Page 20 - 1958-01
P. 20
pag._4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 9 5f>
Opinia p b lii internaţională salută
¦iii prapuri ale115.5.pentruconvocarea
la înalt slssl
A n g lia „In acest timp — adaugă ziarul, 1958 o conferinţă la înalt nivel a
scoţînd în relief largul ecou trezit în conducătorilor statelor pentru exami
LONDRA 11 (Agerpres). TASS a- rîndul opiniei publice din ţările Euro- narea problemelor a căror regfeîentarc Hehru sprijină Încheierea unui pact Autorităţile indoneziene iau măsuri
n u n tă: Ziarele londoneze de diminea pei şi Africii de propunerile sovietice ar corespunde năzuinţelor popoarelor. energice împotriva elementelor
ţă publică în numerele lor din 10 ia — popoarele celor trei continente au de neagresiune între puterile occidental e subversive
nuarie sul) titluri mari conţinutul me luat cunoştinţă de propunerile sovietice Ziarui scoate de asemenea în evi
sajului lui N. A. Bulganin către Mac- iar în momentul de faţă cînd ne-au so denţă propunerea guvernului sovietic si Uniunea Sovietică DJAKARTA 11 (Agerpres). arătat apoi că armata indone
iViillan şi al propunerilor guvernului sit noile mesaje, primul ministru en cu privire la încetarea imediată, pe Autorităţile militare indoneziene ziana a obţinut un succes şi în
sovietic în problema slăbirii încordării glez MacMillan duce tratative cu pre timp de doi trei ani, a experienţelor DELHI 11 (Agerpres). — de pact va fi încheiat. iau măsuri energice pentru ză altă parte a ţării. Peste 2000 de
în versiunea corespondentului de la mierul indian despre care se ştie că cu arma atomică şi nucleară, crearea După cum scrie ziarul „Hin- dărnicirea încercărilor elemen membri ai aşa-numitei „repu
Moscova, al agenţiei Reuter. este favorabil unei conferinţe la ccl in Europa centrală a unei zone în dustan Standard1.1, primul minis Luind cuvîntul in cadrul telor antipatriotice de a sub blici a Molucelor de sud“ s-au
mai înalt nivel între ţările Apusului care să nu existe arme atomice şi tru al Indiei, Nehru, a salutat banchetului organizat la 9 ia mina Republica. Purtătorul de predat armatei. Se ştie că îrt
Ziarul „News Chronicle” publică in şi Răsăritului”. încheierea unui pact de neagresiune în declaraţia primului ministru al nuarie In cinstea lui MacMillan, cuvînt al armatei indoneziene, insula Ceram din Molucele de
formaţia sub următorul titlu : „Bul tre statele membre ale uniunii Atlan Angliei, MacMillan, cu privire Nehru a subliniat că popoarele maiorul Harsono, a anunţat că sud a existat o mişcare separa
ganin se adresează lumii cu propuneri. Ziarul.„Le Figaro” aminteşte că în ticului de Nord şl statele participante la încheierea unui pact de nea din întreaga lume doresc slă în insula Iernate din partea de tistă încă din 1949. Harsono a
El vrea o conferinţă cu N.A.T.O.”. ultima vreme, datorită marilor succese la Tratatul de ta Varşovia. Salutînd gresiune. între puterile occiden birea încordării internaţionale, nord a insulei Celebes, elemen subliniat că această mişcare se
Ziarul „Daily Telegraph and Morning obţinute pe plan ştiinţific de către sa aceste propuneri, „Neues Deutschiand" eliberarea lor de teama perma te subversive in solda imperia paratistă este sprijinită de olan
Post” subliniază în titlu că în cadrul vanţii sovietici, precum şi al lar arată că încetarea războiului rece şi tale şi Uniunea Sovietică şi şi-a nentă faţă de eventualitatea liştilor au încercat să se răz dezi, iar majoritatea celor care
actualelor şedinţe de la Paris ale re gului, ecou trezit pe scară mondială lărgirea colaborării internaţionale ar vrătească împotriva guvernului au dat .ascultare instigatorilor
prezentanţilor permanenţi în Consiliul de ultimele luări de poziţie şi propuneri contribui Ia reglementarea problemei exprimat speranţa că un astfel unui război. central. Acţiunea hotărită a ar străini proveneau din trupele
N.A.T.O. „vor fi analizate propunerile ale guvernului sovietic in marile pro germane pe baza apropierii celor două matei indoneziene a nimicit in fostelor garnizoane olandeze din
sovietice”. Observatorul diplomatic al bleme internaţionale. Occidentul se state germane suverane — Republica S .U .A . plănuiesc construirea în Iran faşă acest complot. Harsono a Indonezia.
