Page 25 - 1958-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Anul X Nr. 958
S p re noi succese
Sectorul III Vulcan
conduce in întrecere
VULCAN (de la sub redacţia
noastră voluntară).
La 17 decembrie 1957, oda­
tă cu realizarea planului anual,
minerii exploatării Vulcan s-au
angajat să menţină în conti­
nuare drapelul de exploatare
fruntaşă pe Valea Jiului. La 29
decembrie 1957, în cadrul unei
şedinţe de producţie ce a avut
loc ta Combinatul carbonifer
al Văii Jiului, sectorul III al
minei Anbnoasa a chemat la
întrecere sectorul III al minei
Vulcan. , sfatului p o p u l a r . ... ., tinere mame: Bottesch Tcreza şi 8o-
Chemarea odată pornită
întrecerea a început. De-
faldină just planul pe brigăzi,
prelucrîndu-se cu şefii de
schimb sarcinile, fixîndu-se
maiştrii şi tehnicienii responsa­
bili, de brigăzi, la data de 2 ia­
nuarie 1958, cînd s-a făcut un
prim bilanţ al întrecerii, s-a
constatat că sectorul III Vulcan
o luase înaintea sectorului III
Ahinoasa, cu 48 procente.
In dimineaţa zilei de 8 ia­
nuarie, cu ocazia unui nou bi­
lanţ al întrecerii, s-a constatat
că Vulcanul continuă să con­
ducă întrecerea.
Minerii sectorului III din
Vulcan, in frunte cu Pavel Botj-
te, Emeric Csiki, Ioan Nicoa-
ră şi Ioan Hunyady, sînt hoiă-
riţi să lupte in continuare pen­
tru a da patriei' cât mai mult
cărbune, pentru a-şi menţine
întîîetatea pe bazin.
DUMITRU LUCA
-O - în discuţia adunării generale că. tinerele Dorina Popa şi Iri­
P R E G Ă TIR I
pentru alegeri
In întreaga Valea Jiului, pre­
gătirile în vederea alegerilor de
deputaţi în sfaturile populare
sînt în toi. Au fost terminate ţii, a reieşit că tovarăşele Irina în rîndurile membrilor U.T.M.
lucrările pentru alegerea şi alcă­ Albert şi Dorina- Popa sînt dis­
tuirea comisiilor electorale de ciplinate în muncă şi se stră­
circumscripţii regionale, raio­
nale, orăşeneşti şi comunale. La
adunările care au avut loc cu
acest prilej, au participat peste
13.000 de cetăţeni.
In prezent, în întreg raionul
Petroşani, se desfăşoară acţiu­
nea de înscriere a cetăţenilor
in listele de alegători.
Numeroşi cetăţeni s-au şi
prezentat la sfaturile populare
pentru a verifica dacă au fost cu 60 la sută pămînt. macerat,
trecuţi în listele de alegători. din planul de producţie pe anul
UN PRODUS
După o seric de
experimentări şi re
glaje ale
la Industria
{ bacului din
fală, s-a (recul
prelucrarea pe sca­
ră industrială a fi­
relor de bumbac
în amestec
la sută
Pînă iu prezent s-a
prelucrai o cantitate
de 16.000 kg fire.
Această cantitate de
fire a
diată
intreprinderi pen­
tru producerea arti­
colelor tehnice, tri­
cotaje şi alte bu­
nuri de larg con­
sum.
In clişeu : Un as­
pect din filatură
unde se lucrează
noul produs.
¦ Frumuseţea jocurilor popu­
Miercuri 15 ianuarie 1958 ¦
¦¦ lare din regiunea Hunedoara
¦î4i¦<¦f-• a stîrnit o sinceră admiraţie
in rîndul iubitorilor de fol­
clor din întreaga ţară. Prin­
tre jocurile vestite, care au
4 dus faima satelor noastre
¦</. pînă departe, sînt şi jocurile
*¦¦? pădureneşti.
, In clişeu: doi solişti dan­
¦¦¦¦ satori, de .la căminul cultu­
ral din satul Lăpugiul de
¦ S u s ,: raionul Ilia.
