Page 17 - 1958-01

Spre noi succese în întrecerea socialistă\ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VĂ.
G organ a l com itetului regional p.m .r. hunedoara şi al sfatului popular regional
Anul X Nr. 956
a Republicii Populare Romîne
In ziua de 11 ianuarie a anat ioc
sesiunea Marii Adunări Naţionale a
Republicii Populare Romlne.
Sosesc fn sală şi sint Intîmpimţi cu
oii aplauze tovarăşii: Gheorghe Gheor-
gkiu-Dej, Chivu Sioica, Gheorghe
Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilâ,
Nicolae Ceauşescu, general colonel
Cuvîntul de deschidere al tovarăşului G. Pîrvulescu
Tovarăşi deputat!,
Permiteţi-mi să evoc memoria prie­
tenului şl tovarăşului nostru Petru
Groza, care nu se mal găseşte printre
noi.
Cu profundă încredere în forţa crea­
toare a harnicului şi talentatului nostru
popor, Petru Groza a închinat via(a sa
luptei pentru fericirea celor mulţi, pen­
tru dezvoltarea şi propăşirea patriei
noastre scumpe — Republica Populară
Romînă, pentru victoria nobilelor idei
aie păcii şl conlucrării între popoare.
in înaltele funcţii de conducere a sta­
tului nostru democrat-popuiar, ca de­
putat, iar din 1952 ca preşedinte al
Prezidiului Marii Adunări Naţionale,
dr Petru Groza a muncit neobosit, cu
toată convingerea pentru înfăptuirea
politicii Partidului Muncitoresc Romîn,
fiind înconjurat de dragostea şi stima
deputaţilor Marii Adunări Naţionale,
prefuit şi iubit de întregul nostru po­
por.
Marea Adunare Naţională îi cinsteşte
memoria exprimîndu-şi hotărîrea neclin­
tită de a munci şl în viitor cu abne­
gaţie pentru construirea socialismului,
pentru intărirea statului nostru demo-
craţ-popular, pentru pace şi prietenie
intre popoare'.
Neştearsă va rămlrie în amintirea
noastră figura luminoasă a dr. Petru
Groza, fiu devotat al poporului romîn.
In memoria tovarăşului Petru Groza
să păstrăm un moment de reculegere.
(Marea Adunare Naţională a păs­
trat un moment de reculegere).
Tovarăşi deputaţi,
Salutăm prezenţa la această sesiune
a distinşilor delegaţi şi reprezentanţi
ai şefilor de state, parlamentelor şi gu­
vernelor care participînd la marea
durere ce am încercat-o prin pierderea
tovarăşului dr. Petru Groza, au ex­
primat simpatia şi consideraţia lor faţă
de poporul romîn, faţă de politica sa
de pace şi prietenie cu toate popoarele
lumii.
S alutăm :
Delega(ia Republicii Populare Alba­
nia, în frunte cu Hadji LIeshi, preşe­
dintele Prezidiului Adunării Populare a
Republicii Populare Albania s
Reprezentantul special ai preşedinte­
lui provizoriu al Argentinei — A. Con-
stanzo, însărcinatul cu afaceri ad-inte-
rim al Argentinei Ia Bucureşti;
Ambasadorul cu misiune specială a
guvernului federal austriac — dr. Al-
bert Filz, însărcinatul cu afaceri al
Austriei la Bucureşti;
Reprezentanful Majestăţii Sale Regi­
na Elisabeth a 1l-a a Marii Britanii
— A. Ai Dudley, ministrul Marii Bri­
tanii la Bucureşti;
Ambasadorul special reprezeniînd pe
Majestatea Sa Regele Baudouin al Bel­
giei — Jean Leroy, însărcinatul cu
afaceri al Belgiei la Bucureşti;
Delegaţia Republicii Populare Bulga­
ria în frunte cu Encio Staikov, preşe­
dintele Consiliului Naţional al Frontu­
lui Patriei, membru în Biroul Politic