acestui ziar arată că „ţările membre găseşte într-o situaţie de inferioritate Democrată Germană şi Republica Fe
ale N.A.T.O. sînt gata să studieze ast faţă de ţările lagărului socialist şi — derală Germană. a unei ram pe pentru lansarea rachetelor
fel de propuneri ca propunerea Po după cum spune ziarul — „a pierdut
loniei cu privire la crearea unei zone iniţiativa”. Ifalîa TEHERAN 11 (Agerpres). Trecînd apoi la problema sco R . F . Germană participă la fabricarea
„denuclearizate” care să cuprindă Ger purilor apropiatei vizite în Iran
mania, Polonia şi Cehoslovacia". „Pe lingă aceasta — adaugă ziarul ROMA 11 (Agerpres). Ziarele ita TASS anunţă: Revista ,„Tehe- a generalului american Taylor, de rachete şi arme atomice
— puterile occidentale nu au reuşit liene comentează mesajele lui N.‘ A. rane Mosavar “ referindu-se la revista subliniază că în Extre
Potrivit spuselor corespondentului încă să se pună de acord în ce pri Bulganin şi propunerile guvernului so apropiata vizită în Iran a se BONN TI (Agerpres). — In blicate o serie de ştiri in legă
ziarului „Daily Herald „în ochii în veşte stabilirea unei politici definite vietic cu privire la convocarea unei cretarului de stat al „S.U.A., mul orient Taylor va stabili lo presa vesţ-germană au fost pu- tură cu faptul că R.F. Germană
tregii lumi Rusia a luat iniţiativa pro- si traducerea ei în fapt”. conferinţe a şefilor statelor pentru Dulles, scrie că „in cadrul tra participă la fabricarea de ra
punînd să se organizeze tratative la discutarea principalelor probleme ale tativelor cu Dulles se va discuta curile unde vor ti instalate ram chete şi arme atomice pe poli
Geneva între şefii guvernelor ţărilor R. F„ G e r m a n ă actualei situaţii internaţionale. în primul rlnd posibilitatea con
membre ale N.A.T.O. şi ale Tratatului struirii în Iran a unei rampe pele pentru lansarea ’de rachete
de la Varşovia”, BONN 11 (Agerpres), — Intr-o de pentru lansarea rachetelor11.
claraţie dată publicităţii de fracţiunea cu scopul de a înconjura cu a-
In legătură cu noua iniţiativă de P.S.D.G. din Bundestag, preşedintele
pace a guvernului sovietic, presa en partidului, Ollenhauer, a cerut ca noul ceste rampe Uniunea Sovietică.
