Page 19 - 1958-01

Nr. 956 DRUMUL SOCI'ADSMULU; p.ig 3

Re giunea noastră Plenara Comitetului

regional U. T. M.
se p regăteşte de alegeri Ln ziua de 8 ianuarie 1958, viaţa internă a organizaţiilor
¦a avut loc la Deva plenara Co­ de tineret etc. Prezentînd rea­
mitatului regional U.T.M. — lizările obţinute, referatul a scos

IConstituirea corni «Mor In Cr a io n u l ¦//m iS ra fe s Hunedoara, privind prelucrarea apoi la suprafaţă lipsurile şi
problemelor reieşite din lucrări­ formalismul care mai dăinuie
le Plenarei a IlI-a a C.C. al încă în munca unor organizaţii
electorale In comunele şi şalele raionului llia, organizaţiile de partid şi sfatu­ U.T.M. din 19—21 decembrie din întreprinderi, şcoli sau sate,
de circumscripţie 1957. organizaţii care muncesc sub
rile populare desfăşoară o intensă mu ncă de pregătire a alegerilor de depu­ nivelul posibilităţilor, necontri-
<*» In acest scop, în . faţa partici­
taţi in sfaturile populare. '

In raionu l A lb a S-au ales comisiile electorale panţilor la plenară, tov. Carol buind astfel la îndeplinirea sar­
Szabo, prim-secretar ai Comite­ cinilor ce stau în faţa tineretu­
La adunările populare pentru lui.
constituirea comisiilor electo­ Adunările reprezentanţilor or­ misii electorale de circumscrip­ tului regional U.T.M., a prezen­ Pe marginea referatului pre­ V V & .u u 'ji& .v ijiiu A U u f u î ii r.ixc . a n a m m »
rale de circumscripţie din raio­ ganizaţiilor de partid, organi­ ţii regionale, 47 comisii electo­ tat un amplu şi documentat re­
nul Alba au participat peste zaţiilor de masă, întreprinderilor rale de circumscripţii raionale, ferat. Vorbitorul a arătat că sub zentat, la discuţii s-au înscris IN CADRUL COOPERATI VEI „SOLIDARITATEA"
20.000 cetăţeni. In aceste adu­ şi instituţiilor din comunele şi 479 comisii electorale de circum­ conducerea organizaţiilor de mai mulţi tovarăşi.
nări s-au ales 13 comisii elec­ satele raionului llia, au ales scripţii, precum şi 24 comisii e- partid, organizaţiile U.T.M. au •DEVA ¦
torale de circumscripţii regio­ comisiile electorale. lectorald comunale. Numărul obţinut realizări importante pri­ Vorbitorii au discutat despre — A LUAT FIINŢĂ UN —
nale, 65 comisii electorale de celor aleşi în comisiile electo­ vind îndeplinirea sarcinilor tra ­ ajutorul dat de tineret îndepli­
circumscripţii raionale. 49 co­ Pînă în ziua de 10 ianuarie rale este de 1.779 tovarăşi. sate de cel de-al II-lea Congres nirii planului de producţie în
misii electorale de circumscrip­ al U.T.M. Astfel, a reieşit că întreprinderi, transformării so­
