Page 22 - 1958-01

T ag-2^
In legătură cu alegerile de deputaţi în sfaturile populare
Ce trebuie să ştie alegătorii
Cine are drept de vot
In ţara noafe-tră, datorită a-
dîncului democratism al siste­
mului electoral — izvorît din
prevederile Constituţiei R. P. R.
— au dreptul de vot, în alege­
rile de deputaţi pentru sfaturile
populare, toţi cetăţenii din R.P.R.
care au împlinit vîrsta de 18
ani, fără deosebire de rasă sau
ţ naţionalitate, sex, religie, grad
’j de cultură, profesiune sau du-
\-rata domicilierii.
\ Conform acestor prevederi au
'dreptul de a alege şi femeile, şi
militarii, şi tinerii, cetăţeni câ­
rd in regimurile burghezo-mo-
şC reşti nu se puteau bucura de
acţest drept.
Situaţia care a existat în tre­
cut1 în Romînia burghezo-moşie-
rea&nă este similară cu cea din
ţăriile capitaliste, azi. In S.U.A.,
de p^ldă, peste 5.000.000 de ti­
neri Mitre 18-21 ani nu au drep­
tul del vot.
La ţloi în ţară însă, nu numai
că au ..dreptul de vot, dar tine­
Pregătiri de aîegeri la Simeria
La Sfatul popular al oraşu­
lui Simeria, se fac intense pre­
gătiri în vederea alegerilor de
deputaţi pentru sfaturile popu­
lare. M ăsurile tehnice întreprin­
se pînă ac\um, sînt menite să
asigure o Tnună desfăşurare a
campaniei electorale. Astfel, du
pşpeaănecsocn, stsi-tauirte,raecucot nslailiudlueilimoirtăa­ lectorale pentru circumscripţiile
rea circumscripţiilor electorale.
In acest oriaş, au fost deli­
mitate : o circumscripţie re­
gională, 9 circumscripţii raio­
nale şi 35 de jif|Cumscripţii oră­
şeneşti. *«
Odată circumscripţiile electo­
rale fiind delimitate, consiliul
F.D.P. al oraşului’ Simeria a tre­
cut la constituirea' comisiilor e-
lectorale orăşenească şi de cir­
cumscripţii. In aceţast'ă direcţie
a fost constituită riaai întîi co­
A fost ales comitetul orăşenesc al femeilor
In ziua de 7 ianuairie a.c., în
sala festivă a sfatului popular
raional s-a ţinut conferinţa o-
răşenească a femeilor din ora­
şul Brad, pentru alegerea co­
mitetului orăşenesc al femeilor.
La conferinţă au participat peste
90 de delegate de femei, din
toate domeniile de activitate.
In discuţiile purtate, participan­
tele la conferinţă, printre care
tovarăşele Florica Dehelean,
Minerva Grom şi altele, au scos
in evidenţă felul Tn care co­
misia de femei s-a ocupat de
De cîteva zile amatorii de
teatru din oraşul nostru sînt a-
nunţaţi prin afişe de noul spec­
tacol al Teatrului Văii Jiului.
In zilele de 14 şi 15 ianua­
rie îi vom revedea pe actorii
regiunii noastre în comedia
„Colivia cu sticleţi“. Un titlu
care stîrneşte o explicabilă cu­
riozitate. Predispoziţia poporu­
lui nostru pentru întrebuinţa­
rea figurativă a cuvintelor, ar
putea duce la o interpretare a
titlului, dacă ne gîndim la sen­
sul in care e folosit uneori nu­
mele păsărelei cintătoare, cu
pene frumos colorate. Cînd vă
vom spune povestea „Coliviei1*,
veţi înţelege însă că numai în
parte presupunerea este îndrep­
tăţită.
Revenind la scopul notei
noastre, precizăm că prin acest
spectacol, prezentat in premie­
ră pe ţară, Teatrul de Stat „Va­
lea Jiului" a mers pe linia sa
programatică de promovare cu
precădere a dramaturgiei ori­
ginale. „Colivia cu sticleţi** e
o comedie de dată recentă, scri­
să de Lascăr Sebastian şi Sil­
viu Georgescu. O piesă a zi­
lelor noastre, care abordează o
tematică, actuală, o piesă în
care ne regăsim, ne recunoaş­
tem şi din care tragem învă­
ţăminte, o piesă la care ne a-
muzăm .satirizînd tendinţe şi
năravuri obişnuite, dar din care
desprindem tiicuri „valabile"
— (ca să intrebuinţăm o ex­
presie favorită unuia din per­
sonagii).
