Page 23 - 1958-01

Nr. 957 DRUMUL SOCIAUSMULUL fag. 3

¦ «Tg-nv*W-»rerTTzn~-.lvuu^> u

Din experienj[a fruntaşilor în producţie ECHIPA FRUNTAŞELOR Roadele muncii unui colectiv harnic

După metoda (Urmare din pag. l-a) făşoară în acest sector fruntaş.

La obţinerea succeselor a con­
sarcinilor ce le revin demon­ tribuit în mare măsură şi fap­

La început, metoda Matulineţ, şite din anonimat tocmai prin apoi vatra. Pe urmă se ajustea­ strează că organizaţia de bază tul că biroul organizaţiei de

de elaborare a şarjelor rapide, faptul că au îmbrăţişat cu toa­ ză partea opusă. In timpul re­ a muncit bine în problema în­ bază de partid (secretar tov.

tăririi rîndurilor sale. Fedor Petru) s-a îngrijit de re­

ca orice lucru nou, a fost primi­ tă căldura incă de la bun ince- paraţiei, temperatura trebuie să Alunea organizaţiei de partid partizarea judicioasă a membri­
tă cu înclinări din cap, cu re­ put această metodă, a şarjelor fie menţinută la un nivel care este bună în toate domeniile de lor şi candidaţilor de partid la
zerve, cu îndoieli. „La noi nu rapide. să asigure într-un timp foarte activitate. Pregătirea intensă a locurile de muncă. Repartizarea
merge. Din cuptoarele astea nu scurt o bună sudare a materia­ adunărilor generale, munca poli­ s-a făcut în aşa fel îneît în fie­
scoţi şarje rapide". Unul din e i : Avram Opriş. lelor de reparaţii. tică, munca cu activul fără de care brigadă şi în fiecare schimb
A cerut angajarea la oţelărie

Aşa a fost la început. Apoi, prin 1948. înainte fusese mi­ O altă condiţie a elaborării partid stau mereu în centrul pre­ există membri şi candidaţi de

