbitorul loace şi metode, după ce toate pondentul Agerpres transm ite: tru manifestările artistice". împotriva creării de baze
răspundă cu o propunere pozi­ printre altele — este una din încercările ei de a rezolva pro­ In sgara zilei de 7 ianuarie a americane pentru arma
tivă", Sparkman a spus că „ar măsurile economice pe calea re­ avut loc în sala „Gaveau" din Violoncelistul Radu Aldules­
fi înţelept dacă noi am folosi zolvării conflictului olando-indo- blema Irianului de vest prin Paris recitalul violoncelistului cu a interpretat sonata, în sol rachetă
toate posibilităţile de a duce nezian- Ea decurge nemijlocit romîn Radu Aldulescu, artist e- major de Breval, sonata în sol
tratative, de a ne consulta şi de din hotărîrea guvernului indo­ tratative au eşuat- din cauza *- merit al R. P. Romine, laureat PARIS 10 (Agerpres). — In
a ajunge la o înţelegere în le­ nezian cu privire la anularea a- al premiului de stat, acompa­ minor de Beethoven, sonata de întreaga Franţă se desfăşoară
gătură cu reducerea înarmărilor împotrivirii încăpăţînate a 0- niat ia pian de Dagobert Bu- Fr. Delius, divertisment de in prezent o largă campanie îm­
şi reglementarea celorlalte pro­ cordului conferinţei mesei ro­ choltz, artist emerit al R. P. Ro­ Haydn, dans ţărănesc şi serena­
bleme". landei. Indonezia se ' pronunţă nţ îne. dă rominească de Ion Dumi-
tunde. trescu, adagio şi rondo de We­
PENTRU CA ŢĂRILE pentru rezolvarea problemei I- Recitalul a fost organizat de ber şi nocturna, de Cliopin. Re­
SĂ POATĂ TRĂI RÂTURI Indonezia; .-cerind înapoierea societatea Filarmonică din Paris citalul s-a bucurat de un deose­
rîanului de vest prin tratative bit succes.
UNELE DE CELELALTE
bilaterale şi pentru ca la aceste
OTTAWA (Agerpres)..— Zia­
rul „Star” care apare la Wind- Irianului de vest, are toate drep- tratative să se examineze pro­ potriva creării pe teritoriul ţă ­
sor consideră că răspunsul Ca­ turile legale pentru aceasta. I- blema transmiterii către Indo­ Noi atentate la libertatea rii de baze americane pentru
nadei la mesajul Uniunii Sovie­ presei în Franţa arma rachetă. Această mişcare
tice trebuie să lase porţile des­ rianul de vest face parte inte­ nezia a suveranităţii asupra I- cuprinde cele mai largi pături
PARIS 10 (Agerpres). — In care luptă pentru adevăr, din ale populaţiei. Ziarul ?)i’Hunta-
chise pentru tratative cu Uni­ grantă .şi inalienabilă- din Indo­ . rianului.de vest, aşa cum a .pro­ Franţa continuă persecutarea care fac parte scriitori ai dife­ nite“ anunţă că Consiliul mu­
unea Sovietică în problema asi­ nicipal din Monte]imar a cerut
nezia. mis Olanda încă în anii 1949.
gurării păcii, întreaga lume.
Divergente între Panama şi S.U.A. presei democratice progresiste, ritelor curente •literare, a pu­ ca guvernul francez să nu per­
declară ziarul, îşi pune speran­ care ia atitudine pentru pace in blicat o declaraţie de protest mită instalarea pe teritoriul ţă ­
NEW YORK 10 (Agerpres). ză la canal. Arias .a subliniat Algeria şi pentru îmbunătăţirea împotriva interzicerii ultimului rii a rampelor pentru lansarea
ţele „în- încercările "sincere de — ' Potrivit relatărilor presei, că „speranţele poporului din condiţiilor de trai ale oamenilor număr al revistei' „Teinps Mo- rachetelor şi stocarea de arme
reprezentanţii' oficiali şi orga­ Panama în ceea ce priveşte a- muncii francezi. La 8 ianuarie dernes" şi împotriva confiscării atomice şi termonucleare. Pen­
a rezolva problemele litigioase nizaţiile patriotice din Panama vantajele de pe urma canalului a fost confiscat săptăminalul de către guvern a altor publi­ tru această propunere au votat
pentru ca ţările să poată trăi critică cu vehemenţă Statele Panama se bazează pe princi­ „Ava'ngarde", organul Uniunii caţii". 4 socialişti şi 6 comunişti, mem­
Tineretului Comunist din Fran- bri ai Consiliului municipal.
unele alături de celelalte".