Pentru a nu atenta la satis­
facţia surprizei, pe care şi-o do­
reşte în genere spectacolul, con­
sideraţiile noastre se vor măr­
gini cu precădere la tema şi
ideile piesei. Autorii şi-au cules
materialul din actualitate. De
aceea întîmplările la care asis­
tăm nu ne surprind, oamenii
pe care-i vedem ne Uni apro­
piaţi şi ca mentalitate şi c.a fel
u m r n i so c ia lim u t u i Nr. 957
Cârti apărute Scrisoare
în Editura T ineretului
tovarăşului director al I. R. T. A. - Osva
rii care au împlinit vîrsta de 23 rilor sau soldaţilor din armata CEL MAI MARE GULL1VER Locuitorii oraşului Hune­ ai I.R.T.A., cu familii şi ba­
de ani pot fi aleşi ca deputaţi. noastră populară, sînt preoţi şi
Şi femeilor din ţara noastră le învăţători, sînt elevi şi studenţi de GELLU NAUM doara, sau călătorii in trece­ gaje, lucrul se complică gro­
este asigurat dreptul de vot, ele şi cei care desfăşoară o activi­
putînd alege şi să fie alese. tate ştiinţifică, tehnică şi artis­ Ideea acestui basm este aceea că cel mai puternic nu trebuie să profite re prin acest oraş ştiu că zav.
tică în folosul poporului. în mod egoist, meschin, de colosala lui putere, ci să ajute pe cel în nevoie.
In trecut militarii erau lipsiţi aici circulă autobuse şi că Autobusul către O.M., ba o-
de dreptul de vot. Astăzi ofi­ Sînt socotiţi nedemni de a fi Eroul cărţii, Matei, cîştigă de la început simpatia cititorului care-i va
ţerii şi ostaşii armatei R.P.R. alegători sau aleşi cei condam­ urmări interesat şi totodată amuzat în treaga serie de întîmplări prin oare pentru aceasta s-au construit preşte în piaţă, ba nu opreş­
participă la alegeri alături de naţi pentru crime de război sau trece. Aîatei rămîne un copil, şi asta în ciuda atributelor sale fizice deosebite
toţi cetăţenii ţării. pentru crime împotriva păcii şi nu întîmplător eroul, cu toate dimensiunile sale uriaşe, trccînd prin di­ stafii de aşteptare. De aceea, te ; citeodată staţionează şi
sau umanităţii, cei lipsiţi de fa­ verse peripeţii, dă răspunsurile specifice psihologiei şi înţelegerii adesea naive
Cine nu are dreptul de vot cultăţile mintale,' cei condamnaţi a copilului. Chiar atunci cînd aceste întîmplări sînt „fabuloase", reacţiile lui ei vin, cum e şi firesc la locu­ în dreptul primelor blocuri,
prin hotărîre judecătorească la Matei îşi păstrează specificul vîrstei.
Ca expresie a voinţei, şi inte­ pierderea dreptului de alegător. rile indicate şi aşteaptă curse­ cînd urcă dinspre gară, dar
reselor întregului popor munci­ Versurile pline de vioiciune, imaginile poetice, limba expresivă, toate
tor, Decretul cu privire la ale1- Astfel dreptul de vot este re­ acestea concură la valoarea deosebită a volumului. le. de cele mai multe ori, nu.
gerile de deputaţi în sfaturile fuzat numai duşmanilor poporu­
populare prevede că foştii mo­ lui celor care l-ar folosi pentru Cartea, adresată preşcolarilor, apare în condiţii grafice deosebite, cu Ceea ce adesea insă ii pune Aşadar, călătorii sînt lăsaţi la
şieri, foştii industriaşi, foştii a lovi în interesele poporului ilustraţii semnate de J. P.erahim.
