Page 18 - 1958-01

P ag,!
La clinica de copii de pe lingă spitalul Friedrichshain din Berlin
(R. D. Germană), s-a creat o secjie de copii prematuri. Secţia dispune de
două incubatoare, şase cuveuze şi 12 paturi.
IN FOTO: Un incubator modern.
Vestitorii cosmosului
de ALEKSANDR PRESNIAKOV despre funcţionarea tuturor
blocurilor. Dar pentru a vorbi
Pe Colinele Lenin din Mos­ despre dirijarea operaţiilor tre­
cova atenţia Ui este atrasă de o buie să vizităm în prealabil alte
clădire ca contururi"ciudate. A- filiale ale acestei instituţii.
coperişul acestei clădiri are for­
ma unor semicilindri de culoare Cabina spaţioasă a liftului ne
argintie. Aici ,se află o instala­ coboară vertiginos intr-o mină
ţie unicală pentru studierea ra­ subterană. Uşa se deschide şi
zelor cosmice, aparţinînd In­ în faţa ochilor apare o încă­
stitutului¦de cercetări fizice al pere bine iluminată.
Universităţii de, stat -,,M. V. Lo-
monosov" din Moscova. Adincimea subsolului este de
14 metri. Aici pe podea sirit a-
După cum se ştie,,razele cos­ şezate de asemenea blocuri cu
mice sini, fluxuri de , particule contoare şi dispozitive de îtire-
ale nucleelor atomice care so­ gistrare. Destinaţia acestui uti­
sesc din spaţiul cosmic cu o laj este studierea particulelor de
viteză de 300.Q00 km pe secun­ mare energie. Funcţionarea a-
dă. Multe particule cosmice au cestui >aparataj - automat >este
o energie uriaşă, care se mă­ controlată de la pupitrul cen­
soară in mitiarde şi 'zeci de mi­ tral.
liarde de electrovolţi. Oame­
nii de ştiinţă au calculat că Curind liftul ne-a cobont^la
dacă o particulă cosmică ar cîn- o adîncime de 34 metri. Şi aici
ţări un gram şi ar cădea, de sint montate „curse" pentru par­
pildă in Marea Baltică, ea ar ticule cosmice care posedă: e-
face ca apa din această mare nergii fabuloase.
să fiarbă. Dar să ne întoarcem în sala
Au fost create „curse", spe­ în care se află pupitrul central
de comandă. Aici se întîlnesc
ciale pentru observarea raze­ firele de la toate blocurile. Pe
lor cosmice. Fizicienii Geiger şi baza indicatorilor aparatelor o-
Muller au realizat un dispozitiv peratorul poate controla func­
care permite numărarea unor ţionarea întregii instalaţii.
particule încărcate. El poate să
înregistreze citeva mii de parti­ Rezultatele calculului făcut
asupra vestitorilor cosmosului
cule pe secundă. care au ajuns la pâmînt se în­
...Am intrat intr-o încăpere registrează concomitent de că­
tre 5.000 de contoare. Aceasta
spaţioasă. Privind în sus mi-am
putut da seama de ce acoperişul permite să judecăm asupra pro
clădirii are forma semicilindri- porţiilor şi a energiei jerbelor
de particule cosmice.
că. Acoperişul este din aluminiu
Acest metal uşor permite să Funcţionarea întregii instala­
treacă in mod liber razele cos­ ţii este bine coordonată. Un mic
semnal electric transmis de con­
mice. ductori pune în mişcare toate
Sub tavan sînt atîrnate lădi- cele 5.000 de aparate. Această
ţe în care sînt montate con­ nouă instalaţie unicală pentru
toare Geiger. De la aceste lă- captarea razelor cosmice permi­
dife pleacă fire spre aparatura
de, amplificare şi de control. te oamenilor de ştiinţă să pă­
Particulele cosmice care au trundă mai adine în tainele
pătruns in contoare determină structurii ei cosmice.
impulsii electrice, iar acestea
sînt transformate cu ajutorul Folosirea maşinilor matematice de
unui hodoscop în semnale lu­ dirijat pentru automatizarea şi reglarea
minoase. Aceasta permite să proceselor tehnice este una din sar­
judecăm, asupra densităţii jer­ cinile de bază ale ciberneticii — ştiin­
belor de particule cosmice la un ţa despre dirijarea şi aplicarea Ia
schemele automatizării moderne a ci-
moment dat.