al C.C. al Partidului Comunist Bul­
gar:
Delegaţia Republicii Cehoslovace în
Irunte cu Rudolf Barak, ministrul Afa­
cerilor Interne, membru în Biroul Poli­
tic al C.C. al Partidului Comunisl
Cehoslovac ;
.Delegaţia Republicii Populare Chi­
neze in frunte cu Go Mo-jo, locţiitor
al preşedintelui Comitetului permanent
ai Adunării reprezentanţilor populari
din întreaga Chină, locţiitor al,. preşe­
dintelui Comitetului Naţional al Consi­
liului Politic consultativ' ăl ^oţjoKilirj'
chinez;
Reprezentantul- guvernului. Republicii
Popular; Democrate Coreene Kîtri Beii
Dik, ambasadorul extraordinar şi ple­
nipotenţiar al R.P.D. Coreene, la Bu­
cureşti ;
Reprezentantul guvernului danez —
Niels Haugsted, însărcinatul cu afaceri
., Duminică 12 ianuarie 1958
'Alexandra¦ Drăghlci, Alexandru Mo-
ghioroş, general-colonel Leoniiti Sălă-
jan, Ştefan Voitec, Ianoş Fazekaş,
Vladimir Gheorghiu, Alexandru Blrlă-
deanu, Gherasim Popa.
In loja din stingă se aflau tovară­
şii: Anton Moisescu, vicepreşedinte al
Prezidiului Marii Adunări Naţionale,
ad-interim al Danemarcei la Bucureşti:
Reprezentantul preşedintelui Gamal
Abdel Nasser al Republicii Egipt şi
reprezentantul preşedintelui Sukri El
Kuatli al Republicii Siria şi al guver­
nului sirian — dr. Hussein Chawky,
ambasadorul extraordinar şi plenipoten­ Cuvînlui tov. Gheorghe Gheorghiu-Doj
ţiar al Egiptului la Bucureşti;
Trimisul special- al Consiliului Fede­
ral al Elveţiei, şeful delegaţiei elveţi­ Din împuternicirea Comitetului Cen­ arestat şi internat în lagăr. După elibe­
ene — P. F. Briigger, ministrul Elve­
ţiei la Bucureşti;
Ambasadorul cu misiune specială ai
preşedintelui U. Kekkonen al Finlandei
şi al guvernului finlandez, Gunnar
Palmroth, ministrul Finlandei la Bu­
cureşti ;
Reprezentantul guvernului francez —
Jean Deciry, însărcinatul cu afaceri ad-
interim al Franţei la Bucureşti;
Delegaţia Republicii Democrate Ger­
mane în frunte cu dr. Johannes Dleck-
mann, preşedintele Camerei Populare
a R. D. Germane; . .
Nicolae Diamantopoulos, insărcinaiul
cu afaceri ad-interim ai Greciei la Bu­
cureşti ;
Reprezentantul guvernului indian —
Anand Sarup Dhawan, prim-secretar al
-ambasadei Indiei la Bucureşti; ,
Reprezentantul' preşedintelui statului
Israel,, ambasadorul cu misiune specia­
lă — dr. Arieh Harell, ministrul Isra­
elului la Bucureşti;
Reprezentantul preşedintelui italiei —
dr. Francesco Lo Faro, ministrul ita­
liei la Bucureşti;
Delegaţia Republicii Populare Fede­
rative Iugoslavia în frunte cu Vladimir
Silnici, vicepreşedinte al Scupşcinei
Populare Federative a R.P.F. Iugosla­
via ;
Delegaţia Republicii Populare Mon­
gole în frunte cu Delgirjab, ministrul
Comerţului;
Delegaţia Republicii Populare Polo­
ne în frunte cu Boleslaw Podedworny,
locţiitor al preşedintelui Consiliului de
S ta t;
Reprezentantul special al preşedinte­
lui D. Eisenhower al Statelor Unite
ale Americii — H. B. Wells, însărci­
natul cu afaceri ad-interim al Statelor ¦ Cuvîntul tov. Ion Gheorghe Maurer
Unite la Bucureşti;
Reprezentantul guvernului Sudanului
— Mohamed Hamad El Nil, ambasa­
dorul Sudanului la Bucureşti;
Reprezentantul guvernului Suediei,
ambasadorul cu misiune specială, Rolf