odată cu trecerea zilelor, cu pri­ ner la Almaşul Mare. La înce­ şarjelor rapide, constă in încăr­ ocupărilor biroului organizaţiei partid. Aceştia sînt însufleţito-
carea rapidă a cuptorului in con­ de bază. rii întregii activităţi, ei mobili­
mele încercări, cu primele rezul­ put simplu oţelar, apoi, trecînd cordanţă cu regimul termic. zează întregul colectiv la înfăp­
Alt moment important, îl con­ Ocupîndu-se de problemele tuirea hotărîrilor partidului şi
tate, odată cu primele minute examenele celor trei grade ale stituie infundarea orificiului de muncii politice, organizaţia de guvernului, la îndeplinirea sar­
evacuare pe măsura încărcării bază n-a scăpat din vedere pro­ cinilor planului de producţie.
răpite procesului de elaborare a cursurilor de calificare devine cuptorului. Atît încărcătura me­ blemele legate de îndeplinirea
talică, cit şi lichidă, trebuie in­ sarcinilor planului de produc­ Exemplul personal al comu­
şarjelor, îndoielile s-au risipit, prim topitor. Făcind parte din trodusă in cuptor cit mai rapid. niştilor a creat elanul puternic
îndrăzneala s-a făcut simţită. Şi schimbul lui Gogu Josan, a ţie. In adunările de partid se al întregului colectiv, ale cărui
fost printre primii care au a- In timpul fierberii, trebuie dezbat anumite aspecte ale pro­ rezultate sînt oglindite în miile
a venit mai tîrziu, nu demult, plicat această metodă. In anul menţinută în cuptor o tempera­ cesului de producţie, se iau mă­ de tone de cărbune date peste
Gogu Josan cu iniţiativa : 600 trecut, la data de 31 decem­ tură optimă, constantă. De a- suri care să ducă Ia îmbunătă­ sarcinile de plan.
şarje rapide anual pe schimb. brie, in dreptul echipei conduse semenea trebuie acordată toată ţirea muncii.
de el, pe panoul care ţine evi­ atenţia fluidităţii zgurii. Adău­ Oricine priveşte felul cum se
De unde pînă atunci în evi­ denţa şarjelor rapide, figura girea minereului în baia meta­ Calitatea cărbunelui, creşterea duce munca în acest sector, ac­
denţele normatorului figura în cifra 100. lică se va incepe numai după continuă a productivităţii mun­ tivitatea politică, munca cu oa­
mare doar rubrica „tone oţel topirea complectă a încărcătu­ cii, întărirea disciplinei sînt menii, rămîne pe deplin convins
peste plan”, apare o alta : „şar­ Intreba-t fiind despre felul rii şi numai dacă oţelul a atins probleme de care se ocupă per­ că succesele obţinute vor fi con­
cum a muncit spre a ajunge la o anume temperatură prevăzută manent organizaţia de bază. solidate şi dezvoltate că harnicul
je rapide”. La oţelărie, în hală, acest rezultat, a spus : „In pri­ in procesul tehnologic. Aceas­ Printre echipele fruntaşe de la întreprinderea „Ceramica“ colectiv al sectorului IV de la