gleză face o comparaţie intre esenţa mesaj a lui N. A. Bulganin şi propu Ziarul „Avânţi” publică o expunere Se extinde mişcarea de protest gonul francez pentru rachete din
documentelor sovietice şi cea a mesa nerile guvernului sovietic să fie „exa amănunţită a mesajelor, arătînd că ele împotriva bazelor atomice Algeria. Ziarul „Neue Rhein Zei-
jului din 9 ianuarie al lui Eisenhower minate minuţios” şi „luate în conside subliniază „posibilitatea realizării unor tung“ a publicat la 10 ianuarie
adresat Congresului „Asupra stării rare în răspunsul la scrisoarea lui acorduri capabile să micşoreze încor o ştire a corespondentului său de
Uniunii”. In legătură cu aceasta din Bulganin din decembrie 1957". După darea internaţională". la Paris în care se. subliniază :
urmă ziarul „Times” scrie că „el nu părerea lui Ollenhauer, la această exa
a justificat speranţele”, că „în mesaj minare trebuie „să participe instanţele Ziarul „P-aesi“ scrie că propunerile ÎN SCOŢIA în această problemă”. Liderul plasarea în Franţa de rampe „Colaborarea dintre Franţa -şi
lipseşte ceva ce a aşteptat de la el pentru lansarea rachetelor, de Republica Federală în domeniul
întreaga lume”. parlamentare şi, in primul rîud, comi guvernului sovietic au un caracter LONDRA 11 (Agerpres). — grupului laburist al Consiliului zarmarea, interzicerea armelor tehnico-militar devine tot mai
Pe .zi ce trece în Scoţia se ex- Municipal din oraşul Glasgow a de exterminare în masă, crearea strînsă. Germanii experimentea
Ziarul „Daily Mai!” scrie: Propune sia dc politică externă a Bundestagu- concret şi urmăresc slăbirea încordării. ¦tinde mişcarea de protest împo propus în Consiliul Municipal în Europa centrală a unei zone ză rachete pe poligonul pentru
rea cu privire la o conferinţă a şefi triva planurilor de transformare în care să nu existe arme ato rachete de la Colombe — Be-
lor guvernelor şi faptul că Bulganin a lui”. Ziarul „Unita", relevă caracterul a Scoţiei într-o bază america o rezoluţie în care se spune : mice. cRa-r din Algeria. In afară de
salutat propunerea lui MacMillan cu nă pentru arma rachetă şi ar „Consiliul Municipal este con aceasta, oamenii de ştiinţă ger
privire la încheierea unui pact de Ollenhauer a subliniat că conferin larg al conferinţei propuse de U.R.S.S. ma nucleară. vins că construirea în Scoţia a Numeroase manifestări ale oa mani participă la fabricarea
neagresiune vor produce o puternică ţele dintre Est şi Vest trebuie să se „Se propune convocarea unei largi con menilor muncii, declară comite bombelor atomice franceze. O-
impresie a ;• ra popoarelor din întrea desfăşoare „sub semnul bunăvoinţei, şi ferinţe de pace a reprezentanţilor Estu- bazelor pentru lansarea proiec tul, vor contribui în mare mă -ficiab aceste ştiri nu sînt nici
ga lume. să urmărească slăbirea încordării în sură Ia zădărnicirea noilor ho- confirmate nici dezminţite11.
tărîri militare adoptate la re
S.l lume şi găsirea unei căi spre dezar- . lui. şi Vestului” scrie ziarul. Ideea Săptămînalul „Tribune11 a pu tilelor rachetă nu va constitui o centa sesiune a Consiliului
blicat articolul unui corespon contribuţie la cauza păcii ci, N.A.T.O.
NEW YORK 11 (Agerpres). TASS mare". principală este că a sosit timpul să dent al său care a vizitat nord- dimpotrivă, va mări riscurile
anunţă : Corespondentul diplomatic al
agenţiei Associated Press transmite in încheiere, Ollenhauer şi-a rezervat se pună capăt „războiului rece". estul Scoţiei unde, după cum unor contra lovituri. De aceea
din Washington că „ultima şi cea mai dreptul de a-şi preciza poziţia în pri Ocolind fondul propunerilor sovietice, se afirmă, va fi construită pri el cheamă guvernul să renunţe
insistentă propunere a Rusiei de a se vinţa „problemelor germane specifice”, ma bază americană pentru arma la acest plan”.