Pe podea sînt aşezate uriaşe ¦ torva elemente specifice funcţiilor sis­
blocuri dreptunghiulare. In aces­ temului nervos al organismelor vii.
te blocuri de plumb sînt adă­ Aplicarea elementelor memoriei şi
postite camere speciale de ioni-
zare. Fiecare bloc care cîntăreş- a schemelor logicii formale la maşi­
te mai mult de 1.000 puduri, nile moderne automate deschide ex­
permite studierea particulelor traordinare posibilităţi în domeniul
cosmice încărcate cu mari ener­ dirijării proceselor de producţie.
gii- Baza acestor forme de automati­
lntr-o altă încăpere este in­ zare o formează nu schema de reglaj
elaborată dinainte, ci descrierea ma­
stalat un pupitru de comandă. tematică, precisă a procesului tehno­
Aici se recepţionează semnalele logic şi a dirijării lui după regimul
optim, ţinîndu-se seamă de toţi facto­
rii reali şi de condiţiile în care se
desfăşoară procesul respectiv.
in prezent în Uniunea Sovietică
au fost terminate cu succes încercă­
rile preliminare ale uneia dintre ma­
şinile matematice de d irijat: instala­
ţia penlru remorcarea automată a tre­
nurilor.
De obicei mecanicul de locomoti­
vă primeşte graficul de mişcare al
trenului, în care timpul este defalcat
pe liniile de parcurs. Dar condiţiile
reale de mişcare a trenurilor se deo­ regulatorul de viteze şi dispozitivul
sebesc uţteori foarte mult de condiţiile de frînare a locomotivei. Dirijarea o serie întreagă de operaţii matema­ de 1a dispozitivele de recepţie şi pre­ înzestrarea locomotivelor cu astfel a
calculate.
Astfel, mecanicii fruntaşi în pro­ laţie electrono-mecanică, care înlo­ „alege", pe calea comparării cu gra­ mat" a funcţionat ireproşabil. El a permite în viitor realizarea unei eco- |
Un aspect din parcul zoologic al ducţie depăşeau graficul de mişcare
Berlinului (R.D. Germană). Maimuţa a trenurilor cu 7—10 la sută, în timp
s-a împrietenit cu omul şi pare că-i ce alţii nu-1 îndeplinesc uneori de-
şopteşte ceva. <$>¦«><<><*>- o o - o *5*o < e > < 4 * : . © . o
D ini MUL SOCIALISMULUI Mt. 956
Primul timbru poştal
cu chipul tui V. i. Leşin
Primul timbru poştal cu chi­ rele Lenin a aflat de acest pro­
pul Iui Lenin - - conducătorul iect şi a dat dispoziţie să se dis­
Marii Revoluţii Socialiste din trugă placa litografică pe care
Octombrie şi constructorul pri­ era gravat timbrul.