Sohlmann, ministru Suediei la Bucu­
reşti;
’¦¦ Delegatul special al guvernului turc, îndeplinirea idealurilor şale de dreptate
Celal Tevfik Karasapan, ambasadorul
Turciei ia Bucureşti;
Delegaţia Republicii Populare Unga­
re în frunte cu istvan Dobi, preşedin­
tele Consiliului Prezidenţial al Adună­
rii de Stat a R. P. Ungare;
Delegaţia guvernamentală a Uniunii
Sovietice în frunte cu Frol Kozlov, pre­
şedintele Consiliului de Miniştri al, secvenţă rezolvarea în mod colectiv a
R.S.F.S.R., membru al Prezidiului C.C. sarcinilor ce-mi revin, astfel îneît a-
al P.C.U.S.; ’
Delegatul Republicii Democrate Viet­
nam — Nguyen Van Kinh, ambasa­
dorul R. D. Vietnam la Bucureşti;
Tuturor le exprimăm recunoştinţa şi
mulţumirile noastre.
?
• Deputaţii Marii Adunări Naţionale in frunte -cu Uniunea Sovietică, va
pu salutat- cu aplauze -călduroase 'pp
delegaţii şi reprezentanţii de peste ho­
tare.
Mărea Adunare Naţională a adop­ lor socială şi pentru realizarea unei
tat apoi următoarea ordine, de zi/:
.1-. Alegerea .preşedintelui Prezidiului, ?‘
Marii Adunări Naţionale a Republicii
'Popiiţare Romîne.
y . r < ’ . , j j ţ j 37 deputaţi• din toate .-regiunile ţării, a
2...Modificarea ari. 35 din Constitu­ .propus'' c a " vicepreşedinte al Prezidiu­
ţia ijepubircii Populare Romine. . .. ' lui Marii Adunări Naţionale a R: P.
¦ Marea Adunare Naţională, a aprobat ¦Romîne. pe depulatul' acad.' 'Milenii' Ra-
urgenţa •pentru Zdezbaierea^proi'ecttliui lea, iar ca ¦membrusal Prezidiului 'Ma­
de lege pentru plodificarea art. 35 din rii Adunări Naţionale : pe deputatul
Constituţia R. P. ‘Romine, membrii Co­ Dorian Dănăldche. :'
misiei juridice urmînd să se întrunea­
La primei decade
Au trecut abia zece; zile din sint cocs metalurgic, iar 68 borare a şarjelor, precum şi da­
noul an. In acest interval side- tone cocs mărunt. torită desfăşurării largi a între­
4 pagini 20 bani rurgiştii; hunedoreni ; şi-au in­ cerii socialiste între echipele de
tensificat eforturile . spre a da Rezistenţa la. tobă în kilogra­ oţelari.
P-»hriei cit mai mult •metal. me de asemenea este bună. La
obţinerea acestor succese au Oţelarii care deservesc cup­
Cocsarii în frunte contribuit toate trei schimbu­ toarele electrice au elaborat in
rile de cocsari conduse de tov. aceeaşi perioadă 85 tone oţel
Mentţnind un regim termic Traian Vasiu, Emeric Caba şi special peste plan.
constant; "încărclnd bateriile Toan Căbuţă.
coniorm graficului, compri- 180 tone laminate predate
mînd, coniorm prescripţiunilor Oţel peste plan
•tehnologice, piloţii de cărbune, Prin munca neobosită a la-
colectivul Uzinei cocso-chimice La oţelăria' Siemens Martin, minatorilor, conduşi de maiş­
a reuşit ca în decurs de 9 zile tot în perioada 1—9 ianuarie trii şeii de schimb Gheorghe
să dea peste plan 659 tone cocs. a.c., au fost elaborate peste Andrăşescu, Ioan Trilu şi Con­
Din această cantitate, 591 tone plan 108 tone oţel. La aceasta stantin Petru, s-a reuşit ca în
s-a ajuns datorită utilizării cup­ primele opt zile ale anului să
toarelor la capacitatea maximă, fie predate serviciului desfaceri
respectării tehnologiei de ela- mai mult cu 180 tone ţagte de
cit prevedea planul.