bancheri, foştii mari comer­ muncitor. in derută, e faptul că auto­ bunul plac al şoferilor. Unde
cianţi, elementele capitaliste de LEONARDO DA VINCI
la oraşe şî safe, sînt nedemni 0:PRODUCŢIE A STUDIOULUI CINEMATOGRAFIC„BUCUREŞTI" Colecţia „Oameni de seamă" busele nu prea vin. O oare­ mai puneţi că staţia de por­
de a alege şi a fi aleşi. Nu vor
fi socotiţi nedemni şi vor fi de OV1DIU DRIMBA care regularitate o manifestă nire a curselor e în dreptul
înscrişi pe listele de alegători
cetăţenii din categoriile de mai Lucrarea evocă personalitatea şi opera unuia din cei mai străluciţi ar­ doar cele către Deva, cu toa­ unui restaurant şi, deh, ...în a-
sus, care au luptat pe frontul tişti ai Renaşterii, în cadrul unui amplu tablou de epocă. Cunoaşterea acelei
antihitlerist, au sprijinit mişca­ lumi contradictorii şl pasionante în care obscurantismul Evului Mediu era te că şi acestea, programate semenea situaţie, cu unii şo­
rea revoluţionară şi amtihitleris- înlocuit de marile valori ale umanismului, în care înfloreau artele şi ştiinţa,
tă, sînt rude apropiate ale ofiţe­ dar cînd creatorii geniali erau nevoiţi să fie în slujba seniorilor feudali, obli­ să circule din oră in oră, feri nu-i de glumit. Acest
gaţi fiind să-şi orienteze munca după dorinţele acestora — ne face să în­
ţelegem mai bine portretul moral şi evoluţia artistică a lui Leonardo da Vinci. pleacă cind nici nu te aştepfi, fapt explică într-o oarecare
Lucrarea este scrisă pe baza unei vaste documentări, fără a fi însă ri. la două ore odată, ceea ce măsură defecţiunile repetate
gidă sau didactică. Folosind metoda evocării, Ovidiu Drimba a reuşit să redea
într-o formă vie o epocă, o viaţă şi operă deosebit de interesantă. duce la aglomerări nedorite, ale autobuselor din Hunedoa­
fără să mai vorbim de întîr- ra — pentru care s-au plătit
zieri. Dar cu întirzierile oa­ suficienţi bani.
menii s-au cam obişnuit. Bine, veţi zice dos., tot di­
DOUA LOZURI" Cursa către bluming are un rectorul răspunde şi de faptul
orar extrem de neregulat, ca că traseele nu sînt respectate,
va ajuta să parvină în lumea se aflau în buzunarul jachetei să nu mai vorbim de cea că­ iar şoferii se îmbată şi stri­
invidiată a celor puternici şi pe care o purtase la berărie. că maşinile 7
misia electorală a oraşului Si­ tre O.M., care este. un mister
meria, apoi au fost constituite întreg. Ba circulă pe traseul Este adevărat că o între­
comisia electorală de circum­ 1, ba pe 2, ba dimineafa, ba prindere ca I.R.T.A. are mai
scripţie regională din care fac după-arniază — iar de cele multe servicii, fiecare cu res­
parte 5 tovarăşi, 9 comisii elec­ ponsabilitatea sa precisă. Mai
torale de circumscripţii raiona­ mai multe ori, deloc. este adevărat că sini în mun­
le în care au fost desemnaţi 27 S-ar. putea să obiectaţi că ca dvs. şi greutăţi obiective,
de tovarăşi şi 35 de comisii e- cum ar fi lipsa urnii, garaj
nu 'directorul întreprinderii şi altele. Dar dvs., tovarăşe
orăşeneşti, compuse din 105 to­ este acela care stabileşte ora- director, ce măsuri aţi luat
varăşi. In total, la aceste comi­ riile autobuselor şt răspunde pentru îndreptarea neajunsu­
sii electorale au fost desemnaţi de toate „micile" nereguli de rilor în circulaţia autobuselor
144 de tovarăşi, din rindul mun­ pe traseu. Nimic mai adevă­
citorilor, funcţionarilor, colecti­ rat.
viştilor, întovărăşiţilor şi ţăra­ avuţi. Dar, vai, ghinionul se ţine Dar cititorii noştri mai zic în oraşul nostru, neajunsuri
şi altele. Anume, că locurile cunoscute şi răscunoscute ?
nilor muncitori cu gospodărie Necazurile sale încep într-o scai de eroul n o stru : doamna de staţionare a maşinilor sînt
de neînţeles. De pildă, cursa Este oare posibil să nu a-
individuală. Dintre aceştia fac zi nefericită, cînd la o masă de Lefter Popescu vînduse cu două veţi chiar nici un fel de a-
parte tovarăşii Ioan Suciu, me­ berărie, bunul său amic, căpi­ zile înainte jacheta, chivuţei
canic, Ana Opriş, funcţionară, tanul Pândele, l-a sfătuit să Ţîca, pe 10 farfurii de porţelan. către Deva nu are oprire ofi­ mestec în această problemă ?