mului stat socialist din lume — Pînă la sfîrşitul vieţii sale,
nu a apărut în U.R.S.S., ci în Lenin nu a permis să se emită
italia. în U.R.S.S. un timbru poştal
In zilele furtunoase ale Revo­ cu chipul său. V" ~>-C, '' ' W/ >' '
luţiei şi după zdrobirea interven- Italianul Marco Fontano din
ţioniştilor străini, numele lui r$ Descoperirea unor crăpaturi
Lenin era cel mai popular din Veneţia, proprietarul unei firme ^ Şantierele poporului din Rosslau j în fundul oceanelor
lumea întreagă. Filateliştii din comerciale de filatelie, profitînd
toate ţările doreau să-şi comple­ de interesul filateliştilor faţă de j (R.D. Germană) au construit u n f
teze colecţiile cu timbre înfă- un timbru cu chipul lui Lenin
ţişînd chipul lui Lenin. Condu­ a editat un asemenea timbru t nou hidroglisor propulsat de u n t
cătorii comunicaţiilor poştale din cu ajutorul căruia a cîştigat
U.R.S.S. s-au gîndit să emită sume fabuloase. ţ motor Diesel. Noua ambarcaţie a-1 In cadrul cercetărilor ştiinii- Speranţe prin Oceanul Indian
fice efectuate pe fundul ocea- în direcţia Noii Zeelande şi se
o serie de mărci poştale cu chi­ Acest timbru s-a răspîndit în I linge o viteză de 155 km pe oră şi i îndreaptă spre nord prin Ocea-
lumea întreagă şi, în prezent, el nelor, un grup de geofizicieni nuţ p aCjfjC dispărind aproape
pul lui Lenin. Cînd totul a fost este păstrat cu grijă de mii de | este destinată traficului pentru pa- ţ din A ngliaşi S.U.A. a descope-
filatelişti ca primul timbru în- rit o crăpătură adtnca de apro­ de Alaska. Cercetătorii ştiinţi­
pregătit de desenator şi timbrul făţişînd chipul marelui geniu al j sageri, deoarece face valuri mai ’ ximativ 1.500 m şi largă de 35 fici susţin că această crăpătură
omenirii. t km. Crăpătura traversează O- ar fi de dală recentă.
era gata pentru imprimat, ma­ ^ puţine decît o barcă obişnuită. i ceanul Atlantic de la nord la
sud, înconjoară Capul Bunei (Agerpres).
La Paris locu­ ki
ieşte Gr. Colpacci,
care este un poli­ absolut impermeabi­
lă şi chiar dacă stă
vreme îndelungată
glot fenomenal, b- muiată în apă, ea Victime ale vulcanului IVÎihara-Yaina
nu-şi pierde această calitate. Porii rămîn deschişi, ast­
cesta, în vîrstă de 60 de ani, se caracterizează priritr-o fel îneît, spre deosebire de cauciuc, aerisirea nu este Mihara-Yama, unul din vul­ runce lavă şi cenuşă fierbinte.
memorie excepţională şi prin capacitatea uimitoare' de împiedicată. Pielea impregnată nu-şi pierde elasticitatea canii activi din Japonia, , a sur­ Un excursionist şi-a plătit cu­
a-şi însuşi repede diferite limbi. nici la o temperatură de minus 50 grade. prins o grupă de 800 de turişti riozitatea cu viaţa, iar alte 54
care se adunaseră în jurul cra­ persoane au fost rănite, din­
Colpacci cunoaşte la perfecţie limbile franceză, ger­ ? terului principal. In timp ce tre care 14 foarte grav. Cenuşa
mană, spaniolă, portugheiă, rusă, greaca ^modernă, priveau urmele erupţiilor ante­ a fost aruncată pînă la o înăl­
bască şi alte limbi. El citeşte fără dicţionar în toate Astronomii cehoslovaci au descoperit o seric de pete rioare, vulcanul a început să a- ţime de 1.000 m.
limbile europene, precum şi în latină, elină, persană, în soare cu un diametru de aproximativ 180 km, care au
arabă, finlandeză. apărut recent în epicentrul soarelui. Aceste pete sînt cauza Cu Jiri Hanzelka şi Miroslav Zikmund
tulburărilor observate în ultimul timp 1a recepţionarea
In fiecare an Colpacci studiază cel puţin cîte o limbă. undelor scurte, precum şi a furtunilor magnetice şi au-
De curînd el a fost întrebat cîte limbi cunoaşte în pre­ rorii boreale care au fost observate.
zent.