o tablă neagră cu pătrăţele pen­ mul rind, pentru a putea elabo­ tă operaţie trebuie astfel făcută din Baru Mare se numără şi aceea condusă de tov. Maria Ordinea exemplară care dom­ mina Vulcan îşi va îndeplini cu
tru fiecare schimb şi echipă în ra o şarjă rapidă, se cere o incit baia să nu se răcească şi Boldean. Lucrînd la maşina de presat cu fricfiune, această e- neşte în sector, îngrijirea maşi­ cinste şi în acest an sarcinile
parte, prindea în cifre lupta o- cunoaştere perfectă a meseriei, să nu se pericliteze procesul de chipă îşi depăşeşte cu regularitate norma de producţie, dînd nilor şi uneltelor, disciplina în ce-i revin.
ţelarilor cu minutele. a cuptorului, a procesului teh­ oxidare al carbonului. muncă, sînt tot atîtea dovezi
nologic a zidăriei refractare şi produse de calitate. ale muncii susţinute ce se des­
Cele fundamentate de Matuli­ a aparatelor. In fond această Cam aceasta ar fi pe scurt In clişeu: echipa tou. Ma ria Boldean, la locul de muncă.
neţ, vestitul oţelar'sovietic, au metodă nu urmăreşte altceva metoda de elaborare a şarjelor
fost primite şi aplicate de oţe- decît să scurteze durata de ela­ rapide, „metoda lui Matulineţ". 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < x > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < » 000.0 '*<XXXX>OOOOOOCKX><XX>0C><X>O<X>OC'00OOO00 sS>o<?oooooo<x QCKXXX
larii hunedoreni cu rezultate borare a şarjei prin scurtarea
nesperate. Timpul de elaborare duratei de executare a fiecărei Cele 100 şarje rapide elabo­ Dacă despre clubul muncito­ Rezultatele nu întîrzîe
al şarjelor a fost redus mai operaţii în parte. rate într-un an de acest prim resc U.R.U.M.P.-C. C.V. J. din cînd acţiunile sînt sprijinite
mult decît simţitor, cantitatea Petroşani se vorbeşte ca despre
oţelului produs a întrecut aştep­ In mare, metoda constă în topitor, stau mărturie faptului o unitate culturală fruntaşă pe ce ale clubului vizitează şi pre­ In sala de şah se perindă zil­ Buna desfăşurare a tuturor
tările, indicele de utilizare a cup­ următoarele: începerea ajustă­ regiune, faptul nu se datorează zintă programe artistice în lu­ nic mulţi jucători, ca şi la jocu­ acţiunilor clubului a fost reali­
toarelor a crescut. că oţelăria de la Hunedoara lu­ decît unei temeinice munci or­
ganizatorice pe linie sindicală,
' Dintre oţelari s-au ridicata oa­ rii cuptorului odată cu evacua­ crează după metoda Matulineţ. sub conducerea organelor de

meni ca Aurel Stanciu, Traian rea şarjei. Pe măsura scurgerii

Bîrlea, Opriş Avram, Alexandru; oţelului topit, se repară în mod

Drîngă, Lucian Panou, nume ie'- succesiv peretele din spate şi

VVWWW'AAW'AAfVVWWVVV »'AV W /W W '/7VW 'A partid. mea satelor. Aşa, de exemplu rile de rommy. Păcat că lip­ zată prin activizarea unui co­