Continuă şirul succeselor
Gheorghe Stoica, secretar şi membrii tori ai instituţiilor centrale, ai orga­ LUPENI (de la subredacţia tru captarea gazelor condensa- Pregătiri pentru
Prezidiului Marii Adunări Naţionale. nizaţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă,
ziarişti romtni şi corespondenţi ai pre­ noastră voluntară). In anul tre­ bile de sulf, s-au automatizat as- conferinţa orăşenească
In lojile rezervate invitaţilor au sei străine, a femeilor
luat loc membrii delegaţiilor şi repre­ cut, filatorii din Lupeni au.do-; censoarele, s-a mecanizat trans­
zentanţii şefilor de state, parlamente­ Declarind deschisă sesiunea, tov. C. I ii urma hotărîrii Biroului Politic
lor ş i. guvernelor care au participat la Plrvulescu, preşedintele Marii Adunări bîndit succese de seamă în ac­ portul butoaielor de sodă cau­ al C.C. al P.M.R. cu privire la îmbu­
funeraliile dr. Petru Groza. ¦Naţionale, a rostit următorul cuvlnt: nătăţirea muncii de organizare a fe­
tivitatea lor, reuşind să-şi reali­ stică ele. meilor, în oraşul Simeria s-a trecut
Sîrit prezenţi de asemenea conducă­ la alegerea delegatelor de femei pe
zeze sarcinile de plan la produc­ Continuînd şirul succeselor, circumscripţii, desemnîndu-se totodată
delegatele care să participe la confe­
ţia globală cu 103,3 la sută, la . filatorii au reuşit ca în primele rinţa orăşenească pentru alegerea
comitetului orăşenesc al femeilor.
producţia de fire cu 102,9 la s u -, zile din noul an să dea la sec­ ¦ Din rindul delegatelor care par­
ticipă la Conferinţa orăşenească ce se
tă, iar la celofibră cu 109,5 la ţia de prelucrare cu 23 la sută ţine astăzi, fac parte tovirăşele Oli­
via Caţavela .profesoară, Elisabsta
sută. Faţă de anul 1956, în 1957 mai multe fire decit în ultima
Irimie, întovărăşită, Adela Nemeş, co­
s-a produs celofibră de efect, iar perioadă a anului 1957. De ase­
lectivistă, Elena Matei, muncitoare,
experimentarea producerii de pa-, menea, la cabinetul tehnic se
Victoria Lungu şi altele.
scă spre a lua în studiu proiectul de prezenţi, tovarăşul Gheorghe Gheor- ie din viscoză a fost încununată, studiază fabricarea sulfurii de
lege. ghiu-Dej, care a făcut propunerea pen­
tru funcţia de preşedinte al Prezidiu­ cu succes. carbon fluidizat, fabricarea ce­
Trecîndu-se la primul punct al or- lui Marii Adunări Naţionale.
dinei de zi, a luat cuvîatui, primit cu Succese de seamă s-au obţi-î lofibrei ondulate şi a bandei, izo-,
puternice şi îndelungi aplauze de -cei
nut şi în ce priveşte aplicarea; lante din viscoză. Tot în acest
unor măsuri tehnice. Aşa de pil­ an, fabrica va da primele canti­
dă, s-a făcut . racordarea liniei tăţi de bureţi din viscoză.