ţii orăşeneşti şi 648 comisii elec­ au fost alese toate cele 7 co­ cele 960 de brigăzi de tineret cialiste a agriculturii, despre
torale de circumscripţii comu­ din întreprinderile regiunii şi-au munca organizaţiilor U.T.M. în
nale. Toţi cetăţenii înscrişi în listele adus din plin aportul la depă­ şcolile medii şi elementare, des­ ATELIER F O T O G R A F IC
şirea sarcinilor celui de al doi­ pre antrenarea tinerilor în ac­
Ca membri ai acestor comi­ electorale lea plan cincinal. Cifrele enun­ ţiuni de munci- voluntare etc.
sii au fost aleşi cei mai destoi­ ţate sînt elocvente: 26.000 to­
nici muncitori, ingineri, tehni­ La Gurasada, o comisie for­ lectorale. Pînă in ziua de 10 ia­ ne cărbune, 3.000 tone oţel, In urma discuţiilor, tov. Aurel care execută fotografii şi fo- prinderilor şi indiiufiitor.
mată din tovarăşii Sabin Suba, nuarie toţi cei 1.550 alegători 5.000 tone laminate peste plan Suoiu, secretar al Comitetului toreportaje ( aspecte de la do- Contravaloarea lucrărilor
cieni, ţărani muncitori, intelec­ Viorel Iacob şi din cîte un re­ au fost înscrişi în listele elec­ regional U.T.M., a prezentat ple­ cui de muncă şi busturi pen-
prezentant al ţăranilor munci­ torale, uimind ca acestea să fie etc. Un ajutor important l-au narei spre aprobare un proiect tru popularizarea fruntaşi- se poate achita in numerar
tuali, activişti de partid şi de tori din satele Gurasada, Got- afişate in zilele următoare, pen­ dat organizaţiile U.T.A4. de la de măsuri menit să ducă la a- lor), atît în localitate cit şi şi prin virament,
hatea, Cîmpuri Surduc, Cimpuri tru ca fiecare alegător să poată sate în lupta pentru transfor­ plicarea în viaţă a sarcinilor în regiune, la cererea intra-
stat. de Sus, Runcşor şi Vica, a în­ verifica dacă n-a fost omis de marea socialistă a agriculturii. reieşite din plenara IlI-a a Atelierul este situat in De-
De asemenea, s-a făcut şi ceput în ziua de 8 ianuarie în­ Referentul a oglindit munca des­ C.C. al U.T.M. din decembrie va, slr. Lenin nr. <3.,
scrierea cetăţenilor în listele e- pe liste. făşurată de organizaţiile U.T.M. 1957. îmbunătăţit în urma pro­
delimitarea celor 40 secţii de punerilor, planul a fost adoptat jC T - iix o lx x lU J U V s r z.' t a rjB ^ r crv jn rrs f itT m u -W /im jM
în rîndul tinerilor din G.A.S., şi, prin aplicarea lui, el va du­
votare, care vor funcţiona în Au fost alese comisiile ce în mod sigur la îmbunătăţi­ g u id i A ii
S.M.T., şcoli, instituţii, primirea rea muncii în organizaţiile
ntreg raionul. secţiilor de votare l 0 flA C V T A ? .,
3I|
La V ulcan Pentru asigurarea desfăşură­ funcţiona la secţia de votare VSISTATA n tC