Ziarul „Chronicle Telegraph" Unite pentru că ignorează re­ piile elementare de justeţe şi e- ţa.
galitate" şi că „atît timp cît Asemenea acţiuni ale autori­
care apare la ' Quebec scrie că vendicările statului Panama cu aceste speranţe nu se vor rea­
liza, poporul panamez va lupta tăţilor poliţieneşti franceze pro­
este necesară „o atitudine sin­ privire ia respectarea interese­ pentru drepturile sale".' voacă indignarea şi protestul M
democraţilor . din intreaga ţară.
ceră faţă de ., discutarea am­ lor - sale naţionale în zona ca­ .-.Uniunea. scriitorilor francezi
plă a tuturor problemelor liti­ nalului Panama, ocupată de a-
gioase".
mericani. ¦ • -i
Ziarul „Citizen" care apare
După cum anunţă agenţia DUMINICA 12 IANUARIE 1958
la Ottawa, sprijinind ideea tra­
United Press, ambasadorul sta­ P articip area lui D u lles la v iito a re a sesiune SPECTACOLE de estradă; 15,15 Concert sim­
tativelor cu Uniunea Sovietică, tului Panama în S.U.A., Ariăs, CINEMATOGRAFICE fonic popular; 16,00 Melodii popu­
a declarat că poporul panamez a pactului de la Bagdad nem ulţum eşte lare rom îneşti; 18,00 „Drumeţii ve­
îşi exprimă convingerea c ă ' în este „serios îngrijorat" de fap­ DEVA: Două lozuri: ALBA IU- seli" ; 18,30' Muzică populară romî-
ce priveşte problemele litigioase tul' ^ ' S;:U.A.*nu' respectă acor­ opinia publică arabă LIA : ŢŢnd vine furtuna ; APOLDU rie'ăăcă ; 19,05- Teatru la microfon ; „In
dul dţrijanul 1955, care prevede DE SUS : Romeo şi Julieta ; BRAC : a-murg" de Gerhart Hauptmann; 20,50
poate fi realizat un acord. plata egala pentru muncă ega­ CAIRO 10 ŢAgerprefe). — A -! DuHSs la.- sesiunea.. Consiliului O mică întim piare; B<)RU MARE : Muzică de "dans; 22,30 Vechi melodii
lă-atît locuitorilor din Panama, genţia. France.. Presse anuţiţa pactului de la Bagdad şi, în Fcdra; HAŢEG: Pasărea furtunii; populare rorhîneşti; 23,00 Muzică de
cit şi americanilor care iucrea- că ambasadorul am erican'la general, prezenţa- lui în Orien­ S1MERIA: Vînătoarea tragică';' O- dans.
Cairo, Raynîond Harey. a. avut ? tul-mijlociu sînt considerate RĂŞT1E: Vreau s ă ’ cînt; PETRO­
O delegafîe numeroase întrevederi cu dife­ drept o nouă tentativă” a De­ ŞANI : Trepte abrupte; Căpitanul şi PROGRAMUL II: 7,00 Concert de
a Sovsefului Suprem rite personalităţi arabe şi cu partamentului de Stat de, a e- eroul s ă u ; ILIA : Cronica amanţilor dim ineaţă; 7,40 Muzică pentru fan­
un număr impresionant de am- ; xercita presiuni asupra ţărilor săraci; SEBEŞ ; Poetul; LONEA : fară ; 8,00 Solişti de muzică popu-,
al U.R.S.S. va vizita basadori ai ţărilor occidentale afro-asiatice care duc o politică F edra; TEIUŞ: O vară neobişnuită; Ia ră ; 8,30 Emisiune pentru studenţi j
ZLATNA : Intr-un ceas bun: • •9,55 Muzică distractivă; 10,20 Jocuri
India şi nord-africane. de neutralitate. ¦populare romîneşti,’ 13,00 Muzică
SELECT JUNI populară rominească; 14,15 Gintă Fedy
MOSCOVA 10 (Agerpres)'. .— Această activitate neobişnuită In Egipt, apropiata sosire a DIN PROGRAMUL DE RADIO Arie; 14,30 Din muzica popoarelor;
TASS anunţă: La invitaţia re­ a ambasadorului S.U.A. la Cairo lui Dulles în Orient a dat toc 15,15 Concert de estradă; 16,30 Mu­
misă de Menon, ambasadorul trebuie pusă în legătură cu e- la nemulţumiri exprimate făţiş PROGRAMUL I : 6,40 Muzică dis­ zică uşoară romînească; 18,00 Muzică
extraordinar şi plenipotenţiar al coul negativ stîrnit în rîndul de opinia publică egipteană. tractivă; 7,10 Din cînteoele popoare­ de estradă; 19,35 Muzică uşoară;
pa a unei zone fără arme ato­ Republicii India în U.R.S.S.,., o ţărilor afro-asîatice de partici­ Presa egipteană protestează îm­ lor; 9,50 Muzică ; 10,00 „De toate 20,20 Muzică de dans; 21,05 Album
mice, precum şi pentru retrage­ delegaţie a Sovietului Suprem potriva sosirii lui Dulles şi con­ pentru toţi“ ; 11,00 Din operetele lui de romanţe; 21,35 Muzică din opere­
rea treptată şi controlată a tru­ al U.R.S.S. va vizita Republica parea lui Dulles la sesiunea sideră participarea titularului K a ta a n ; 11,45 Prelucrări de folclor te ; 22,00 Muzică de dans.