ferate înguste la cea normală, s il v ia n Matei
Tovarăşi deputaţi şi deputate, bolului antlsovietic, pentru care a fost s-a confecţionat o instalaţie pen­ . STAICU BALOlU
tral al Partidului Muncitoresc Romîn rarea ţarii noastre la 23 August 1944,
şi în urma consfătuirii pe care am a- tov. Ion Gh. Maurer a îndeplinit cu dezbat
problemele de producţie
vut-o cu 42 de deputaţi din diferite re­ simţ de răspundere sarcinile importan­
giuni ale ţării, propun pentru funcţia te, pe linie de sfat, încredinţate de pâr­
de preşedinte al Prezidiului Marii Adu­ tii şi guvern, iar în 1948, Congresul
nări Naţionale pe tov. deputat Ion Partidului Muncitoresc Romîn l-a ales'
Gheorghe Maurer, din circumscripţia e- membru al C.C. al Partidului nostru. VULCAN (de la subredacţia o mai bună organizare a mun­
lectorală SigF şoara. Tov. Ion Gh. Tov. Ion Gh. Maurer este membru noastră voluntară); Participanţii la' discuţiile ce
au avut loc pe ‘ marginea dării
Maurer este o personalitate cunoscută. titular ai Academiei Republicii Popu­ cii etc. De asemenea,, prim pune­ de seamă şi a planului de mă­
suri, 'au arătat necesitatea înlă­
Intelectual devotat poporului său, el s-a lare Romîne. Nu de mult, a avut loc la rea în funcţiune ¦a'. maşinii de turării- lipsurilor ce se mai fac
simţite în activitatea celor două
ridicat împotriva regimului burghezo- in 1957 i s-a încredinţat funcţia de mina Vulcan consfătuirea de curăţit vagoneţii de mină, s-a sectoare. Una din cauzele lipsu­
moşieresc şi de aproape- 30 de ani a ministru al Afacerilor Externe, în care rilor — a arătat un vorbitor
luat parte la acţiunile politice ale cla­ calitate a reprezentat cu cinste ţara producţie a sectoarelor VI reuşit să se.realizeze importante — a fost şi aceea că între sec­
sei muncitoare. noastră la ultima sesiune a O.N.U. torul transport şi serviciul ge­
(transport) şi V (serviciul ge­ economii băneşti şi de forţă de neral n-a existat o mai slrînsă
legătură şi colaborare, deşi spe­
neral). La această consfătuire a muncă. cificul muncii lor. impune acest
ducru.
In 1936 tov. Ion Gh. Maurer a de­ Avem toată convingerea că Marea participat personalul celor două In darea de seamă au fost a-
sectoare, precum şi tovarăşul rătaie şi lipsurile care au împie­ In ,cuvîntul său, tovarăşul Io-
venit membru al Partidului Comunist Adunare Naţională va alege pe tov. Iosif Cotoţ, şeful exploatării. dicat obţinerea unor rezultate sif Cotoţ, şeful exploatării, a a-
Romîn şi de atunci a îndeplinit nu­ . Ion Gh. Maurer în funcţia de preşedinte rătat necesitatea existenţei unui
meroase însărcinări de partid de care Darea' de seamă, prezentată mai bune. Aşa de pildă, disci­ colectiv sănătos la această ex­
s-a achitat cu cinste. Tov. ion Gh al Prezidiului Marii Adunări Naţionale ploatare, care să fie capabil să
de tov. ing. Valeriu Stanciu, plina îmmuncă mai lasă încă de facă faţă tuturor sarcinilor ce
le are. Un accent deosebit — a
Alaurer a participat la lupta organizăTâ şi că el îşi va îndeplini cu cinste şi şeful sectorului VI; a scos în e- 'dorit, timpul de lucru mu este spus el — trebuie pus pe califi­
carea sistematică a muncitorilor
şi condusă de Partidul Comunist Ro- devotament sarcinile ce îi revţn în a- viden’ţă realizările cHn luna tre­ folosit de, toţi în mod 'productiv, şi îmbunătăţirea permanentă a
nivelului lor tehnico-profesional.