convoca o conferinţă la nivel înalt a după ce va deveni cunoscut textul in anumite ziare burgheze, ca dc pildă
reprezentanţilor Răsăritului şi Apusului tegral al mesajului lui N. A. Bulganin. „Tempo”, încearcă să pună la îndo rachetă. IN FRANŢA
penlru discutarea problemelor de cea ială .eficacitatea şi necesitatea unei
mai mare importanţă”, „este studiată Cornehtind noile “ propuneri sovietice conferinţe la.. nivel înalt. Corespondentul scrie: „Călă PARIS. 11 (Agerpres). Zia Kt
intens în cercurile oficiale din Was şi rncsajul preşedintelui Eisenhower torind prin această regiune, atn rul „l’Hufnanite” publică apelul
hington, care au primit cu răceală a- către Congres, buletinul de presă al Japortia întîlnit un singur om care a Comitetului naţional confederal 13 şi 14 IANUARIE 1958
ceastă propunere”. P.S.D.G. „Sozial Dcmocratischer Pre- sprijinit oarecum sincer planu al G. G. T. adresat oamenilor
ssedienst” scrie:- „In timp ce o par TOKIO fi (Agerpres). Toate zia rile de înfiinţare a bazelor... muncii din Franţa chemîndu-i să SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
„La Casa Albă şi la Departamentul te repetă vechile elemente, cealaltă face rele de seară din Tokio publică pe Este posibil să fi fost o întâm lupte cu hotărîre împotriva am
de Stat — scrie corespondentul — nu propuneri concrete. Acest lucru nu esle prima pagină informaţii ample despre plare, însă acest cetăţean era plasării pe teritoriul Franţei de DEVÂ : Două lozuri; ILIA : Gazul preţ; BRAD: Micolko cel viteaz';
se observă nici un fel de indicii că bun pentru Occident, deoarece în felul noua chemare a Uniunii Sovietice a- englez şi om de afaceri11. rampe americane pentru lansa pilotului Ma-resz; SEBEŞ :. Cu faţa AP'OLDU DE S U S : Pui de tigru j
Statele Unite intenţionează să-şi modi acesta „se află veşnic în primejdie de dresaţă puterilor occidentale de a de rea -rachetelor. „Comitetul naţio spre public; LONEA : încotro'!; TE- ALBA IULIA: Coasta lui A dam ;
fice politica lor fundamentală care se a lăsa Sovietelor iniţiativa...”. In timpul călătoriei în regiu nal confederal, se spune în a- IUŞ : C-îndva la P a ris; ZLATNA : PETROŞANI : cinema „7 Noiembrie11:
opune convocării în condiţiile actuale nea Aberdeen corespondentul a pel, cheamă organizaţiile sindi Fiica Tibetului; S1MERIA : F iu l; Călătorie în tinereţe; cinema „A-
a unei noi conferinţe la nivelul cel R. D. G e rm a n ă pune eforturi pentru încetarea „războ stat de vorbă cu numeroşi lo cale afiliate C.G.T.-ului şi pe HAŢEG: Primăvara pe strada Zare- lexandru Sabia" : Cinema de altădată ;
mai înalt”. iului rece”. Ziarele scot în evidenţă a- cuitori, printre care • cunoscuţi cinaiâ : BARU MARE : Boier cu orice ORAŞTIE: Lissy,
activişti ai partidului .laburist, toţi .oamenii muncii să. condam
„Cercurile oficiale din Washington BERLIN 11 (Agerpres). Ziarele de cele paragrafe din mesajul Iui N. A. ai mişcării sindicale, preoţi şi ne politica guvernului care în SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
se tem că noul mesaj ai Uniunii So mocrate berlineze publică pe primele Bulganin în care se spune că Uniunea profesori universitari. Corespon caz de război poate transforma
vietice ar putea suscita în Europa noi pagini ştiri despre mesajele adresate Sovietică consideră urgentă realizarea dentul scrie că toţi interlocuto Franţa -într-o ţintă. El cheamă LUN1 PROGRAMUL 1 : 6,45 Bună concert ale Capitalei; 19,55 Noapte
speranţe în posibilitatea de a se face de N. A. Bulganin, preşedintele Con unei înţelegeri cu privire Ia încetarea, rii săi au protestat cu vehemen să se depună cele mai mari e- dimineaţa, copii; 7,03 Muzici uşoară; bună, copii; 20,15 Muzică uşoară ro
