Page 21 - 1958-01
P. 21
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢl-VA! i ¦¦¦• M i ş c a r e a de in o v a ţii
* IN ACEST NUMĂR
¦
¦
*¦ • D. CĂTĂLIN : Colivia cu sti- .t ¦ .
¦ ¦¦¦¦ la Atelierele C.F.R. Simeria,
¦¦ cleţi (pag. 2-a).
¦ • Ce trebuie să ştie alegătorii
$¦ (pag. 2-a). social- ¦: capătă amploare
** o 1. MANEA: Realizări (pag- i ¦¦¦
¦¦ SIMERIA (de la subredacţia Kiesselbach, care asigură o pre-
cul turale în raionul Sebeş ¦ noaştră voluntară). gătire rapidă a ineleloir pen
?¦¦* tru strunjirea în interior, pre
3-a). In anuh 1957, numărul inova cum şi precizia executării lor),
a tovarăşului Crijanovschi Anton
• C. SANDU: Rezultatele nu . :¦ ţiilor înregistrate la Atelierele (dispozitiv pneumatic automat
C.F.R. Simeria a trecut de 100.
O întîrzie cînd acţiunile slnt spriji Dintre- acestea, 74 au fost apli pentru centrarea frezei în tim
¦ cate în procesul de , producţie. pul rectificării locaşurilor de
?*¦ Aplicarea lor a dus la mărirea
nite (pag. 3-a).
o¦ • CONSTANTIN MACOVEI :
Pentru tratative între Est-Vcst la
¦¦¦ un înalt nivel (pag. 4-a). .
Anul X Nr. 957 Marţi 14 ianuarie 1958 4 pagini 20 bani „
din productivităţii muncii şi la rea linze la ţevile de admisie şi
Prima cooperativă lizarea de economii de materiale emisie la locomotive) şi a tova
zootehnică din regiune,
de creştere a animalelor Cresc rîndurile partidului şi bani. răşului Munteanu Ioan (presă
mari Multe din inovaţiile muncito cu aer comprimat pentru antre-
In satul Coroieşti, comuna Rîu Organizaţia de bază de la un număr de 22 candidaţi şi 3 rilor ceferişti de aici au căpătat toaze şi dispozitiv pentru pro
Alb, raionul Haţeg, a fost inau întreprinderea de industrie lo membri de partid. Printre cei caracter de generalizare şi la bat dopuri fuzibiie).
gurată prima cooperativă zo cală „/. C. Frimu“ Orăştie, a .primiţi in rîndurile candidaţilor alte unităţi C.F.R.
otehnică de creşterea animalelor desfăşurat şi desfăşoară o mun amintim pe tov. Constantin Sef- Montatorul Trufaş Ioan de la
mari. In cooperativă s-au înscris că permanentă pentru primirea giu, Ioan Bretfeleanu şi Ioan In anul trecut, Editura Căilor secţia I-a locomotive, în urma
34 familii, cu 35 vite mari. Pe -Ferate „Institutul de documen concursului de inovaţii pe ţară,
lingă suprafaţa de fînaţe şi pă în rîndurile candidaţilor şi Mariş, şoferi şi Ioan Pricăjan, tare feroviară" a publicat în vo lansat de Departamentul Căilor
şunea necesară acestei coopera lumul III al revistei „Culegere Ferate pe perioada 15 martie —
tive, membrii cooperatori au ho- membrilor de partid a munci fierar. In rîndurile membrilor de inovaţii în atelierele de căi 7 noiembrie 1957, a reuşit să se
tărît ca 13 ha. fînaţe să de ferate", cîteva din inovaţiile claseze pe locul II pe ţară. In
vină proprietate obştească. bate şi a fost inaugurată înto în satul lor. Suprafaţa înscrisă torilor şi tehnicienilor fruntaşi, de partid au fost primiţi tov. muncitorilor de la Atelierele această perioadă el a realizat
vărăşirea agricolă în care s-au pentru formarea perimetrului în C.F.R. Simeria. Printre acestea 5 inovaţii care s-au şi apHcat
Exemplul comuniştilor din sat înscris 22 familii cu o suprafaţă tovărăşirii este pînă acum de 38 care luptă cu hotărîre pentru Petru Văduva, Ilie Moise şi Pe se numără inovaţiile tovarăşului în procesul de producţie. Dintre
— Victor Albescu, Ştefan de 10 hectare teren arabil. ha. teren arabi! şi păşune. In acestea, se remarcă dispozjltivu!