VULCAN (de la subredacţia rii în bune condiţiuni a votă­ din Pogăneşti, fac parte tova­ de tineri în rîndul• U.T.M.-ului, U.T.M.
noastră voluntară). — Zilele rii, în comuna Zam au fost a- răşii Traian Chirciu, Aurel Pe-
trecute a avut loc in sala festi- • lese cele două comisii ale sec­ truţ şi Iuli-u Gomboş.
vă a Comitetului orăşenesc de ţiilor de votare. Expoziţia filatelică
La Zam. a început de aseme­

partid Vulcan, adunarea de con­ Din prima comisie, care va nea înscrierea în listele elec­
stituire a Consiliului orăşenesc funcţiona la secţia de votare torale a.cetăţenilor comunei ca­
F.D.P. La adunare au partici­ din ’Zam, fac parte tovarăşii: re au drept de vot. Pînă în sea­ de la Petroşani 6UFST ASORTAT
pat conducători de întreprinderi Octavian Szilagy, Adam Maţin- ra zilei de 9 ianuarie au fost
GRAfAlT s u i z c w i f IIJ V Vf

şi instituţii, activişti de partid, ca şi Agafia Burza, iar din cea înscrişi în liste peste 1.000 ce­ In ultimele zile ale anului a comunismului, reproduceri de f cU îE uiirC 4 1 IJ \

reprezentanţi ai organizaţiilor de a doua comisie, care va tăţeni ai comunei. 1957, afişele invitau stăruitor lo­ tablouri celebre a pictorilor s s e x w m d lm d icA sT W T ă f,
de masă, mineri fruntaşi în pro­
cuitorii Petroşaniului, să vizi­ ruşi şi sovietici, staţiuni balneo­ TM /VS u
Instruirea preşedinţilor birourilor FDPducţie. In cadrul adunării, tov. teze expoziţia filatelică deschi­ climaterice din U.R.S.S. uriaşe
Nicolae Isfan, secretar al comi­ ort/âs.L .
tetului orăşenesc de partid, a să.la 29 decembrie intr-una din construcţii sovietice, chiar sate­ ,« f * r * r \ *
vorbit despre însemnătatea ale­ sălile clubului U.R.U.M.P., or­ liţii artificiali ai pămîntului etc.
gerilor de deputaţi în sfaturile Recent, la sediul Comitetului te in anii 'democraţiei populare ganizată de cercul filatelic „Mi­ Vizitatorii au admirat colecţia
populare, subliniind sarcinile ce în raionul llia. nerul11. Această expoziţie a fost de mărci emise de ţara noa­
stau în faţa tuturor organiza­ raional de partid llia, a avut organizată in cinstea celei de-a stră în cei 10 ani de putere
ţiilor. Celor prezenţi li s-a arătat 10-a aniversări a R.P.R. şi a
loc o şedinţă la care au parti­ apoi felul cum trebuie muncit intîmpinării centenarului primei populară, panourile reprezenta­
S-a trecut apoi la constituirea la depunerea candidaturilor, cum mărci poştale romîneşti. tive cu timbre ale Chinei, Iu­
Consiliului orăşenesc F.D.P. for­ cipat preşedinţii birourilor FDP trebuie întocmite şi afişate lis­ goslaviei, Ungariei, Poloniei şi
mat din 13 tovarăşi. Ca preşe­ tele electorale. Pînă mai zilele trecute, expo­ ale celorlalte ţări de democraţie
dinte al consiliului, a fost ales din întreg raionul. In majorita­ ziţia a fost cercetată de peste populară, timbrele emise de
tov. Nicolae Isfan. Un accent deosebit s-a pus 1.500 de vizitatori, dintre care Austria, Franţa, Italia, Japonia,
tea lor, aceştia sînt secretarii în cadrul şedinţei de instructaj mulţi mineri, muncitori, inte­ Tunisia, Israel. La expoziţie sînt
H. A. pe problema întăririi muncii lectuali şi elevi. Din însemnă­ prezentate reviste de specialita­
comitetelor comunale de partid, rile în limba rornînă, germană te romîneşti şi străine, clişee
Alegerea biroului F.D.P. politice de masă şi orientarea şi maghiară, lăsate de ei în re­ explicative despre tipărirea măr­
instructorii teritoriali, sau, aco­ acesteia, spre rezolvarea sarci­
nilor economice atît în industrie
lo unde aceştia lipsesc, secreta­ cit şi în agricultură/