ceva acum pentru micşorarea pericolu siliului de Miniştri ai U.R.S.S., pre cel puţin pe doi trei ani, a experien ţă împotriva propunerii cu pri forturi pentru întărirea unităţii 7,35 De la o melodie la a lta ; 9,10 mânească; 20,45 Radioreportaj; 21,00
lui unui război nuclear pustiilor”. şedintelui S.l!.A., Eisenhower, şi pri ţelor cu arma nucleară şi se pronunţă vire la transformarea Scoţiei în- de acţiune a clasei muncitoare Muzică populară românească; 9,30 Co Concert de muzică populară româ
mului ministru al Marii Britanii, Mac pentru înfiinţarea unei zone fără arme tr-o bază pentru arma rachetă. în interesul păcii". legi de şcoală-; 10,00 O pera: „Panto- nească; 21,30 Muzică din operete-
Franfa Millan. Ziarele publică de asemenea o atomice. Ziarele subliniază că Uniunea fiorii ţarinei" de Ceaikovski; 13,30 23,15 Concert de noapte. PROGRA
expunere a propunerilor guvernului so Sovietică se pronunţă pentru convo Secretarul Consiliului sindica Revista revistelor; 14,00 Muzică de MUL II; 14,03 Program de melodii
PARIS 11 Corespondentul Agerpres vietic cu privire la problemele slăbirii carea unei conferinţe la nivel înalt în estradă ; T 5,30 Tribuna Radio; 15,45 populare; 15,00 Muzică uşoară; 15,30
încordării internaţionale. „Neues Deut- tre şefii statelor pentru încheierea unui telor din Aberdeen a spus co Comitetul cere de asemenea Muzică uşoară; 18,20 Prin sălile de Melodii .populare româneşti; 16,20
schland” subliniază în titlu propunerea pact de neagresiune, pentru dezarmare. Sfaturi gospodăreşti; 16,30 Meridiane ;
guvernului sovietic de a se convoca în respondentului : „Nu am întîl încetarea zborurilor deasupra te 17.30 Vorbeşte Moscova; 18,05 Con
următoarele două trei luni ale anului cert de estradă; 18,55 Sfatul medi-
nit nici în partidul laburist, nici ritoriului francez a avioanelor a-
în mişcarea sindicală pe cineva mericane încărcate cu bombe a-
care să fie- de acord cu guvernul tomice, .-refuzul de a permite am
transm ite: Toate ziarele franceze co oului: „Este frigul dăunător copi 1u
mentează pe larg mesajele adresate de D E C L A R A Ţ IIL E L U I A . B E V A NAneurin Bevan, fruntaş al par fi detectate şi că el nu vede lui?-1; 19,00; Teatru la microfon; „ln-
N. A. Bulganin, preşedintele Consi LONDRA 11 (Agerpres). — tîlnire la Senlis" — comedie de Jean
liului de Miniştri al Uniunii Sovietice, motive pentru care să nu se . A-nouilli;'20,23 Cântece de dor şi jo
lui D. Eisenhower şi H. MacMillan în curi populare româneşti; 22,15 Mu
problema convocării unei conferinţe a tidului laburist englez a luat cu poată traduce în viaţă un acord zică de e stra d ă ; 22,45 Cântă Lucia
conducătorilor statelor membre ale Habără.
N.A.T.O. şi ale organizaţiei Tratatului vîntul la 9 ianuarie în cadrul cu privire la încetarea experien
de la Varşovia şi ai cîtorva ţări care cu privire la situaţia internaţionalăunei emisiuni organizate B.B.C. MARŢI PROGRAMUL 1 6 , 1 5 Jo
nu fac parle din aceste grupări de pu ţelor. Partidul laburist conside curi populare româneşti; 6,20 Emisiu
teri, precum şi propunerile guvernului ne a g r a r ă ;'6.45 Clubul curioşilor; 7,35
sovietic în vederea slăbirii încordării El a răspuns cu acest prilej ia ră că dacă un astfel de acord Muzică uşoară; 8,00 Materiale din
internaţionale. p resă; 9,00 Muzică din operete; 11,03
întrebările care i-au fost puse bun dacă s-ar elabora o. ordine joritatea-.de voturi, Bevan a cle- Germaniei occidentale din ar fi încheiat, atmosfera ar de Melodii populare; 11,45 Radio Pri
Alături de alte ziare de dreapta din veni favorabilă pentru realiza chindel ; 12,30 Muzică populară ro