Dura, Cornel Lascu şi Aurel munca de lămurire pentru în traducerea în viaţă a politicii tru Bărdan. Borza Ioan (dispozitiv pentru pentru fabricat resoarte spirale
Bora — a fost un bun îndemn Satul întreg pe drumul scriere în noua întovărăşire, s-au fa garniturile metalice de la
pentru ceilalţi ţărani muncitori. cel nou evidenţiat Elena Ghidret, Victor partidului şi guvernului. In prezent încă patru munci strunjit la interior inelele sistem tija pistoanelor şi dispozitivul
Maria Bîltean, Vasile Albescu, Modrea, Partenie Bota şi Ioan pentru asamblarea capului de
Vasile Bora, Izidor Oneasă (care Viaţa nouă a pătruns pînă în Ilie. In cursul anului trecut, orga tori au cerut să fie primiţi can cruce cu liniarele de gjjiid şi
a fost ales preşedintele acestei cele mai îndepărtate sate ale re transportarea la locul de mon
cooperative) Achim Coman, Ilie giunii noastre. Ţăranii muncitori in sp rijin ul cam paniei nizaţia de bază de aci a primit didaţi. .: tare. In urma acestui ctoincurs de
Vasiu şi alţii au fost printre pri se conving de superioritatea inovaţii, el va primi un premiu
mii, care, urmînd exemplul co muncii în întovărăşirile agricole electorale PE D R U M U L M E C A N I Z Ă R I I în bani, care va fi c/alculat în
muniştilor, s-au înscris în co şi, renunţînd la micile parcele raport cu valoarea inovaţiilor.
operativă, lămurind şi pe alţi ţă fărîmiţate de haturi, îşi unesc Prin grija Consiliului orăşe
rani muncitori să facă cereri de pămînturile în perimetre mari, nesc F.D.P. Deva, s-au difuzat SABIN Afl/UNTEANU
înscriere. unde lucrul este mai cu spor. şi afişat pînă acum pe străzile
oraşului 200 publicaţii, cuprin- S tru n g a ri ffruntaşi
Cooperativa zootehnică dispu Ţăranii muncitori din satul zînd delimitarea teritorială a
ne de un grajd — construit de Copaci, raionul Haţeg, văzînd celor 57 circumscripţii electo In secţia de corystrucţii meca
membrii cooperatori — cu o ca rezultatele bune şi urmînd exem rale. orăşeneşti a două circum nice a întreprinderii de industrie
pacitate de 50 capete vite mari. plul altor întovărăşiţi au consti scripţii electorale regionale. De locală „I. C. Frim/u“ din Orăştie
tuit duminică, 12 ianuarie, o în asemenea, au fost tipărite şi a- lucrează şi strungarii fruntaşi
A doua întovărăşire tovărăşire agricolă în care a in fişate ,.în raza circumscripţiilor în producţie Ioan Haneş şi Âdam
agricolă din satul Galaţ trat întreg satul cu întreaga su electorale, 650 de lozinci mo
prafaţă arabilă. bilizatoare, legate de alegeri,
Rezultatele muncii în comun, împărţite in trei grupe. Afişa
obţinute de membrii primei înto
vărăşiri agricole din satul Ga Cereri noi pentru rea acestor lozinci şi publicaţii Manea. In prezjent ei lucrează
laţ, comuna Pui, raionul Haţeg, întovărăşirile agricole
au convins şi pe alţi ţărani mun s-a făcut de un număr de 40 la confecţionarea pieselor nece
citori din acelaşi sat să facă ce Pe zi ce trece, numărul ţăra utemişti de la Întreprinderile sare executării reparaţiilor utila
rere pentru înfiinţarea celei de a nilor muncitori care fac cereri „Bampotoc11, „1 Mai“ şi altele. jului fabricilor, de cărămidă din
doua întovărăşiri agricole. Zilele pentru a-şi lucra pămîntul în Consiliul orăşenesc F.D.P. Deva Orăştie şi Pricaz.