......................... ..... cută şi contribuţia celor" două capacitatea maşinilor şi utilaje­
Dezbaterea problemelor de
mîn împotriva fascizării ;t.ării 8 .*$?* ceasta înaltă funcţie de sta t sectoare în realizarea planului lor nu.e utilizată în-întregimea producţie şi discutarea metode­
lor de îmbunătăţire a muncii de
Alegerea preşedintelui Prezidiului global anual al exploatării, care ei, iar nemotivatele n-au fost către colectivele celor două sec­
toare, vor duce în mod neîndo­
a fost îndeplinit la 17 decem­ lichidate cu totul. ielnic la permanentizarea succe­
Marii Adunări Naţionale a R . P . R . selor dobîndite pînă acum, la
brie 1957. In acest sens, au fost . In cadrul consfătuirii de pro­ mobilizarea oamenilor muncii
arătate unele acţiuni întreprinse, ducţie a fost discutat un plan în vederea realizării şi depăşi­
Propunerea a fost primită cu aplauze Constituţia R. P. Romîne, care prevede care au permis ca activitatea să de.măsuri care, odată tradus în rii sarcinilor de plan.
se îmbunătăţească simţitor faţă v ia ţă ,. să dea posibilitate co­
prelungite. Nefiind alte propuneri s-a că Prezidiul Marii Adunări Naţionale de perioadele anterioare. Printre lectivelor celor două sectoare să AUREL HOZU
acestea se numără: întărirea con­ dobîndească rezultate din ce în
trecut apoi la vot. va avea 3 vicepreşedinţi, în loc de 2, diţionării transportului, execu­ ce rhai frumoase. Printre mă-
Alarea Adunare Naţională a ales în şi 14 membri, numărul total al mem­ tarea unor reparaţii de calitate, şurile propuse se. numără : mări­
brilor prezidiului rămînînd tot 19.
unanimitate prin vot secret cu buletine rea capacităţii de funcţionare a
pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer ca A luat apoi cuvîntul deputatul Tra-
preşedinte al Prezidiului Marii Adu­ ian lonaşcu, preşedintele Comisiei Ju­ Expozifie de arfă , haldei şi complectarea efectivului
nări Naţionale a Republicii Populare ridice, care a declarat că Comisia este plastică de la acest loc de muncă cu
Romîne. de acord cu proiectul prezentat
încă zece oameni, montarea ce­
In aplauzele deputaţilor, tovarăşul Marea Adunare Naţională a aprobat
I. Gh. Maurer şi-a ocupai locul pe cu 398 voturi pentru şi 3 contra, legea Inceplnd cu dah de 1 martie 1958, lei de-a doua maşini de curăţit
banca prezidiului. pentru modificarea art. 35 din Consti­ Casa regională de creaţie deschide în vagoneţii de mină şi repararea
tuţia R. P. Romîne. sala de expoziţii din Deva — Stra­ vagoneţilor în două schimburi,
? da Karl Marx, o expoziţie de artă introducerea graficului-orar în
A luat apoi cuvînlui tovarăşul Ion plastică (pictură, sculptură grafică, transporturi etc.
Trecîndu-se la punctul 11 al ordinei Gheorghe Maurer, preşedintele Prezi­ caricaturi) şi artă aplicativă (lucrări
de zi, deputatul Avram Bunaciu, mi­ diului Marii Adunări Naţionale, care
nistrul Justiţiei, a prezentat proiectul a declarat:
de lege pentru modificarea art. 35 din
din lemn, os,, metal, piele etc).