rii organizaţiilor de bază. La

şedinţă au mai participat tova­

răşii din activul comitetului ra­

ional de partid, precum şi mem­

brii comitetului. . .,

şi a comisiei electorale Cu acest prilej tov. Leontin In încheierea şedmţeiude-.dn-’; gistrul, de.dmpresii, reiese clar cilor etc.
comunale Berthelot Draia, secretar al comitetului structaj tov: Leontin Draia a ex­ interesul pe care expoziţia l-a Pentru organizarea acestei
raional de partid, a vorbit celor pus în faţa celor prezenţi pla­ stîrnit în rîndul celor ce au vi­
De curind, în cadrul unei adunări nul de acţiune al comitetului zitat-o. expoziţii, cercul filatelic a fost
festive, a fost alesbiroul comunal prezenţi despre importanţa ale­ raional de partid privind alege­ Timbrele, care fac obiectul sprijinit de „Librăria noastră11
F.D.P. şi comisia electorală comunală gerilor de deputaţi în sfaturile rile de deputaţi în sfaturile expoziţiei sînt prezentate pe din Petroşani. Printre membrii
Berthelot. Din biroul comunal F.D.P. populare, făcind in acelaşi timp teme în 55 de panouri înrămate cercului care au adus la expo­
fac parte tovarăşiiAlexandru Măgu- populare. şi expuse estetic. Sînt deosebit ziţie mărci din colecţiile perso­
un bilanţ al realizărilor obţinu­ nale, amintim pe filateliştii Igor

reanu, Samoilă Ungur, losif Ciulai, Instruirea birourilor organizaţiilor de interesante şi valoroase pa­ Caneli, Emerik Goldştein, Os-
Constantin Ghiţescu, Cornel Lăpugea- nourile tematice : faună, floră, vald Lenkei şi Iustin Hadonca.

nu, Ionel Vasiu şi Georgeta Briceag. de bază şi a agitatorilor sport, aviaţie, marină, muzică, Cu ocazia expoziţiei comite­

In comisia electorală comunală au medicină, minerit, turism etc. tul de organizare a emis un

fost aleşi tovarăşii Ladislau Balea, In scopul desfăşurării unei de partid, sau de către comite­ Sînt mult apreciate şi atractivele plic special cu desen, reprezen-

Francisc Feher, Samoilă Părău, Atoise largi munci politice de masă, tele comunale de partid. mărci poştale, emise de Uniunea tind mineritul în Valea Jiului

Jurcovaţi şi Maria Belea. comitetul raional de partid a Pe baza hotărîrii luate, în Sovietică de la naşterea tînă- şi avînd aplicată o ştampilă

După constituirea biroului F.D.P. şi luat hotărîrea ca în zilele de ziua de 10. ianuarie, în comu­ rului stat socialist şi pînă în zi­ festivă executată cu multă mă­
a comisiei electorale s-a trecut la de­ 10—11 ianuarie să treacă la in­ nele Gurasada, Zam, Lăpuşnic, lele noastre Sînt expuse aici iestrie de filatelistul Nicolae
limitarea circumscripţiilor electorale struirea birourilor organiza­ Dobra şi altele, membrilor bi­ timbrele datate cu anii frămin- Şchiopii.
şi constituirea comisiilor electorale pe ţiilor de bază şi a agitatorilor rourilor organizaţiilor de bază taţi ai revoluţiei şi piesele ce
Expoziţia se bucură de un
pe centre de comune, instruire şi agitatorilor li s-au indicat reprezintă uriaşele victorii obţi­ deosebit succes în rîndul filate-
circumscripţii.

M. ALEXANDRU care se va face de către mem­ ce sarcini le revin în campania nute de oamenii sovietici pe dru­ liştilor si al vizitatorilor.
corespondent brii biroului comitetului raional electorală.
mul construirii socialismului şi C. SOARE

o o o o o o o c x x x x » cxx50c x x x x x x x x x x x x x x » o o o o c x x x >o o o o o o {x x x x x x x ?'3<x ?o c o o c x x >o o g o o g o o o o o o c o g OCCOODCCXXXXXXXXX3QOOX X.<XXJ0000CXXXXXX»00CXXXXX?000OîîS?0«300SXÎOSX300CXXXa3ÎX3f>r!aX3CX,