In fiecare lună, programul de au fost prezentate spectacole în sesc paletele şi mingile pentru lectiv larg în conducerea re-
activitate al clubului este minu­ Rîu Bărbat, Baru Mare, Paro- cele două mese de tenis de ma- soarlelor, prin alegerea de in­
m 'g e m a ^ ţios întocmit avînd înscrise o- şenî, Iscroni. sa. structori merituoşi, prin antre­
biective multiple şi pline de di­ Pe lîngă tinerii şi vîrstnicii narea şi alegerea de elemente
Formaţiile culturale ce le are
versitate. Manifestările cultura­ angrenaţi în producţie, clubul a- clubul sînt temeinic instruite, talentate şi cu dragoste de mun­
le de masă sînt închinate spri­ trage în acţiunile sale şi copiii cunosc un repertoriu bogat şi ca culturală, prin asigurarea
Realizări social-cuitura 1e jinirii procesului de producţie, salariaţilor — pionieri şi şcolari. prezintă la club programe cu re­ condiţiilor materiale optime des­
informării salariaţilor asupra e- Ei sînt antrenaţi să activeze în gularitate. Este cazul să amin­ făşurării activităţilor clubului şi,
venimentelor politice interne şi cadrul diferitelor cercuri: filate­ tim echipa de dansuri, compusă mai ales, prin buna organizare
in raionul Sebeş internaţionale, educaţiei maselor lie, radiofonie, coregrafie. Pen­ din 6 perechj şi instruită de şi planificare a muncii. Meritul
prin jurnale vorbite şi conferinţe tru ei se organizează citiri în Dumitru Viloaica, fanfara care incontestabil este al comitetului
de întreprindere şi al organiza­
Alegerile de deputaţi in sfa­ chipe de dansuri romîneşti şi Apoldu de sus, Gîrbova, Pe­ pe tărîm social, geografic, me­ colectiv, audierea de basme im­ numără 25 de instrumentişti, di­ ţiei U.T.M. (mai ales de la a-
turile populare din 11 martie germane, precum şi 3 echipe de treşti şi. altele radioficate. dical etc., ridicării nivelului cul­ primate pe discuri, ghicitori şi rijată de Ion Vlăduţoiu şi bri­ legerea organelor conducătoa­
1956 au adus la conducerea tre­ fluieraşi, a căror faimă a depă­ tural al maselor prin seri lite­ şezători literare. Această latură gada artistică de agitaţie, con­ re) şi în mod deosebit este me­
burilor obşteşti din oraşul şi şit de mult graniţele raionului Pentru a da posibilitate ce­ rare, ghicitori literare, recenzii, a activităţii clubului dă posibi­ dusă de Adrian Novac. ritul organizaţiei de bază
comunele raionului Sebeş, oa­ şi regiunii. tăţenilor din raion să cunoască prezentări de cărţi şi dezvoltă­ litate copiilor de a-şi petrece P.M.R. care în repetate rînduri
meni pricepuţi şi hotărîţi, care, comorile culturale, obiceiurile rii gustului artistic prin progra­ timpul liber în mod plăcut şi Cercul radiofonic, condus de a analizat munca culturală.
cu sprijinul maselor, în timp de Munca de culturalizare a ma­ şi ocupaţiile oamenilor care au me artistice, expoziţii etc. instructiv şi dovedeşte grija co­ Mihai Chiriac, lucrează bisăptă-
numai 2 ani au înfăptuit rea­ selor a căpătat insă forme mul­ trăit înainte vreme pe aceste lectivului nu numai în ce pri­ mînal iar membrii lui sînt bine Pe lîngă părţile pozitive obţi­
lizări însemnate. Creşterea sim­ tiple. Astfel, setea şi dragostea meleaguri, sfatul popular raio­ Un merit deosebit îl prezintă veşte salariaţii întreprinderii, ci instruiţi. Cercul de filatelie con­ nute, mai sînt încă şi probleme
ţului gospodăresc al sfaturilor oamenilor pentru ci.tit sînt sa­ nal a deschis anul trecut două aspectul activităţii culturale prin şi familiile lor. stituit din 63 de membri, a reu­ ,neie/(ojyate. Să luăm de exem­
populare din raion se reflectă tisfăcute de cele 88.000 volume muzee. Unul raional — la preocuparea ce o are de a con­ şit să prezinte de eWMd--o--in­ plu reconstituirea corului. Pe
cu tărie în marile realizări so- existente in Biblioteca raională, Sebeş, iar altul, sătesc, în co­ tribui la ridicarea satelor. In Biblioteca clubului şi sala de teresantă expoziţie în cadrul vremuri exista la U.R.U.M.P.
cial-culturale obţinute in ulti­ în cele 8 biblioteci săteşti, pre­ muna Poiana. fiecare lună formaţiile artisti- lectură, cunosc o mare afluenţă. clubului. un cor puternic, ce ajunsese să
mul timp. cum şi în bibliotecile care func­
ţionează pe lingă căminele cul­ Oricine ar încerca să întrebe facă cinste Văii Jiului la con­
Nicicînd în viaţa raionului turale. pe muncitoarea Emilia Popes-
Sebeş nu a existat în trecut o cu de la fabrica „Simion Băr- Însemnări pe marginea cursuri, ajungînd pînă în faza
reţea sanitară atît de dezvol­ Cetăţenii raionului Sebeş nu nuţiu“, ori pe Nicolae Borca de finală la Bucureşti. Timpul a
tată ca acum. Astăzi asistenţa sînt lipsiţi nici de binefacerile la „1 Mai" Petreşti, sau pe trecut şi formaţia s-a destrămat,
medico-sanitară a oamenilor luminii electrice. Prin muncă vo­ colectiviştii Teodor Groza din
muncii este asigurată prin 13 luntară şi cu sprijinul sfaturi­ Daia, Felieia Buhoi din Miercu- expoziţiei de pictura din Petroşani încercări de a reînchega forma­
lor populare şi al organelor de rea, loan Yicerzan din Pianu ţia, s-au făcut, dar măsurile
luate nu au fost susţinute şi ast­