acestea cererile lor au fost apro întovărăşirile agricole, creşte. a stabilit de asemenea locurile
Ei se conving tot mai mult de unde vor funcţiona cele 5 case Strungarii Ioan Haneş şi
Era în prima zi de lucru a a- superioritatea lucrărilor în co Adam Manea execută lucrări de
cestui an. La poarta fabricii mun, cu mijloace mecanizate. bună calitate şi îşi depăşesc
I.A.R.T. din Deva două munci Recoltele mari, obţinute în înto
toare se felicitau reciproc, urî>n- vărăşirile agricole şi G.A.C.-uri ale alegătorului din raza ora Pentru îmbunătă ' »#¦<••• •'•A planul cu 20 la sută.
du-şi „La mulţi ani“. Apoi au sînt cele mai bune dovezi că şului. Aceste localuri au fost
început să-şi povestească una al munca unită dă rezultate bune. fixate la sfatul popular al ora firea procesului d e \ rea o r g a n e l o r
teia despre clipele frumoase pe şului, Baia sărată, Căminul cul montaj al maşinilor »
trecute în noaptea de revelion. Iată motivul pentru care şi ţă tural „Petofi Sandor11, staţia
Şi, cum nu era prea mult timp ranii muncitori din comuna Gu- i de cusut „Supercas- *
de pierdut, continuară discuţiile rasada satul Vica-Runcşor, au
în drum spre atelier. Printre al depus pînă acum un număr în \ .nica", la U.M. Cpgir s-a pre-\
te discuţii s-au auzit şi urmă semnat de cereri pentru înfiin
toarele cuvinte: ţarea unei întovărăşiri agricole C.F.R, şi la Căminul cultural I văzut ca in acest an să se • Plenara Consiliului Central al mai departe a; democraţiei mun- velului- muncii culturăl-eduea-
din Sintuhalm. * construiască o hală. In noua . Sindicatelor din decembrie 1957 .citoreşti; in sindicate. Aceasta se tlve şi pentru educarea oameni
— Anul trecut a mers cum a — Şi-acum, succes in între * hală, montajul ¦maşinilor se ţ a hotărît cal incepirid' cu această .exprimă' prin. faptul că'o am e lor-muncii în spiritul patriotis
mers, dar să vedem acum cine cere ! — le spuse preşedintele. Important este că aceste case ţ va face pe bapdât rulantă. A-. j lună să aibă loc alegerile or- nii muncii, membri de sindicat, mului socialist şi 'al internaţio-
va cîstiga titlul de fruntaşă. ale alegătorului au fost date ¦cest lucru va duce la spori- ^ .gănelor sindicale din întreprin nalismuluf ’proletar. De aseme
Iuliana şi Maria se îndrepta în primirea unor întreprinderi f rea producţiei şi creşterea A nea, in perioada de pregătire şi
— Bine Mărie — răspunse ră apoi spre locurile de mun şi instituţii, care, pe tot timpul | productivităţii muncii, la re- j deri şi instituţii.' desfăşurare a alegerilor, orga
muncitoarea Iuliana Mezo. Dacă că, îmbrăcîndu-se în grabă cu campaniei electorale, se vor în i ducerea preţului de cost. t Alegerea organelor sindicale nele sindicale trebuie să acor
vrei tu, continui întrecerea. halatele. In cîteva minute, lîngă de o deosebită atenţie probleme
mesele lor de lipit cutii, proce din acest an se desfăşoară sub lor concrete ale productivităţii
Cele două muncitoare (Iuliana sul verbal de chemare la între • In clişeu: tov. Ioan Jiu.l semnul participării active a oa- muncii şi creşterii nivelului de
Mezo şi Maria Iordache, ambele cere începuse să prindă viaţă. griji de buna lor funcţionare. «•i, directorul general al U. ¦M. \ .menilor muncii la traducerea în ;• trai al oamerlilor.