Şcolile din oraşul Deva la clasele lor şi nu ţin o strînsă legă­ şi practică şi pe această bază să re­ a organiza în mod just interogarea vernului nostru. Adesea este necesar
tură cu aceştia. facă planul. In plan e necesar să se elevilor. Este necesar,, să nu se lase ca lecţiile să fie împrospătate cu ci­
în faţa unui nou frimesfru şcolar noteze amănunţit ce lucrări practice fără notă nici un răspuns al elevului, tirea unor fragmente din articolele ce
S-ar mai putea cita aici, insuficienta trebuie efectuate, în ce carte şi la ce nici o lucrare de a lui. Este mult mai apar în ziare sau reviste..
Cu ocazia încheierii primului tri­ urmă a elevilor. Rezultate bune s-au Doroga, Anghefa Nistor, Ludovic Kol- folosire la clasă de către profesori şi pagină sînt descrise ele, de unde sînt folositor să-i întrebăm pe elevi mai puţin
mestru şcolar, la şcolile din oraşul obţinut în mod deosebit la anii IV A ler. Clasa cu cele mai slabe rezultate învăţători a materialului didactic in­ luate desenele, ce obiecte se arată ele­ dar mai des, decît mult şi rar. Este In trimestrul II se impune ca toate
Deva, s-au constatat multe lucruri îm­ şi IV B (diriginţi prof. loan Budiu este clasa IX de la Şcoala medie nr. tuitiv, ceea ce ar înlesni înţelegerea şi vilor etc. de asemenea de mare importanţă, ca cadrele didactice să se străduiască a-şi
bucurătoare, după cum s-au consta­ şi Natalia Leahu), precum şi la anul 1, unde sînt corigenţi 61 la sută din reţinerea celor explicate, lipsa unei ridica nivelul politic, cultural şi profe­
tat şi multe lipsuri ce se cer a fi de III, condus de tov. Maria Ştefănescu, elevi. Diriginte al acestei clase este unităţi de vedere în ce priveşte sevr La fiecare lecţie trebuie să se comu­ în afară de catalog, profesorul să sional, participînd activ la munca so-
urgenţă remediate, în interesul bunei unde nu există nici un corigent. Pe un tov. Aurelia Clipi. ritatea pentru impunerea unei discipli­ nice elevilor un fapt deosebit, care să aibă un „caiet special" în care să-şi cial-politică, desfăşurată de intelectualii
desfăşurări a muncii de instruire şi c- loc asemănător se situează şi tov. ne conştiente în timpul orelor de curs, le trezească interesul şi să oblige min­ noteze ce anume şi-au însuşit mai oraşului Deva. Această activitate ridică
ducare a elevilor. Doina Gîrboveanu de la Şcoala medie Privind în mod analitic situaţia la precum şi insuficienta atenţie acordată tea lor să lucreze mai activ. Aseme­ slab diferiţi elevi. Acest fapt, dă posi­ autoritatea profesorului sau învăţăto­
nr. I, Ecaterina Brezoianu de la Şcoa­ învăţătură a elevilor pe trimestrul I, momentului „fixării" la lecţii, lucru nea momente din lecţie se întipăresc rului în faţa elevilor.
Ca o problemă de primă importan­ la medie nr. 2 „Decebal", Hedviga se ajunge la concluzia că la baza in­ ce face ca elevii să plece de multe ori în mintea elevilor pentru multă vreme bilitate profesorului să cunoască în a-
tă ce a atras atenţia a fost aceea a Mokşai de la Şcoala medie nr. 3, pre­ succeselor înregistrate au stat mai mul­ din clasă, cu noţiuni confuze, neclare. şi la amintirea lor, elevii îşi reamin­ mănunt care este domeniul unde ele­ înainte de începerea noului trimes­
îndeplinirii planului de şcolarizare. In cum şi învăţătorii fruntaşi Martin Gal te cauze. tesc prin asociaţie conţinutul lecţiei. vii au lacune şi unde trebuie ajutaţi, tru se cere ca fiecare cadru didactic