pelor străine din Europa cen­ India în luna februarie 1958. Consiliului ţărilor membre ale Departamentului de Stat la con­ ale compozitorilor noştri; 12,30 Muzi­
trală ca pas necesar pentru crea­ că- de estradă ; •13,15 ¦Orchestre rotnî- Buletine de ştiri: 6,30; 13,00; 19,00;
rea premiselor reunificării Ger­ pactului de la ‘Bagdad care se ferinţa de la Ankara drept o neşti' de muzică uşoară.; 14,00 Din 22,00; 23,52 (programul I), 7,50; 14,00;
repertoriul orchestrei de muzică 2pv00; 23,00 (programul II).
maniei. va ţine între 27 şi 30 ianuarie încefcare de a lega' pactul de populară radio; 14,30 Concert
la Ankara. Participarea lui la Bagdad’ de N'.A.T.O.'
fluviului Congo, venind dinspre răsărit, CONGO B E LG IA N bogate de pe suprafaţa pămîn'ului. tea constitui o excelentă cale de co­
au fost negustorii arabi. Ei au povestit Zăcămintele şi minele sale de cupru, municaţie, dacă nu ar fi întrerupt de
pentru prima oară despre marele flu­ uraniu şi 'cobalt sfnt printre primele sectoare nenavigabile.
pe scara mondială. Cuprul este ex­
viu Lualaba ce curge dinspre sud spre ploatat în marca majoritate din exploa­ Capitala coloniei Congo Belgian
tări la zi. Se exploatează anual 250.000 este oraşul Leopoldville cu o populaţie
tone minereuri din care rezultă apro­ de 260.000 locuitori. Centrul modern
fi altceva decît Nilul. Abia în 1860 a în sfera de interese a marilor puteri. arc o suprafaţă de 3.822.000 kmp şi nialistă, populaţia ţării, care la începu­ ximativ 100.000 tone cupru. Totodată al oraşului se construieşte abia din
fost descoperit izvorul Nilului. Odată Conform hotărîrilor acestei conferinţe, transportă în mare 23.000 mc apă p• tul secolului număra 20.000.000 de lo­ minereurile de cupru sînt bogate în 1945, cînd oraşul nu avea decît
cu această descoperire, europenii au regiunea Congo a fost decretată stat secundă, cantitate ce se ridică pînă <3 cuitori, a scăzut aproape la jumătate... mari cantităţi de cobalt. Zăcămintele 40.000 locuitorii Principalul port al
început să bănuiască că Lualaba şi independent, iar regele Leopoid al 11- 80.000 mc pe secundă în timpul inun­ întreaga putere totuşi este deţinută ţ) de uraniu din Sinkolobwe au cîştigat ţării este oraşul Matadi, cu 50.000 lo­
Zaire ar pulea fi unul şi acelaşi flu­ lea al Belgiei numit regele noului stat daţiilor. Printre afluenţii mai mari se exercitată de minoritatea infimă a eu­ o importanţă deosebită după cel de-al cuitori. In interiorul ţării aproape că
viu. Dovada decisivă a fost adusă a- — ca o recuaoaştere a „meritelor" sa­ numără fluviul Kasai, avînd o lun­ ropenilor. doilea război mondial. nu există oraşe mai mari. Singura lo­
bia de expediţia lui Stanley în 1876— le... . calitate mai însemnată este Elizabeth-
gime de 2.000 km, precum şi Liban- Suprafaţa coloniei Congo Belgian Congo Belgian este bogat si în villc —• capitala regiunii miniere Ka-
1877. Fireşte că această independenţă de ghi cu o lungime egală cu cea a Du este de 2.350.000 kmp, densitatea popu­ mangan, cositor, zinc,, aur, diamante tangâ — cu 120.000 locuitori.