circumscripţii sanitare, trei sta­ partid, au fost electrificate 11 de Jos sau pe alţi oameni ai Intr-una din sălile clubului ce". Peisajul „Maleia" se re­ pra căreia artistul e bine să fel corul încă nu s-a reconstituit.
ţionare cu 35 de paturi, un dis­ comune şi sate. Acest lucru a muncii din raion, despre mun­ U.R.U.M. Petroşani, pictorul marcă prin faptul că artistul, mediteze, îl prezintă faptul că Un alt aspect negativ îl consti­
pensar raional T.B.C., un labo­ permis ca şi reţeaua cinemato­ ca sfaturilor populare, va primi Ervin Nagy, membru al cena­ in lucrările expuse predomină tuie neantrenarea de noi ele­
rator de igienă şi un Sanepid. grafică să fie extinsă. Ţăranii un singur răspuns: „Deputaţii pe lîngă redarea unui colţ pito­ naturile statice — reuşite de mente în formaţiunile artistice,
In vechea aşezare săsească — muncitori au acum. posibilitatea noştri, cărora le-am dat votul clului Uniunii artiştilor plas­ resc al Văii Jiului, a prins şi altfel — dar care nu au nimic neurmărirea îndeaproape a ac­
comuna Miercurea — a luat să vizioneze diferite filme la în alegerile trecute şi-au dus la tici din Petroşani a expus 21 din un amănunt din specificul sa­ reprezentativ din mediul plin tivităţilor bibliotecilor mobile şi
fiinţă un spital mixt cu 30 de cele două cinematografe cu ban­ îndeplinire cu cinste mandatul lucrările s a le : tablouri in ulei telor de aici — o femeie călare de viaţă ăl Văii Jiului. Amin­ lipsa unei colaborări permanen­
paturi, iar la Spitalul unificat dă normală din comunele Apol- încredinţat". pe pînză, acuarele şi studii. — element viu şi reprezenta­ tim între ele lucrările: „Flori", te cu organizaţiile de masă
din Sebeş capacitatea de inter­ du de sus şi Petreşti, precum şi tiv care însufleţeşte tabloul. „Natură moartă", „Fineţe", „Na­ cointeresate la culturalizare:
nări a crescut de la 140 la 212 la cele 9 cinematografe săteşti, Cifrele de mai sus reflectă în Este îmbucurător că încă un „Figura lui Scapin" e meritorie A.R.L.U.S., A.S.I.T., etc.
locuri. In ultimii ani numărul înfiinţate prin grija directă a măsură suficientă munca desfă­ membru al cenaclului îşi ex­ tură statică", „Flori la fereas­
medicilor care deservesc aceste organelor de partid şi a sfa­ şurată de sfaturile populare din deoarece artistul a reuşit să re­ tră". Pînă acum comitetul de între­
unităţi sociale a crescut cu pes­ turilor populare, raionul Sebeş, care, ştiind să pune producţiile artistice făcind dea, aşa cum vede el, psiholo­ prindere sindical şi organizaţia
te 50 la sută, iar personalul fructifice energia maselor, s-au astfel cunoscută maselor, preo­ gia personajului lui Moliere, le- Pictorul denotă mult talent U.T.M. s-au străduit să realize­
medico-sanitar s-a dublat. Şi reţeaua de radioficare s-a dovedit a fi la înălţimea sar- cuparea şi munca ce se desfă­ gind astfel lucrarea sa, de rea­ şi există toate perspectivele ca ze şi au realizat o serie întrea­
extins. In prezent sînt 12 co­ cinMnr. şoară in cadrul acestuia. litatea în care trăieşte şi lucrea­ mergînd cu hotărîre pe calea a- gă de acţiuni frumoase ceea ce
De la ultimele alegeri şi pî­ mune, printre care Miercurea, ză — piesa care l-a inspirat pe firmării în artă, dacă va folosi ne îndreptăţeşte să credem ca
nă în prezent în atenţia per­ I. MANEA Dintre exponate se bucură de pictor — a fost jucată în Petro­ în lucrările lui inepuizabilele In urma unei analize temeinice
manentă a sfaturilor populare un deosebit succes compoziţia şani, de teatrul de stat din lo­ ce o va face organizaţia de ba­
din raion a stat şi problema cul­ in ulei „Semnătură pentru pa- calitate. Foarte expresiv este resurse de inspiraţie ce i le o- ză P.M.R:, munca se va desfă­
turalizării maselor. In acest chipul minerului care se întoar­ feră viaţa în iureşul ei clocoti­ şura in şi mai bune condiţiuni
scop s-au ridicat prin muncă • * ¦ • • * « * * • « • *# t •* » * * • • • ? »*-• ffrr .) ’t• •* ce de la şut zugrăvit pe pinza tor şi prin excelenţă, Valea Jiu­ de acum înainte.
voluntară şi cu fonduri din au- intitulată „In tren". lui în care lucrează, să obţină
toimpunere numeroase edificii Bilanţul muncii de un an succese din ce în ce mai mari. C. SANDU
de cultură. Astfel, s-au construit Un aspect al expoziţiei asu­
6 şcoli noi şi 7 cămine cultu­ SIA/IERIA , (de la subredacţia kg porumb, 13.506 kg cartofi. vărăşiţilor să ajungă la 93 fa­ C. SOARE o macara
rale. La cele 47 cămine cul­ noastră voluntară). Preocuparea pentru crearea şi milii, faţă de 40 cu cît s-a inau­
creşterea fondului de bază s-a gurat întovărăşirea, iar suprafa­ Despre o secţie electrică,
întovărăşirea din Biscaria, co­ manifestat din plin. Şi unde e- ţa să crească' la 112 ha (acea­
muna Simeria, a trecut în al