Expoziţia are drept scop mobiliza­ A n g a ja m e n te s p o rite
rea creatorilor amatori ¦şi profesionişti
din cercurile plastice şi şcolile de
Tovarăşi deputaţi, prin vot secret, cu buletine, pe depu­ artă şi a artiştilor individuali de •Participanţii la adunările ţi­ In comuna Bărăbanţ, un nu­
lngăduiţi-mi să vă mulţumesc pen­ tatul Mihail Ralea ca vicepreşedinte la oraşe şi sate, pentru valorificarea nute in întreprinderile, institu­ măr de cetăţeni, în frunte cu
tru marea cinste ce mi-aţi făcut-o ale- al Prezidiului Marii Adunări Naţio­ operelor şi crearea de lucrări meritorii. ţiile şi comunele din raionul întovărăşitul Nicolae Tat, s-au
gîndu-mă preşedinte al Prezidiului Ma­ nale, iar pe depulatul Dorian Dană- Alba pentru alegerea comisiilor angajat ca în cinstea alegerilor
rii Adunări Naţionale a R. P. Romîne. lache ca membru al Prezidiului Marii Lucrările vor f i . prezentate Ia Casa electorale de circumscripţii să •intensifice munca de lămu­
Vă încredinţez că în această muncă nu Adunări Naţionale. de creaţie din Deva, strada Bariţiu şi-au manifestat dorinţa de a-şi rire în rindurile ţăranilor pen­
voi precupeţi nici o sforţare, servind nr, 2 (Şcoala pedagogică /. A. Ko- intensifica eforturie în muncă tru a se înscrie în întovărăşiri
cu neclintit devotament poporul nos­ Lucrările sesiunii Marii Adunări Na- menski) plnă ' la (Iuta de 20 februa­ in cinstea zilei de 2 martie. agricole. Tot aici cetăţeanul
tru în construirea vieţii sale noi, în ¦ţioruile au luat apoi sfirşit. rie 1958.
• La atelierul central din Alba Cornel Neamţu şi-a luat anga­
şi de pace. Avînd ca îndreptar de fie­ După încheierea lucrărilor, tovarăşul Expoziţia fiind cu vînzare, tablou­ Iulia, printre alţii a luat cuvîn­
care clipă cuvînlui Partidului Muncito­ Ion Gheorghe Maurer, preşedintele rile vor fi înrămate şi vor purta eti­ tul şi muncitorul Ion Hanig. El jamentul că va sprijini acţiu­
resc Romîn, forţa conducătoare în sta­ Prezidiului Marii Adunări Naţionale a cheta autorului, iar restul de obiecte s-a angajat ca în întîmpinarea
tul nostru, în activitatea mea mă voi primit pe membrii delegaţiilor şi re­ alegerilor de deputaţi pentru nea de electrificare a comunei,
sprijini permanent pe munca tuturor prezentanţii de peste hotare prezenţi vor purta de asemenea etichete cu sfaturile populare să dea pro­
membrilor Prezidiului Marii Adunări ta sesiune, care i-au adresat felicitări datele necesare. ducţie sporită şi de bună cali­ iar tovarăşa Cristina Crişan,
Naţionale, urmărind cu neabătută con­ în legătură cu alegerea sa ca preşe­
dinte al Prezidiului Marii Adunări Na­ Lucrările cele mai bune vor fi tate. împreună cu un grup de tinere,
ţionale. premiate.
s-a angajat să amenajeze o sală
de joc la căminul cultural din
satul Miceşti. De asemenea, ţă ­
ranii muncitori Toma Puiu, Ion
ceastă' activitate să <nu dezamăgească Toteu, Ion Pleşa şi alţii din
nădejdile cărora alegerea ce aţi fă­ comuna Ciugud, s-au angajat
cut-o Ie-a dat expresie. înfăptuind cu
neclintită hotărîre marca operă de con­ ca pe lingă sprijinirea campa­
struire a socialismului în ţara noas­
tră, poporul nostru va întări prin toate niei electorale să intensifice
mijloacele legăturile sale indestructibile
cu marea familie a Ţărilor socialiste, munca pentru atragerea de noi
membri în cadrul întovărăşirii
agricole din localitate.
desfăşura cu sîrguinţă acţiunea sa pen­ Asemenea angajamente au
tru asigurarea coexistenţei paşnice a
(uluror statelor indiferent de orînduirea fost luate şi în alte adunări ţi­
nute in cuprinsul raionului.
păci trainice în lume.
Hunedoara — Vedere din
Combinatul siderurgic. In
A luat alpdi'cUvidtul deputatul Isac prim plan furnalul 6, iar în
Martin, care in urma consultării cu
fund, furnalul de 700 m.c., cel
mai mare şi mai modern din
tară.
...... •: JT..............
Marea Adunare Naţională a ales