din secţia cutii a fabricii In prima zi, fiecare din aceste In momentul de faţă întreprin
I.A.R.T.) s-au mai privit încă muncitoare au lipit cîte 1.800 de derile şi instituţiile respective | Cugir, ing. Gh. Prodan ş i] viaţă a hotărârilor celui de-al De asemenea, este necesar ca
odată în mod aprobator, apoi au cutii. A doua şi a treia zi la fel. « maistrul şef Traian Cazan, j . II-lea Congres al> partidului. întocmirea dărilor de seamă a-
pornit spre un birou. Aici le-a A patra zi însă Iuliana iese din au trecut la amenajarea şi do | discutind\ asupra proiectului i ; Acţiunea de pregătire şi au dreptul de a-controla activi supra activităţii organelor sin
întîmpinat tovarăşul Geza Gar- cadrul planului şi ajunge la tarea Caselor alegătorului cu i noii instalaţii. desfăşurare a acestor ale tatea organelor sindicale alese dicale să se facă in colectiv. O
do, preşedintele comitetului sin 2.000 de cutii. Maria nu se lasă materialele electorale necesare. .; geri va duce- la dezvoltarea pe . de ei, lucru ce se realizează, în
dical. nici ea mai prejos. Prin folosi
rea la maximum a timpului de cadrul, adunărilor generale. Un
— Ce-i baiul, fetelor ? — le-a lucru, reuşeşte ca în ziua de 7
întrebat acesta. ianuarie să fie la graficul în factor hotăritor pentru creşte mare atenţie trebuie dată pro
trecerilor pe aceeaşi linie cu Iu
— Nici un bai, tovarăşe Gar- liana. rea autorităţii şi eficacităţii a- punerilor din partea membrilor
do, răspunse Iuliana. Am venit
doar ca, împreună cu dvs., să Cît priveşte calitatea muncii dunărilor generale de alegeri, de sindicat, iar acolo unde se
încheiem un proces verbal de lor, mărturie stau fişele de ex
chemare la întrecere. pedierea cutiilor către benefi trebuie s ă ' fie manifestarea unei constată că o propunere nu este
ciari, în care scrie: „Nici un
— Vrem să vedem care pe rebut11. atitudini, ju ste' faţă de părerile justă să se dea explicaţiile co
care — adăugă Maria Iordache.
întrecerea dintre aceste două ş{ propunerile sindicaliştilor. respunzătoare cu răbdare şi
Şi nici una, nici două, pre muncitoare continuă. Cine va fi
şedintele prinse cu un bold niş fruntaşă pînă în cele din urmă? In cadrul adunărilor generale competenţă. Să fie combătută
te coaie de hîrtie cu un indigo Faptele îşi vor spune cuvîntul.
la mijloc şi începu să scrie: şi a conferinţelor de alegeri, or cu hotărîre orice tendinţă de gî-
„Subsemnatele Iuliana Mezo şi l. M. ganele sindicale trebuie să asi
Maria Iordache, muncitoare in 13.853 tone de cărbune peste neretului. Aici lucrează mulţi ti oamenii din acest sector. Aceşti gure o deplină respectare a de tuire a criticii în cadrul alege
secţia cutii, .ne chemăm .la . în prevederile planului a dat în neri care au dovedit că stăpî- tovarăşi şi-au înţeles pe deplin mocraţiei muncitoreşti, pe baza
trecere socialistă în cinstea a- 1957 colectivul sectorului IV de nesc tainele mineritului şi că se rolul care-I au în ceea ce pri .creării tuturor condiţiilor nece rilor. Cînd se fac propuneri de
legerilor de deputaţi pentru sfa la mina Vulcan. Acest cărbune pot-lua Ia. întrecere cu cei mai veşte educarea şi îndrumarea sare’unei analize în spirit critic
turile populare, pe baza Urmă reprezintă bilanţul muncii rodni vechi mineri. permanentă a tineretului. :şi autocritic a muncii. Succesul candidaţi pentru noul organ tre
toarelor obiective: producţie ce depusă de minerii, tehnicie întregii acţiuni de alegeri sin-
sporită, calitate, desciplină etc. nii şi inginerii din sector, do Tînăr este şi şeful de sector Cei mai buni şefi de brigadă •dicale depinde în primul rînd de buie să se respecte cu stricteţe
Urmară apoi semnăturile celor vadă grăitoare a elanului cu — inginerul Plăvicheanu Du au fost primiţi în rîndurile can pregătirea alegerilor. Pregătirea
două muncitoare şi a preşedin care ei au răspuns chemării mitru — ceea ce nu împiedică didaţilor şi membrilor de partid. şi desfăşurarea alegerilor din dreptul statutar al membrilor de
telui. partidului de a da patriei tot însă să fie un bun organizator Minerii fruntaşi îvăşcăn Gheor- grupele sindicale, secţii şi
mai mult cărbune. a! postului de producţie, un în ghe, lovi Traian, Bodea Ema- întreprinderi, trebuie să consti sindicat de a-şi spune părerea
drumător priceput ai muncii mi noil sînt doar cîţiva dintre şe tuie un bun prilej de sporire a
Faptul că acest sector — nu nerilor. fii de brigăzi cu care se mîn- eforturilor .pentru ridicarea ni asupra celor propuşi.