turale existente în raion, îşi des­ . doilea an de muncă în comun. xistă preocupare sînt şi rezul­ sta la 31 decembrie 1957). şi un proces verbal
făşoară activitatea culturabartis- De altfel cum este şi firesc into- tate. Din contractări de cereale Exemplul întovărăşiţilor este
tică peste 2.500 de artişti-ama- vărăşiţii şi-au făcut bilanţul cu statul întovărăşirii i-a reve­ ¦mobilizator pentru cei rămaşi în
muncii lor de un an de zile, pen.
tori încadraţi in 7 brigăzi tru ca, cunoscînd starea reală nit suma de 5.652 lei. Din banii afara întovărăşirii. Ţăranii mun­ O încăpere destul de restrîn ţie urgentă. Iuliu Varga, şeful bine să vedem ce scrie în pro­
artistice de agitaţie, 14 for­ de fapte, să-şi poată îmbunătăţi rezultaţi s-a cumpărat un trior citori individuali se conving pe să, în schimb cu o înălţime a secţiei, s-a tot gîndit ce s-ar cesul verbal de la cabinetul teh­
maţiuni corale, 5 fanfare, 15 e- şi o grapă cu două cîmpuri. zi. ce trece că sporul în întovă­ preciabilă. Pe o parte din încă putea face în asemenea situa­ nic.
munca în viitor. Adunarea ge­ răşire este cu mult mai mare de­ pere 'era un fel de pod,' unde lu ţie. Era nevoie să se consulte
Cît voi mai aştepta? nerală a întovărăşirii din Bis­ Exemplul întovărăşiţilor cît luc.înd'individual. Iată o do­ ’erau o parte dih bobinatori. A cu cineva. Aşa a izvorit ideea Inovaţia tov. Iuliu Varga şi
vadă concretă. In cadrul: adu­ lături, un perete pînă* în tavan instalării unei macarale cu care Gheorghe Romoşan, a fost pusă
La 30 decembrie 1957, am caria, a scos la iveală realizări Nu se poate spune că la Bis­ nării generale pentru darea de Jos, unde spaţiul era mai mare, să fie ridicate motoarele. Mais­ în aplicare la 15 octombrie
trimis Casei regionale de crea­ cu care întovărăşiţii se pot mîn- caria un întovărăşit este mai seamă anuală, au fost discutate trul Gheorghe Romoşan, cel cu 1957. Prin aplicarea ei se mă­
ţie o producţie literară de a harnic decît altul. Aici toţi mun­ şi aprobate încă 20 de cereri lucrau alţii. Daca am vorbi în care se sfătuise, fu de acord cu reşte spaţiul de lucru al secţiei
mea, piesa de teatru „Acum 10 dri. In primul an de muncă în cesc la fel de bine şi cu aceeaşi pentru întovărăşirea agricolă. tot ce spusese Varga. Dar exis­ electrice de la 120 m.p. la 170
ani", citeva poezii proprii şi niş­ comun, aci au fost realizate pro­ dragoste. Totuşi pentru buna or­ Noi ţărani muncitori — Alexan­ termeni geometrici, • am putea ta un obstacol care făcea aproa­ m.p. S-a eliminat munca de ridi­
te culegeri de folclor. Mi le ganizare a muncii şi pentru ela­ dru Barbu, Solomon Ştef, Ti a-, pe imposibilă funcţionarea ma­ care manuală în manipularea
ceruse îndrumătorul metodist ducţii mari- la ha., s-a mărit pe­ nul cu care au muncit ei înşişi ian Vasiu, Traian Ardean şi încă spune cam aşa despre 's e c ţie : caralei. Peretele care se ridica pieselor grele pentru rebobina-
de aici, Coriolan Barbat. pentru atragerea de noi membri mulţi alţii — au păşit pe dru­ pînă în tavan, care făcea parte
rimetrul întovărăşirii şi a cres­ în întovărăşire, merită apreci­ mul muncii unite care asigură un fel de dreptunghiu în interio­ din al doilea cub, nu permitea re... Prin adaptarea macaralei se
De atunci, de patru ori am eri deosebite tovarăşii Nicolae recolte mari şi belşug în casele ca macaraua să aibă o mişcare dă posibilitatea folosirii mai bi­