capitala Franţei, cotidianul „Paris de reprezentanţii postului de de zi concretă şi s-ar stabili o clarat că el crede că majorita- N.A.T.O. rea urfor noi acorduri. mânească! 14,45 Din muzica popoa
Presse L’lntransigeant" face o para Bevan s-a pronunţat însă îm- relor; 15,30 Muzică din operete româ
lelă între aceste noi propuneri sovie radio Moscova, ai ziarului a-, dată- precisă a -conferinţei. tea populaţiei Angliei este îm- Reprezentantul presei franceze neşti; 17,30-Muzică corală româneas
tice şi declaraţiile făcute la 9 ianuarie potriva propunerii ca ^problema i-a pus lui Bevan o întrebare c ă ; 19,20 Muzică distractivă; 19,55
de preşedintele S.U.A., Eisenhower, în rnerican „New York Herald Tri Bevan a sprijinit propunerea potriva acestor zboruri şi acest unificării Germaniei sa fie exa- privitoare la poziţia Uniunii So
„Mesajul către Uniuni”, — tradiţiona bune11, ai ziarului francez „Fran de a se crea în E- uropa cent..r.a..l.ă...... l. ucru poat¦e fi verificat oricînd minată de Republica Federală vietice faţă de Orientul apro Noapte bună copii; 20,35 Mu
la trecere în revistă a situaţiei pe pian Germană şi Republica Democra piat şi mijlociu. Bevan a amin zică uşoară de Henry Măline;
infern şi extern a Statelor Unife la ce Soir“ şi ai ziarului vest-ger- o zonă fără arme atomice, rele- dacă guvernul va dori s-o fapă, tă Germană. El a propus ca a- tit că Uniunea Sovietică a pro nu şi Florentin D elm ar; 21,30 P ă
incepulul noului an. „Discursul acesta ceastă problemă să fie rezol pus să se renunţe la . folosirea rinţi şi copii; 21,45 Cântă Sofia Popa;
a lui Eisenhower — scrie ziarul — man „Die Welt11 — care au vind că aceasta ar crea o bază (el a făcut .aluzie la ...ţinerea de vată la o conferinţă a şefilor torţei in această regiune. Be 22.30 Concert de e stra d ă ; 23,10 Mu
ar fi trebuit să întărească încrederea favorabilă pentru încheierea alegeri parlamentare). guvernelor S.U.A., U.R.S.S., An zică de cameră. PROGRAMUL U :
aşa numitei lumi libere. De fapt, ju vorbit din ţările lor. 14.25 Emisiune literară; 14,40 Mu
decind după ecoul celor spuse de pre
şedinte, se pare că acest scop nu a fost Răspunzind la întrebarea re unor acorduri mai -largi. După Lui Bevan i-au fost puse ci- zică uşoară ; 16,30 Vorbeşte Moscova ;
atins decât în mică măsură. In schimb prezentantului ziarului ameri cum a arătat Bevan, ar fi. vor 17,-30 Legendele Olimpului; 18,05
iniţiativa pe care a luat-o din nou can, care a arătat că conducă ba de un acord cu privire la- teva . Întrebări referitoare la Prin sălile de concert ale C apitalei;
preşedintele Consiliului de Miniştri al torii americani nu vor să ducă o zonă neutralizată, garantată
Uniunii Sovietice, riscă să răstoarne tratative cu Uniunea Sovietică de marile p u teri; cu cit la a- Germania şi în special la pro gliei şi Franţei, dar a spus^că van a recunoscut marele pres 18.25 Muzică populară; 18,55 Sfatul
toate planurile occidentale.,.” din cauza pretinsei nelealităţi ceastă zonă ar participa mai medicului : „Apendicita1; 19,00 Mu
manifestate de aceasta, Bevan multe ţări cu atit ar fi mai bine. blema unificării Germaniei. Răs nu obiectează împotriva invitării tigiu al Uniunii Sovietice în zică uşo ară; 20,45 Radioreportaj;
De aceeaşi părere este şi ziarul '"21,15 Cântă acordeonistul Nfelu O riari:
„France Soir“, care scrie: „Noile pro a declarat că un astfel de Răspunzind la întrebarea re punzind la aceste întrebări, Be Republicii Democrate Germane această regiune şi a spus că
punct de vedere i se pare neîn prezentantului postului de Ra -21,45 Muzică uşoară.