•jir
— 70, dacă nu chiar şi 80, a răspuns el
k La Biroul de cercetări pentru echipament minier de nou in jurul lumii
salvare din Voroşilovgrad a fost construit un nou tip
Pentru producţia unui litru de lapte este necesar ca de aparat de protecţie contra temperaturii înalte şi gaze­ Jiri Flanzelka şi Miroslav vinşi că vor reuşi să-şi atingă
prin ugerul vacii să treacă 400 litri de sînge, deci prin lor toxice. Aparatul cîntăreşte 19 kg şi este alcăţuit din- Zikmund sint binecunoscuţii că­ ţelul ei au plecai cu „Tatra"
ugerul unei vaci care dă pe zi 20 litri de lapte trec opt tr-un costum de scafandru — rezistent la foc şi care nu lători cehi care au colindat A- spre Uruguay. Erau însoţiţi de
tone de sînge în 24 de ore. permite pătrunderea gazelor. Un aparat special răceşte frica şi America Latină intr-o Santos — o călăuză cu multă
aerul din interiorul aparatului astfel îneît minerul poa­ maşină „Tatra". Tinerii ingineri experienţă care, după cum spu­
* te să stea o oră întreagă într-o temperatură de peste s-au pregătit temeinic, pentru a- nea adeseori, cunoştea drumul
125 grade. ceastă călătorie. Ei ştiau că vor ca propria-i palmă.
Cea mai fină ţesătură de lină se obţine de la rasa de avea de întîmpinat multe greu­
capre din Kaşrnir. In Kaşmir există tradiţia ca logodnicul .. , . l...... k tăţi, dar cu toate acestea au Astfel intr-o după-amiază,
să dăruiască viitoarei soţii un şal ţesut din lînă de pornit la drum. cînd toată lumea ştia că va iz­
capră, care trebuie să fie atît de fin încit să poată O'bicicletă'care rivalizează’cu automobilul — astfel de­ bucni o furtună, călătorii cehi
trece prin verigheta logodnicii. numeşte o firmă italiană noul său tip de bicicletă. Un Hanzelka şi Zikmund au tur- au pornit la drum. Drumul nu
ciclist experimentat, folosind viteza l-a a bicicletei, ar nat filme, au scris cărţi şi mul­ era aici asfaltat, nici pie-
¦k putea atinge 96 km pe oră. te articole despre primele două tr'âit. Cît se vedea cu
Tînărul Jean Claude Lassee, în vîrstă de 15 .ani, un călătorii. Cărţile lor au fost tra­ ochii. ...mimai nisip, iar în
strănepot al lui Jules Verne, a făcut o călătorie în jurul ? duse in numeroase limbi. apropiere — marea. După vreo
pămînlului în 80 de ore. Avionul a urmat, pe cît a fost 12 krn de drum maşina începu
cu putinţă, traseul parcurs de Phileas Fogg, eroul ro­ Pofrivit ultimelor cercetări cu privire la rezistenţa fiin­ Hanzelka şi Zikmund s-au să înainteze tot mai greu. Pe­
manului lui Jules Verne — „Ocolul pămîntului în 80 ţelor vii la diferite altitudini, s-a stabilit că la cea mai pregătit timp de mai mulţi ani ricolul era mare. Dacă s-ar fi
de zile’’. mare înălţime — 7.500 m — trăieşte în munţi o specie în vederea fiecărei călătorii. Au oprit un singur minut, nisipul
de păianjeni. Aceştia se hrănesc cu ce le aduce vîntul. studiat flora, fauna, clima, po­ ar fi pătruns în roţi, le-ar fi a-
ir coperit şi „Tatra" s-ar fi împot­
Piscurile masivului Himalaya se înalţă în permanenţă. Păsările pot trăi la o altitudine de 4,500 m, iar unele poarele şi obiceiurile, lor, au în­ molit: Dar maşina mergea îna­
Din august 1950, cînd a avut loc un puternic cutremur specii de fluturi — 1a 6.000 m. văţat opt limbi ca să se poată inte. Nu trecu mult şi se stîrni
în această regiune, şi pînă astăzi, piscurile s-au înălţat înţelege cu băştinaşii ţinuturilor o vijelie îngrozitoare care ridică
cu aproape 30 metri. ? valuri întregi, de nisip. Nisipul
îndepărtate.