In cel de-al nouălea deceniu al se­ paradă nu a avut o lungă durată. In nării; etc.
colului trecut a început lupta marilor 1908 regiunea Congo a fost declarată laţiei fiind de abia 5—6 locuitori pe Colonizatorii belgieni nu s-au preo­
Industria metalurgică a ţării este a- cupat de ridicarea nivelului cultural
Congo Belgian se întinde în regiu­ kmp. Indigenii -se împart în 130 do proape inexistentă. Colonialiştii pre­ al populaţiei. Congo Belgian are o
puteri europene pentru cucerirea şi colonie belgiană, independenţa dispă- nea ecuatorului, numărîndu-se printre triburi. Pădurile ecuatoriale sînt locui­ academie de ştiinţe, care funcţionează
împărţirea Africii. Trupe engleze, fran­ rînd chiar şi din titlul tînărului stat ţinuturile cele mai calde ale pămîntu- te de pigmei. 10 triburi de pigmei tră­ textează \ că zăcă1min- -tele de cărbuni ale însă în... Belgia. Prima facultate a
ceze, germane îşi croiau drum spre de .pe Congo. Universităţii din Congo a fost înfiin­
interiorul continentului negru constrîn- lui. Temperatura din timpul zilei se iesc şi astăzi la nivelul societăţii pri­ ţării ar da cărbuni de calitate inferioa­ ţată abia în 1955. După cum arată sta­
ră care nu pot fi cocsificali. In acelaşi tisticile oficiale ale ţării, cele şase li­
Africa de sud este izolată de regiu­ ridică la peste 35 grade, iar noapica mitive de vînălori-culegători. Cei mai timp colonizatorii lasă să se irosească cee de stat şi şapte licee confesio­
gînd pe suveranii băştinaşi să ceară nile centrale printr-o creastă ce se ri­ coboară sub 20 grade. Căldura în sine numeroşi sînt negrii propriu-zişi. In uriaşele rezerve de energie Hidraulică nale servesc educaţiei europenilor. ¦li
în valoare de 130.000.000 CP. acelaşi timp populaţia indigenă — a 1
întîmpinau rezistenţă, albii nu ezitau gul Lunda care constituie în acelaşi tropicalfc’ ce durează aproximativ şase nicesc cu agricultura lucrindu-şi pămîn- cărei număr depăşeşte de 200 de oi.
să declare colonie ţara respectivă. Ita­ timp limita de. sud .a bazinului fluviu­ luni pe an. In regiunea ecuatorului nu lurile cu mijloace rudimentare.. Pînă în prezent industria prelucră­ numărul albilor — este deservită de
lienii au fost singurii care au îost'con- lui Congo. Bazinul este limitat spre există lună - în care precipitaţiile să toare este reprezentată de două topito­ numai 2 5 ,şcoli medii avîricl caracterul
Regiunile muntoase din răsăritul (ă- rii, mai mari de cupru (la Elizabe- unor şcoli de meserii. Invăţămîntul e-
strînşi sa se refragă din Abisinia. In apus. de un lanţ muntos cu roci cris­ nu atingă cel puţin 100 mm. In apri­ iii sînt locuite de neamuri hainite. A- thville şi Jadotville), iar industria ali­ lementar se află aproape exclusiv în
acelaşi timp regele micului stat ai taline, iar spre răsărit de un sistem lie şi octombrie cantitatea ploilor s» ceste triburi de păstori se deosebesc mentară printr-o singură fabrică de mîinile misiunilor religioase. Pesie 80
Belgiei — stimulat de călătoriile lui zahăr, clteva mori, prese de ulei etc. la sută din populaţie este analfabetă.