temeiat. El a spus că, după cil dio Moscova, cu privire la zbo van a spus că el consideră ca la tratative, în faza lor finală. politica Occidentului trebuie să
BULETINE DE ŞTIRI
ii este cunoscut, cind acordurile rurile de patrulare deasupra te Germania este una din cele Răspunzind la întrebarea cu se bazeze pe recunoaşterea a-
cu Uniunea Sovietică au fost ritoriului Angliei, ale bombar-
două regiuni îri care, mai mult privire la încetarea experienţe cestui fapt.
concrete, aceste acorduri au fost , dierelor americane încărcate cu
ca oriunde, sînt posibile, .fric lor nucleare,' Bevan a spus ca, Răspunzind în încheiere la
după părerea partidului laburist, întrebarea dacă este adept al a-
ţiuni. • .1 • .• trebuie să se pună capăt' expe- cordării locului legai al R. P.
»; ' _; * • .
Majoritatea englezilor consi
deră ca Germania trebuie să nenţelor nucleare şi Anglia tre^ Chineze în O.N.U., Bevan a
fie reuniticată, • a spus el, .dar 1buie sal-VM .În ' e o fie- f i o primarlt- 'ilT lM fcUalrMe să ff'UaCc.Mă ră„ Ispuns ca„ el,. ca şi. î, nt. reaga. A» n-
respectate. De aceea ar fi mai bombe cu hidrogen, care stîr- că aceasta va fi imposibil dacă aceasta, dînd astfel rin exemplu glie este pentru aceasta. Cînd
bine ' să se renunţe fa • genera nesc. profunda îngrijorare a Germania unificată va avea -celorlalte ţări.
lizări vagi şi să se .vadă dacă populaţiei, Bevan a declarat că. Cînd -revv'zentantul postului reprezentantul postului de ra
n-ar fi posibil să se ajungă la după părerea sa, aceste zboruri dreptul „să-şi unească puterea de. .radio -Moscova, a arai at că dio .Moscova a întrebat ce îm-
o înţelegere concretă cu Uniu nu trebuie. perinise, şi a promis sa cu forţele 'Apusului"', adică . Uniunea Spvietică a propus saL-* ;piedică .restabilirea, drepturilor
nea Sovietică, înţelegere care că partidul .laburist va face to să adere la alianţ.a occidentală.. ¦se 1Înceteze Toaţe^experienţele cu ¦ l1egiâtXi7me' ale. RI*).: PT"), Chineze Ili'ln
ar face posibilă îndeplinirea în tul pentru schimbarea situaţiei Bevan consideră că Germania
trebuie să fie ndutrnlizată şi că
puneri sovietice survin în momentul tocmai a unui acord. create. ditpă unificarea ei ’-nu> va trebui ;'ârtoa 'nuclearăl; fncepînd -din ia- ' 0 '.j\T.u.,' Be\>af-i > răspuns „Nu 5,90 , 6,00 ; 7,00 : 11,00 ; 13,00 ; 15,00;
în care Ia Paris reprezentanţii .'.clor In ce priveşte convocarea Cînd corespondentul american miar-ie 195a, Bevan .r id e e p s t: . pe priltenii 17,00; 19,00; 20,00 ; 22,00: 23,52
15 puteri membre ale N.A.T.O. tergi să i se permită să- participe la Cunosc aceasta propunere, şi (programul 1) 14,00; 16,00; 18,00;
versează încă răspunsul la precedentul unei conferinţe Ta : nivel înalt, a arătat că la •examinarea â- partidul laburist., o sprijină. El 21,00: 23,00 (programul Si).
mesaj al lui Bulganin...” ¦eestei probleme1iri Camera Co alianţe. /' v- >. „ rp v ’ - <
Bevan a spus că după părerea munelor guvernul -a obţinut ma- .3 spus că exploziile atomice pot noştri dm S.U.A sa accepte
.sa aceasta ar îi un lucru foarte El a -spils in continuare că
acest lucru1.
nu este deloc împotriva' ieşirii
R edacţia şi a d m in is tra ţia z ia ru lu i ş ir. 6 - M a rtie - nr. 9, T e le fo n : 1 8 8 -1 8 9 . Taxa p lă tită in num erar conform a p ro b ă rii D ire c ţiu n ii’ G enerale I U . I . R . nr. 236,320 d in 6 noie m brie 1949. - T ip a r u l: În tre p rin d e re a _P o lig ra fic i „ i M a i1 - D E V A .