prea mare, în comparaţie cu al dreşte întreaga mină Vulcan, ei
te sectoare miniere din Valea Stînd de vorbă cu harnicii mi sînt oameni noi, crescuţi de Munca electorală Procedînd astfel .organele sin
Jiului — a dat peste plan o neri ai sectorului IV. discutînd partid. In rîndul candidaţilor de
cantitate atît de importantă de despre „secretul” succesului lor, partid a fost primit şi tov. Plă Pentru buna desfăşurare a campa dicale vor contribui la întări
cărbune nu este întîmplător. vicheanu Dumitru, şeful secto niei electorale, în vederea alegerilor
Munca politică dusă de organi ei vorbesc totdeauna despre spri rului. Felul cum membrii de par de Ia 2 martie, Consiliul raional rea şi dezvoltarea democraţiei
zaţia de partid, buna organiza jinul care-1 primesc din partea tid noi primiţi şi candidaţii de
re a muncii, disciplina, sînt fac organizaţiei de partid, din partea muncitoreşti în sindicate şi voi
tori care au determinat acest partid luptă pentru îndeplinirea
succes de seamă. tehnicienilor comunişti. Despre ţi ajutate de membrii organiza
U. P.
tov. Fedor Petru, Sicomaş lo- ţiilor sindicale In rezolvarea cu
sif şi mulţi alţi comunişti vîrst-
succes a sarcinilor ce le revin.
TRAIAN PÎRVA
preşedintele Consiliului
sindical local Deva
în raionul SebeşV
pă constituirea sa, un amplu plan de
măsuri politico-organizatorice, împăr
ţit pe etape de activitate. După pri
Sectorul IV este sector al ti nici vorbesc cu multă dragoste (Continuare în pag. 3-a) F.D.P. Sebeş a întocmit imediat d-u- mele patru zile de activitate, roadele
muncii acestui consiliu sînt destul de
frumoase. Astfel, pînă acum s-au sta
bilit şi delimitat toate cele 648 cir
cumscripţii eleotorale comunale din în
treg raionul. De asemenea au fost
stabilite şi delimitate 39 circumscrip
ţii electorale orăşeneşti şi 63 circum
scripţii electorale raionale. Cele 51
secţii de votare din raion au fost sta
bilite şi delimitate.
înscrierea alegătorilor în listele e-
lectorale a luat încă din prima zi
proporţii de masă, înscriindu-se pînă
acum aproape 5.000 de cetăţeni. A-
ceastă acţiune continuă în întreg ra
ionul, iar numărul celor înscrişi pe
listele de alegători creşte de la o zi
la alta. De menţionat este faptul că o
muncă susţinută în a d a stă direcţie au
desfăşurat cele 27 comisii electorale
Maidanul care pînă mai acum cîţiva ani înconjura uzina metalurgică din. Cugir a dispărut. In locul lui s-au ridicat blocuri şi locuinţe spaţioase comunale şi birourile comunale ale
F.D.P. *
pentru muncitorii de aici. In clişeu: un aspect al Cugirului de azi. ' ’ *'