I g ||j In Oceanul Pacific, în apele Californiei şi Mexicului, - In călătoria prin America de intrase in motor, in radiator, în
Soarele degajă la fiecare trei minute atîta energie trăieşte un peşte mic, denumit „granion". Acesta tat-şi maşină, Jiri şi Miroslav îl sim­
cită se consumă pe întreaga suprafaţă a pămîntului în depune icrele în apă, ci în mici grămăjoare pe nisip. Sud Jiri Hanzelka şi Miroslav ţeau în urechi, in nări., le setr-
timpul unui an întreg. Zikmund au întîmpinat greutăţi ţîia între dinţi. Aşa au mers
Cu ajutorul mişcărilor vibratorii ale cozii sale, peştele neînchipuite. Reuşita lor se da- pînă au ajuns la mare. Ce se
? iese din apă timp de aproximativ 30 de secunde şi îşi toreşte curajului, entuziasmului putea face ? înapoi nu se mai
In fiecare oră în lume se nasc 5.300 copii, mor 4.700 depune icrele pe nisip, înapoindu-se în acelaşi fel în apă. şi perseverenţei lor. puteau întoarce, trebuiau să in­
persoane, au loc 1.000 de căsătorii şi 100 de divorţuri. Icrele se înfundă în nisipul umed şi, după două săptămîni, tre cu maşina în apă,
valurile transportă peştişorii în apă. ...De la Rio Grande — port care ori. cum ar fi aco­
k în sudul Braziliei — Hanzelka perit iot, ţărmul pentru că ma­
In Uniunea Sovietică s-au făcut experienţe tratîndu-se k şi Zikmund şi-au continuat dru­
găinile cu raze ultraviolete. S-a observat că în urma mul spre Uruguay. Localnicii
acestui tratament producţia de ouă a găinilor a crescut La Verona (Italia) a fost construită o casă neobiş­
cu aproximativ 65 la sută. nuită : pe acoperişul plat al primului etaj au fost insta­ i-au avertizat că drumul cu ma­
late şine pe care poate circula etajul superior, ca pe roate. şina din Rio Grande spre Uru­
k Ca şi floarea-soarelui etajul superior se poate roti după guay este foarte periculos. rea era în flux. Şi după un
Industria chimică germană a început să producă piele soare, astfel îneît locatarii pot întoarce spre soare fe­
impregnată. Impregnarea se face cu ajutorul silicaţilor, reastra camerei în care stau. Dar călătorii noştri erau ne­ timp, care li se păru o veşnicie,
clintiţi in hotărirea lor. Con- furtuna s-a liniştit şi „Tatra"
şi-a continuat' drumul pe plaja
UN TREN CONDUS convenabil regim de viteză pe urmă- t din Uruguay. •
« In prezent Hanzelka şi Zik­
de un 9„9mecanic automat" toarea linie de parcurs şi a asigurat Y
comutările corespunzătoare în orga- J mund se pregătesc pentru cea
de-a treia călătorie. De astă da­
nele de comandă. tă ei vor călători prin Europa,
Asia şi Australia. Avînd expe­
La sfîrşitul uneia dinlre liniile de rienţa celorlalte două călătorii
ei s-au pregătit pînă în cele mai
cîi în proporţie de 80—85 la sută. de V. LOSKUTOV, la toate semnalele de bloc automat, parcurs, „mecanicul automat" a tre­ f mici amănunte. In această că- •
Depăşirea normelor stabilite de re- candidat în ştiinţe tehriice înregistrează limitările de viteză per­ buit să efectueze într-un caz o limita­ lătorie ei vor fi însoţiţi de doi
morcare a trenurilor de către meca­ manente şi temporare şi elaborează re permanentă a vitezei, iar în alt l colaboratori preţioşi: liana Han-
nicii fruntaşi este rezultatul experien­ dirijat a fost proiectată şi realizată programul cel mai raţional de frînare. caz o limitare temporară. „Mecanicul zelkova şi Eva Zikmundova. Cu
ţei lor vaste. sub conducerea inginerului N. Niko- automat" a reacţionat la timp. 1a a- „Tatra 503", cu noi aparate de
Iae. Ea este destinată secţiei de va­ Schema funcţională a „mecanicu­ cesfe limitări prin micşorarea vitezei. filmat şi de fotografiat, renu­
Pentru determinarea celui mai con­ goane şi motoare a căilor ferate. lui automat" se compune din urmă­ miţii călători cehi vor porni, cu­
venabil regim de viteze un astfel toarele dispozitive principale: blocul Oprirea garniturii a avut loc pe calea rînd într-o lungă călătorie.