vulcanic ce se ridică-pe marginea ma­ apropie de 300 mm. mult de negri, atît ca aspect *ît şi
fricii centrale. Fireşte „ilustrul suve­ fii depresiuni. a- Africii orientale. Spre Datorită căldurii şi precipitaţiilor u- ca limbă. Agricultura ţării este şi ea slab dez­ Pînă în zilele noastre toate bogăţiile
ran" nu a procedat cu totul dezintere­ nord bazinul este despărţit de ..udau voltată.- Indigenii nu produc mai mult acestei ţări — una dintre cele mai bo­
sat. El a înfiinţat Societatea Interna­ printr-un şir nu prea înalţ de deaitiri. bundente centrul ţării este acoperit dr In 1885, cînd marile puteri au hotă- decît pot consuma cu familiile lor gate din lume au fost exploatate
ţională africană, care pretindea că arc ¦ ¦Suprafaţa -ţării-,depăşeşte spre răsă­ păduri virgine de nepătruns. Acestea rît crearea „Statului liber Congo" mi Produsele plantaţiilor exploatate de so­ de un număr infim de colonizatori albi.
drept obiectiv efectuarea unor cercetări rit bazinul-fluviului -Congo întinzîndu- se răresc treptat spre nord şi sud se cunoşteau încă marile bogăţii ale a- cietăţile- europene sau americane nu
„ştiinţifice" (a sc citi pregătirea coio •se pînă la mşrile lacuri situate în cen- transformîndu-se în regiuni cu păduri cestor ţinuturi. De altfel populaţia băş­ ocupă un -loc însemnat pe piaţa mon­ De curînd, marea mişcare de eliberare r
mai rare, apoi in savane. tinaşă nu s-a-putut niciodată bucura dială. Printre produsele lor , se numără
bumbacul, cafeaua, cacaoa, tutunul si a popoarelor coloniale a pătruns şi in
nizării-propriii-zise, iar mâi ’fîrziu- cx •Irul depresiunii-Africii ’ orientale. Lacu- . Întreaga ţară esle deosebit de boga­ tic aceste bogăţii, deoarece atît mi­ unele Irucle tropicale. Creşterea ani­ Congo punînd sub semnul întrebării
ploataren nemiloasă a -tării si a băşti- rik > ’sl‘u*te” î n - sud ' ~ :Tanganika şi tă . într-o. faună, ' specifică regiunilor nele cit şi marile plantaţii se află în malelor este frinată de existenţa tnuş- regimul colonialist. Populaţia indige­
Kiwu ’— îşi .-trimit, prisosul de apă. îri ecuatoriale. Gorile ’ şi cjmpanzei, hipo­ posesia societăţilor europene şi ameri­ tei ţeţe, care răspîndeşte boala som­ nă din bazinul fluviului Congo se ri­
naşilor). '" ' ~ nului. Datorită pragurilor, fluviile, dică tot mai hotărit la luptă pentru eli­
In cursul acestei „întreceri" 's-a a- •t Congo -prin *riul - Lukuga, .iar lacurile potami şi crocodili, • elefanţi africani ş i . cane. deşi bogate în apă, nu permit o na­ berarea propriei sale patrii.
¦• • vigaţie regulată.-'Fluviul Congo ar pu­
„l Mai" — DEVA.
juns şi la unele fricţiuni înlre marile ' Edward-şi Albert. situate înn.nordul ,fâ- rinoceri, antilope,0 zebre, girafe, pre- Bogăţiile minerale ale ţării au în­ Tiparul: întreprinderea t’oligratica
puteri. Pentru reglementarea acestora ¦-rii/'alimentează 'bazinb! Nilului. Ala- cutii şi păsări d e .ţo l felul îmbogăţesc semnătate chiar pe plan mondial. Re­
a fost convocată Conferinţa de la Ber­ - rele fluviu-Coiigo descrie tin'imens s e -. regiunile ţării. .., ; ' ; ¦
giunea Katanga,' sifuată' în sud-esiul
lin din 15.noiembrie 1884 care,.pe. Ijn- -tnfcerc vărsîndu-se ‘ îîi Oceanul"-Atlaii-j- • :Ciiţigd. B ^ g ia ii^ e io c u i.t de numai . ţării — singurul ţinut',cu o. climă su­
gă problemele generale aie colonizării, tic printr-un estuar după ce 'a parcurs • ^ ,7:7J000 albi.ţla oiţipp^haţ'.e de. 12.000.uw. - portabilă şi penim europeni — este
s-p .ocupat, de .teritoriile .din . cejiirul /4.374 km (lujigimea Dună;riii e&te. ,d« africani. . Este .dtzifjtfl de relevat una dintre regiunile miniere;; cele-, mai
.¦ 'r i" M ¦' ¦ I.,* ,¦