Pavel Tidor, ţăran întovărăşit, cumpere două bilete de loterie, încins de febra distrugerii, cială la gară şi nici la auto­ Cineva tot trebuie să răs­
emise de două societăţi diferite domnul Popescu sparge farfu­
Mânase Nemeş, colectivist şi riile cu ghinion, după care, în­ bază. Dar şoferii opresc foar­ pundă, şi după cum e normal,
alţii . cu „nobilul** scop al fondării soţit de căpitanul Pândele şi de
unei universităţi romîne în... comisarul Turtureanu, se trans­ te adesea:în aceste locuri. Şi pînă la urmă, tot dumneavoa­
Dobrogea şi al unui „observa­ portă cu urgenţă „la locul cri­
tor astronomic" în Bucureşti. mei", adică în bordeiul chivu­ cînd in maşina aglomerată, stră veţi fi acela.
Dar, cum domnul Lefter Po­ ţei Ţîca din mahalaua farfuri-
pescu, ghinionist din născare, se mai urcă 10— 15 salariaţi Un grup de călători din Hunedoara
Pe ecranul cinematografului giilor. Aici continuă „opera**
„Filimon Sîrbu“ din Deva şi
apoi, in continuare, pe celelalte distructivă începută acasă, dar
ecrane ale cinematografelor din
regiune, a început să ruleze fil­ jacheta cu pricina intrase în
mul rominesc în culori „Două
lozuri". pămînt. Apărînd şi Ţîca, aceas­
Nuvela „Două loturi", apar­ se plîngea că n-are noroc la ta mărturiseşte că jacheta o
ţine, ca şi piesele „Conul Leo- joc, îndatoritorul său amic îi dă­ poartă pe ea ca să-i ţie de cald.
nida faţă cu reacţiunea", „D-ale duse el banii cu împrumut şi Biletele însă nu se găseau în
Carnavalului**, ciclului de opere cu învoiala „pe onoare** ,să pri­ jachetă.
ale lui Caragiale, consacrate mească şi el 10 la sută din cîş-
. moravurilor micii burghezii, pă­ Strivit sub povara unui des­
tura socială cea mai adine în- tig- tin nemilos, domnul Lefter Po­
riurită de clasele 'stăpînitoare Lozurile s-au tras in aceeaşi pescu s-a resemnat şi s-a pre­
transformarea socialistă a agri­ din epoca să. zentat la serviciu după o în­
culturii şi de înfrumuseţarea o- zi şi, culm ea! Domnul Lefter delungată absenţă, apărînd u-
raşului ,făcînd propuneri pre­ întîmplările din filmul „Două Popescu a devenit fabulosul po­ milit in faţa inchizitorialei mu­
ţioase pentru îmbunătăţirea lozuri**, realizat după nuvela de sesor al celor două lozuri de tre a şefului. Dar hazardul, îi
muncii de viitor. mai sus, comice în aparenţă, cîte 50.000 lei fiecare. joacă un nou renghiu: căutind
sînt străbătute insă de un pu­ un dosar din sertarul biroului,
Conferinţa a ales un număr ternic filon de amărăciune şi Toate ar fi fost bune, dacă îi alunecă pe podea biletele pen­
de 21 de femei in comitetul o- tragism. încurcăturile hazlii ale domnul Popescu n-ar fi rătăcit tru care se zbuciumase atîta.
răşenesc al femeilor, adoptîndu- domnului Lefter Popescu, mo­ pe undeva lozurile.