de mecanic trebuie să cunoască bine încercările pe linie ale acestui de dispozitive care recepţionează şi
profilul traseului de parcurs, să ţină „mecanic autom at"; primul din lu­ prelucrează informaţiile cu privire la cuplării în două trepte a dispoziti­ f UMOR
seamă de existenţa curbelor, să pre­ me, confirmă posibilitatea remorcă- distanţă, viteză şi timp, precum şi re­
vadă necesitatea micşorării vitezei pe rii automate a trenurilor. „Mecanicul ceptorul de semnale emise de loco­ vului de frînare. In acest fel s-a ob­ * S O V IE T IC
anumite porţiuni etc. automat" primeşte de la nişte emi­ motivă ; blocul de programare, in ca­
ţătoare speciale informaţii despre re se introduc programele de timp, ţinut cea mai avantajoasă variantă ¦
Orientîndu-se după aceste date şi viteza reală a trenului şi despre dis­ distanţă şi limitare a vitezei; blocul
folosind în mod raţional caracteris­ tanţa parcursă. El stabileşte în mod de calcul, pentru rezolvarea ecuaţiei A
ticile de trafcţiune ale locomotivei, automat valorile cifrice ale coeficien­ diferenţiale de mişcare a trenului şi
precum şi forţa de inerţie un mecanic ţilor de rezistenţă, marchează profi­ alegerea vitezei optime; blocul opera­ de mişcare a garniturii prin sistemul 6
tor care îmbină sistemul de dirijare a
cu experienţă alege regimul optim lul căii ferate şi masa garniturii puse maşinii cu circuitele de dirijare a lo­ „autoorganizării". In aceasta constă $
de mişcare a trenului. Totuşi mecani­ în mişcare. Cu ajutorul acestor ele­ comotivei şi blocul de alimentare.
cul nu poate lua în considerare toţi mente „mecanicul 'automat" rezolvă deosebirea dintre „mecanicul auto- ^
parametrii. în mai puţin de o secundă ecuaţia încercarea „mecanicului automat"
diferenţială de mişcare a trenului. a avut loc pe distanţa Kuibîşev—Be- mat" şi principiul reglajului program $
Numai o maşină matematică spe­ zîmeanka. Mişcarea pe liniile de par­
cială este capabilă să aleagă viteza curs s-a efectuat în mod automat. Pe 1a care caracteristicile de viteze se ¦
optimă a trenului; să dirijeze perfect reproduc în absolută concordanţă cu ¦
graficul introdus în regulator.
încercările preliminare pe linie au
dovedit funcţionarea ireproşabilă atît |
a „mecanicului automat" cît şi a dis- ^
pozitivelor de recepţie şi prelucrare |
a dalelor, create special în acest scop. $
Noua instalaţie automată îmbunată- $
ţeste folosirea proprietăţilor de trac- V
ţiune ale motorului pe seama energiei
cinetice a garniturii, măreşte vite- f
Maşina este capabilă să efectueze baza informaţiilor necesare obţinute za medie de exploatare a acesteia. I
trenului se transmite printr-o insta­ tice chiar pe o porţiune mică. Ea lucrare a datelor, „mecanicul auto­ de sisteme de remorcare automată Va A
cuieşte un mecanic de cca mai inaltă ficul dinainte dat, cel mai avantajos rezolvat ecuaţia de mişcare a secţiei nomii de energie între 5 şi 7 la sulă |
calificare. regim. de motoare şi vagoane, a ales dintr-o
serie întreagă de variante cel mai şi mărirea capacităţii de trafic a (
O asemenea maşină matematică de „Mecanicul automat" reacţionează
căilor ferate cu 15—20 1a sută. $
<0--®-¦<» <*><t»'•>•»> <» -><L¦«>¦<*»•<> *a>o ¦» -$> Fără cuvinte