acest sens, se poate arăta că şcoli ca şi Eugen Voicu. Ţoale aceste lipsuri trebuie să fie întrebările puse trebuie să fie înţelese să-şi autoanalizeze munca, să-şi ve­
Şcoala pedagogică „J. A. Komensky", In primul rînd, elevii nu au fost o- lu^te în seamă, cu toată seriozitatea, La lecţiile la care se pretează, este de elevi, să fie cuprinzătoare, conci­ rifice planificările, să pregătească
Şcoala medie mixtă nr. 3, Şcoala ele­ Folosind experienţa cunoscută cu bişnuiţi cu un studiu individual siste­ necesar să se deseneze pe tablă sche­ se şi clare pentru ca răspunsul, la materialul didactic necesar, lectura su­
mentară nr. 2 s-au situat printre pri­ prilejul consfătuirilor de la începutul matic. Majoritatea lor s-au mulţumit atît de cadrele didactice, cît şi de me şi diagrame, care c bine să fie rîndul său, să poală fi şi el clar şi plimentară de care se va folosi pentru
mele şi au asigurat o frecvenţă cores- anului şcolar, multe cadre didactice cu ceea ce înţelegeau în clasă, cu no­ lucrate chiar de elevi. Elevii trebuie concis. întregirea lecţiilor, să-şi constate cu
lunzătoare. Explicaţia constă în aceea au ridicat în acest an şcolar în mod tiţele luate, nu au aprofundat materia &<%tieLuzil urmăriţi să reproducă în caietele lor, exigenţă lipsurile şi să caute a le in-
simţitor nivelul ştiinţific şi pedagogic în mod corespunzător, acasă, folosind tot ceea ce se scrie pe tablă. Aceasta In explicarea materialului la lecţie drepta. Directorii de şcoli au datoria
încă de la începutul anului şcolar al muncii instructiv-educative. Faţă de manualul şi bibliografia indicată. In şi îtiaăţăm inie.: concentrează atenţia lor, nu le permite trebuie ca profesorii să se orienteze să facă un permanent control, după
învăţătorii şi profesorii acestor şcoli, anul şcolar trecut, cadrele didactice această direcţie este necesar să obiş­ să devină neatenţi în timpul explica­ după elevii cu un nivel mediu la în-^ un plan propriu, pentru ca în orice
nuim pe elevi cu o muncă perseveren­ '''¦'•''"iiiiiii ţiei, face ca lecţia să fie variată şi văţătură, iar la fixarea lecţiei să fie moment să poată zugrăvi în cuvinte,
în şedinţele cu părinţii, sau cu pri­ din oraş au dovedit mai multă preo­ tă, ordonată şi continuă. Elevii trebuie activă. întrebaţi elevii slabi. Dacă aceştia au muncă fiecărui membru al colectivu-
lejul vizitelor făcute la domiciliul ele­ obişnuiţi să urmărească firul logic al directorii de şcoli şi împreună să lupte înţeles, atunci putem avea siguranţa liiifşcolar. Secţia de învăţămînt şi
cupare şi mai multă iniţiativă în îm­ unei leduri, nepierzîndu-se în amă­ cu tărie pentru înlăturarea lor. Folosirea pricepută de către profesor că şi restul elevilor din clasă şi-au cultură a oraşului Deva, va trebui' de
vilor, au arătat importanţa deosebită bunătăţirea muncii didactice. nunte. Ei trebuie învăţaţi să se con­ a tablei şi a caietelor în timpul lec­ însuşii problema respectivă. asemenea- să organizeze în trimestrul
pe care o are frecvenţa regulată, în ducă după ideile principale şi să re­ Care sînt căile, care sînt mijloacele ţiei, contribuie mult la însuşirea mate­ II mai multe controale tematice de
însuşirea cunoştinţelor de către şco­ Pe lingă toate acesle realizări, u- ţină în mod deosebit diferitele argu­ cu ajutorul cărora vom putea înlătura rialului de către elevi, bineînţeles, cu Pentru atingerea unui înalt nivel la fond în şcoli, să se sprijine pe un