se cu această ocazie un plan de destul funcţionar de Minister, După năpraznicul uragan al
măsuri cu sarcini concrete in care se zbate să regăsească După ce obţine un concediu
vederea întimpinării zilei de 8 două bilete de loterie pierdute, de 2—3 zile, pe motiv de boală,
Martie şi a Conferinţei naţio­ oglindesc tragedia unei întregi
nale a femeilor. categorii sociale care nădăjduia s-a apucat împreună cu con­ fatalităţii, care-1 copleşise în
că hazardul sau „providenţa" ii soarta sa să caute cu disperare ultimele zile, pe chipul domnu­
PETRU NICHITA biletele buclucaşe. A răsturnat' lui Lefter Popescu a coborit li­
casa de zece ori, pînă ce istovit niştea Olimpului zeiesc. Cu
corespondent de puteri s-a prăbuşit pe ca­ mişcări graţioase, interpretînd
napea. Iluminat de o străfulge­ un sublim dans al fericirii, e-
rare a memoriei sale vlăguite, roul nostru îşi înaintează demi­
îşi amintise în sfirşit că lozurile sia.
îmbrăcat în costumul său de
gală, urmat de un întreg alai
C O L IV IA te locul în viaţă" şi întăreşte de rude şi prieteni, domnul
OQOOKXXXXXXXXXXXXXXXX <x>ooooooo credinţa că „oriunde se poate Lefter Popescu se înfăţişează la
munci cu folos şi se poate trăi ghişeul băncii. Plin de admi­
CU ST IC L E Ţ I bine, dacă omul are un ţel în raţie, bancherul controlează în
>00000000<x>0000000000000000000<xx>0000000000000' viaţă şi-şi iubeşte cu pasiune listele oficiale, ’dar... o ultimă şi
munca lui“. sinistră farsă a hazardului. Nu­
de comportare în relaţiile ex­ ajute şi la transferare şi la gă- merele celor două lozuri cores­
Aceasta-i povestea „Coliviei pund intr-adevăr celor din lis­
terioare. Plusul de valoare stă situl casei şi la repartizarea lui cu sticleţi", c.are are ca subti­ tă, cu o singură diferenţă : pe j
tlu proverbul înţelepciunii noa­ un loz se află numărul cişti-
în descoperirea şi redarea a ceea Mihăiţă. stre populare „omul sfinţeşte gălor la cealaltă loterie şi... vi-
locul**, şi care constituie de ce vers a.
ce este tipic în acţiunile lor. Pentru partizanii rămînerii fapt ideea principală a piesei.
Pentru tratarea ei, autorii au Străbătută de numeroase si­
Tendinţa spre ni3i bine e în pe loc .acesta e „excrocul", pen­ folosit mijloacele savuroase ale tuaţii hazlii ,noua realizare a
comediei, şi au reuşit, potrivit cinematografiei romineşti „Două
firea omului tuturor timpurilor. tru ceilalţi „binefăcătorul**. Sub anticului „ridendo castigat mo- lozuri** se bucură de interpre­
res" să ne prezinte absurdita­ tarea unui ansamblu de stră­
Ea e motorul progresului însuşi. aceste auspicii se desfăşoară tea „dorului vag şi a tînjirii ro- luciţi actori, în frunte cu Gri-
mantice**, care nu-i conformă gore Vasiliu-Birlic, Marcel An-
Acestui factor general, care ex­ acţiunea primului act, culmi­ cu idealurile de viaţă ale so­ ghelescu, Alexandru Giugaru şi
cietăţii noastre. Ion Iancovescu, în regia tineri­
plică activitatea creatoare, îi nată cu pretinsa „victorie" a
aflăm,, ca element diferenţiar, lui nenea Tiribentea şi bucuria
modul de înţelegere conjugat împlinirii visului Pobogenilor,
cu interesul particular. Unghiul partizani ai mutării. In aceasta constă primul me­ lor regizori Gheorghe Nagy şi
de vedere din care priveşte o Urmează febrilitatea împa­
bucată de timp Iordache Pobo- chetării, surpriza „excrocului** în­ rit al autorilor şi al colectivu­ Aurel Micheles.