cerut in scris Casei de creaţie cut numărul membrilor întovă­ Pepenar, Nistor Muntean, Petru oamenilor harnici. rul căruia se află două cuburi circulară. După alte discuţii, au ne a suprafeţei de lucru de la
să-mi comunice impresiile asu­ răşiţi. Bălşan, Deac Cosma. Aceştia ajuns la concluzia că peretele atelierul electric prin construi­
pra materialelor cu îndrumările *? * mai mici. 1 ar putea fi înlăturat şi că în rea unui pod-etaj pentru bobi­
de rigoare, sau eventual să mi Organizare bună, pot fi socotiţi animatorii înto­ acel spaţiu ar mai putea lucra natori. De asemenea, se elimină
le restituie. N-am căpătat nici vărăşirii. In întovărăşirea din Biscaria Cam aceasta a fost, în linii un număr de muncitori. Bucu­ folosirea unui număr mare de
un rind de îndrumare sau apre­ rezultate bune s-a făcut bilanţul muncii spor­ sumare, imaginea secţiei electri­ roşi de soluţia găsită, au dat persoane pentru manipularea
ciere — fie ea pozitivă sau ne­ Preocupaţi de bunul mers al nice de un an. Harnicii întovă­ ce de la uzina „Victoria“-Călan. fuga la director, au anunţat ca­ pieselor grele.
gativă. Au trecut trei luni, am Cu elan au pornit la muncă lucrurilor, întovărăşiţii s-au răşiţi de aci, au realizat lucruri Bobinatorii care reparau motoa­ binetul tehnic şi în scurt timp
intrat din plin în anul 1958 şi unită, din prima zi, membrii în­ frumoase. îndrumaţi de partid, re electrice, bobine magnetice şi llnovaţia a fost aprobată. S-a ir
mă întreb cit voi mai aştepta tovărăşirii din Biscaria. Ei au străduit — şi au reuşit în mare avînd exemplul comuniştilor, în­ altele, lucrau şi jos şi sus, însă spart zidul, s-a montat maca­
îndrumarea pentru viitoarele organizat lucrul în aşa fel în­ măsură — să constituie exem­ tovărăşiţii din Biscaria sînt ho­ cei mai mulţi sus. raua, în sfîrşit s-au făcut toate Poate că comparaţia cu acele
mele lucrări ? eît să nu rămînă descoperită tărîţi să meargă înainte, ca prin operaţiile necesare. cuburi nu este prea reuşită. Ce­
nici o lucrare de întreţinere a plu de buni gospodari în faţa muncă unită, să obţină şi mai Pentru a lucra sus după cum le relatate în legătură cu cei
MATEI SILVIAN culturilor, care se cerea să fie celorlalţi ţărani muncitori.’ Mo­ bune rezultate asigurîndu-şi lor era şi normal, trebuiau urcate De cîtva timp, oamenii nu se doi inovatori, însă, sînt adevă­
realizată la timp. Lucrările e- şi familiilor lor un trai îmbel­ motoarele la o înălţime de cîţi- mai luptă cu motoarele, nu mai rate. Nu este un lucru extraor­
corespondent xecutate au fost de calitate. E- dul în care au lucrat, felul în şugat, o viaţă fericită. pierd timp, nu mai sînt expuşi dinar. Este însă un argument in
fectuarea lucrărilor la timp şi va metri. Şi se apucau mai plus, de felul cum oamenii mun­
în condiţiuni bune au dus la ob­ care s-au achitat de sarcini şi (după corespondenţa mulţi să ridice motoarele elec­ accidentelor, nu mai... dar mai cii din timpurile noastre se o-
ţinerea de recolte bune la ha. trice pe acea scară îngustă, cu cupă de uşurarea muncii lor.
Astfel, au fost realizate recolte au respectat statutul întovărăşi­ tov. Vaier Florean)
de 1.400 kg grîu la ha, 2.900 gîndul că în orice moment s-ar V. ALBU
rii agricole, au făcut ca într-o putea întîmpla un accident. S-a
lucrat un timp aşa. Lucrări ve­
perioadă scurtă numărul înto­ neau din ce în ce mai1 multe.
Motoarele necesitau o repara­