lari. mente aduse în sprijinul unor idei. în trimestrul II, Ia clasele amintite condiţia ca profesorul să fie exigent învăţătură al elevilor, de o mare inţ- colectiv de metod işti voluntari, asigu-
nii învăţători şi profesori au lipsuri mai sus, situaţia necorespunzătoare la faţă de schiţele şi notiţele făcute de portanţă este repetarea sistematică ă
Ţinîndu-se o strînsă legătură cu pă­ care explică în mare măsură rezulta­ Supraîncărcarea elevilor, fie cu te­ învăţătură ? elevi (şi faţă de cele făcute de el în­ materiei studiate. La fiecare lecţie p rînd astfel o îndrumare permanentă şi
rinţii, înfocmindu-se cu regularitate tele slabe la învăţătură obţinute de e- me pentru acasă sau cu alte acţiuni, suşi). bine să se pună întrebări suplimentare eficace.
levii cu care lucrează. care nu sînt judicios planificate, este Succesul în predare este asigurat din materia predată mai înainte, iar
planuri de lecţii (planuri ce servesc de asemenea o cauză. Această greşea­ de dragostea pentru activitatea peda­ Nu este recomandabilă la lecţii ati­ din cînd în cînd să se dea elevilor Ştiind ce avem de făcut, acum în
ca model elevilor practicanţi din a- Astfel, în cadrul oraşului, mai sînt lă este în strînsă legătură cu munca gogică, peniru copii şi pentru obiec­ tudinea severă, oficială. învăţătorul să repete teme întregi, mai ales cînd
superficială a unor diriginţi, care nu tul predat, de pregătirea serioasă pen­ sau profesorul trebuie să fie priete­ ele au o legătură logică cu materia prag de reluare a muncii în şcolile
nii 111—IV), studiindu-se cu seriozi­ încă şcoli cu clase slabe la învăţătură, coordonează sarcinile date de profesori tru fiecare lecţie, de organizarea ei nos, dar în acelaşi timp exigent şi
pricepută şi legarea teoriei de prac­ mai ales perseverent în cerinţele sale. nouă. In acest fel au procedat pro­ noasire, trebuie să muncim cu toată
tate conţinutul programelor, al ma­ dintre care cităm clasele VII A şi tică şi problemele actuale. La şcolile din oraşul Deva, există încă
din păcate, cazuri de profesori şi mai fesori ca Pavel Caranian de la Şcoa­ răspunderea şi conştiinciozitatea, pen­
nualelor şi al metodicelor, s-a reuşit clasele X B de la Şcoala medie mixlă Pregătindu-se pentru lecţie, învăţăto­ ales de profesoare cp dovedesc puţină
ca la Şcoala pedagogică „J. A. Ko- rul sau profesorul trebuie să-şi reva­ exigenţă, fapt care duce la scăderea la medie nr. 2 „Decebal" şi Constan­ tru ducerea la îndeplinire a sarcinilor
nr. 1, clasele IX B şi X B de la Şcoa­ dă planul şi schija aceleaşi lecţii din disciplinii elevilor.
menski" să se împletească armonios anul precedent, să-şi amintească mo­ tin Bulz de la Şcoala medie nr. 1, ob- ce ne revin în domeniul educaţiei mul­
la medie nr. 2, clasa V ili de la Şcoa­ mentele reuşite şi nereuşite ale lecţiei, Una dintre condiţiile hotărîtoare în
munca de pregătire temeinică pentru să folosească noi fapte din ştiinţă lupta pentru un nivel înalt la învă­ ţinînd rezultate bune. tilaterale a elevilor.
la medie nr. 3. La aceste clase sînt ţătură este priceperea profesorului de
lecţii, cu lupta împotriva rămînerii în O mare atenţie trebuie acordată le­ Prof. ANDREI ŞOOŞ
diriginţi tov. Elena Diaconescu, Elena şeful Secţiei de învăţămînt
gării materiei de învăţămîrtt cu ac* şi cultură a Sfatului popular

lualitatea, cu politica partidului şi gu­ al oraşului Deva

!