geanu în năzuinţa lui spre curcat în propria sa plasă, con- lui artistic, care s-a străduit să -O -
„cîmpul mai ____________________________fuzia unei îhtre- înfăţişeze cit mai autentic ga­
larg", spre alte ,- T I vederi a Nico- leria personajelor piesei şi să M u n ca cu c a rte a
perspective, pen­ A V A N C R O N IC A g letei cu fostul transmită mesajul dramaturgi­
tru dezvoltarea
logodnic, tensiu­ lor. Măsura în care au reuşit, Biblioteca centrală raională din
lui şi alor săi, oferă autorilor ne în familie pentru presupusa ei este rezultatul verificării lor cu Sebeş — bibliotecară şefă, Paraschiva
punctul de plecare în construi­ infidelitate şi o inspecţie la publicul. Rădăcină — a realizat în anul trecut
o seamă de succese importante. In-
rea piesei lor. O serie întrea­ poştă, cu plenară „f—f urgen­ Teatrul a asigurat o valoroa­ registrînd un număr de 2,002 cititori,
să distribuţie în care întîlnim cu o frecvenţă anuală de 11.629, ci-
gă de elemente concurează la tă". pe : Elena Antonescu — artistă tindu-se 21.459 cărţi, această biblio­
emerită, Ion Stănescu, Jean To- tecă şi-a depăşit sarcinile de plan.
întărirea acestei idei, — „scrîn- Conflictul din tinăra familie mescu, Dem. Columbeanu, E-
teală" după reflecţiile de bun
simţ ale lui Ma’mare. De aici Lăstaru e agravat şi pare a se lena Columbeanu, Dorel Boto- Realizări importante au fost obţi­
anecdota „Coliviei cu sticleţi". rezolva prin discreta renunţare şescu, Ion Mărgăritescu, Mimi nute aici şi In- organizarea cercurilor
a profesorului, care e surprins Munteanu, Lucian Temelie, Ma- de citit, a bibliotecilor mobile, recen­
ria Iordache, Dumitru Drăcea, zii, seri literare, cercuri de basm cu
In familia Pobogeanu a in­ şi readus la realitatea îndato­
tervenit o năzuinţă, care domi­ ririlor de bunul simţ al lui
nă toate preocupările e i : mu­ ma’mare. Reîntoarcerea de lâ Mircea Zabalon, Ilie Ştefan, pionierii etc.
tarea la Bucureşti. Doi dintre plenară‘ â lui Iordache, ne pu­
membrii familiei însă nu împăr- ne in faţă pe omul corectitudi- Stela Popescu şi Gh. Miclea, Printre cititorii fruntaşi ai biblio­
tăşesc ideea : ma’mare, cu pon- - nei şi datoriei, prins încă in în rolurile pe care cititorul le va tecii pe 1957 sînt: eleva loniţă Du-
derea şi bunul ei simţ şi gi- mrejele -visului evadării din co­ afla în seara spectacolului. mitreasa, muncitorul Ioan Cutean şi
ntrele, profesorul Lăstaru, cu livia provinciei. Visele sînt Regia spectacolului este sem­ ţăranul muncilor Gheorghe Olteanu.
conştiinţa şi luciditatea sa, Iată spulberate de venirea lui Mi- nată de D. Căpitanu şi Ion.Pav- In primele zile ale noului an, la
dar un conflict in sinul unei hăiţă cu repartizarea „aranjată** lescu ca asistent, scenografia biblioteca centrală raională din Sebeş
familii în care firesc domneşte de nenea -Tiribentea şi de ex- aparţinînd Elenei Forţu. afluenţa cititorilor este destul de
dragostea, buna înţelegere şi plicaţiile lui Nicu Vasiliu, fiul Publicul are ocazia să vizio­ nfare, Printre primele fişe de cititori
respectul reciproc. Conflictul risipitor, reîntors la postul său.
neze un spectacol amuzant si complectate pe acest an, sînt şi cele
este alimentat aparent de ne­ Â sosit şi momentul ca mane­ să satirizeze în „Colivia cu sti­ ale nimicitorilor Sivirian Popa, Maria
nea Tiribentea, unchiul „yintu- vra lui- Tiribentea să fie dată-n cleţi" ridicolul unor oameni fu­ Mortură. ţăranca muncitoare Ana Dăn-
ră lume" şi care „le aranjează vileag. Ea aduce morala dezo- raţi de năluciri. cilă, pensionarul Iosif Ghinceschi şi
pe toate** ,cel ce s-a oferit să-- Ifrii „omului care nu-şi găseş- D. CĂTĂLIN elevului Nicolae Borca.