¦¦
¦4-*¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦*¦
Prime de vechime
pentru siderurgişti
Conducerea Ministerului In­ li se vor plăti premii de vechi­
socialistă dustriei Grele a aprobat fondu­ me pentru anul 1957 în valoare
rile necesare pentru plata pre­ de 2.405.000 lei celor din Reşiţa
Minerii continuă cu entuziasm miilor de vechime pe .amil 1957 3.686.000 lei, celor din Oţelitl
întrecerea“*0- * •» siderurgiştilor care lucrează de Roşu 1.060.000 lei etc.
mai mulţi ani la furnale, oţelă-
Minerii Văii Jiului au pornit încă Cuvinte de laudă se pot aduce de ţ rii şi laminoare, precum şi mun­ Plata premiilor de vechime
de la începutul anului acesta, hotă- asemenea colectivelor minelor Lonea, j citorilor, inginerilor şi tehnicie­ cuvenite pentru anul 1957 a şi
\ rîţi să d e a .patriei cît mai mult căr- Aninoasa şi Uricani, care ău în d e-j nilor din fabricile producătoare fost efectuată la uzinele „Repu­
ţ bune peste plan. Datorită bunei or- plinit planul în proporfie de 104,3 i de materiale refractare pentru blica" din Capitală. Contribuind
ganizări a întrecerii socialiste şi a la sută, 101,9 la sută şi respectiv T siderurgie.' Suma alocată în a- direct la ridicarea nivelului de
elanului în muncă al minerilor, ma- 100,7 la sută. cest scop-totalizează 16.831.895 trai al muncitorilor, premiile de
joritatea ’ exploatărilor au dat multe Singura exploatare care nu se poa- ţ lei. vechime reprezintă în acelaşi
ţ tone in plus peste planul de produc- te mîndri cu rezultate în anul I timp un stimulent important
Cea mai mare parte a fondu­ pentru sporirea producţiei de
lui de premiere pentru vechimea metal a ţării noastre.
în cîmpul munoii — .15.631.895
| jie. acesta este mina Lupeni. Este ne-1 lei — revine siderurgiştilor. A-
cordarea acestor prime de ve­
4 Mina Vulcan, care în anul trecut cesar ca colectivul acestei mine să I chime, în afara cîştlgurilor per­ O CASĂ DE NAŞTERE
sonale pe care le realizează lu­
ţ a cucerit două trimestre consecutiv depună mai multe eforturi pentru a I nar, vine să răsplătească din
plin activitatea rodnică- depusă
j drapelul de mină fruntaşă pe bazin, îndeplini cu cinste sarcinile pe care | anul Trecut, de- către siderurgiş­
ti, care au dat peste plan'26.500
i continuă să se afle în fruntea între- Ie au. La ora cînd celelalte mine au i tone fonta alba, 35.500 tone oi­ — Prin grija faţă de mamă şi co­
ţei Martin şi, 40.000 tone lami­
* cerii. Pînă la data de 13 ianuarie (lat multe tone de cărbune peste • nate.. Siderurgiştilor .hunedoreni Treceam într-una din zile, pe stra-, cameră pentru naşteri, şi un salon
a.c. harnicii mineri ai acestei ex- plan, mina Lupeni nu şi-a îndeplinit t
* [ da principală din. Apoldu de Sus, cu pentru lăuze. In ziua cînd am vizita- pil, cu totul deosebită pe care o pri­
i * Constantin Popa, unul din deputaţii t-o, în-salonul pentru lăuze erau două mesc, nu numai în casa de naştere
i ploatări au dat peste plan 1.467 tone nici măcar planul.
dar şi înainte şi după naştere, mi-a
— Satul acesta-pare că a fost Un-, ttesch Marja. In amîndouă încăperi­
de cărbune, situîndu-se pe primul loc. Cu toate acestea bazinul carboni-J răspuns oficiantul sanitar. Mamele
zestrat de Ia început cu tot ce era le, , curat ca în farmacie. Am rugat
• Rezultate bune a .obţinut şi co- fer din Valea Jiului a păşit bine în t necesar şi că , de fsiite de ani, local-. pe .oficiantul sanitar să-mi dea cî- primesc în casa de naştere o îngri­
nicii.nu mai au,nevoie de nimic,-de- ' teva date din activitatea de aproape
ţ lectivul minei Petrila, care pînă la noul an, îndeplinind planul plnă la ? cît .să conserve ceea ce .au zidit -aci 10 ani a-casei de-naştere. Am răs­ jire deosebită. Cinci mese pe zi însu-
* aceeaşi dată a dat în plus 897 tone 13 ianuarie . în proporţie de 101,6 J mînd 4.500 calorii. Mîncarea se pre­
ţ de cărbune, clasîndu-se pe locul 11. la sută. «
»5•*•“ 8• *•*+**¦• «¦» pară la cantina gospodăriei de stat.
moşii şi strămoşii, lor. , ; Trebuie să arătăm aici că gospodă­
A le a e re a biroului c o m u n a l F, D. P, — Aşa pare primului venit — îm i. ria de stat şi gospodăria colectivă din -
răspunse deputatul,,dar în 10 ani de. comună, sprijină casa de naştere în- \
puţere populară s-au-făcut totuşi 'mul­ grijindh-se de aprovizionarea cu aii- g
BRAD (de la subredacţia,noa- După constituire, biroul a tre­ Una din: sarcinile imediate ce te în satul nostru, mai multe decît mente şi combustibil. ^
stră voluntară). In cadrul unei cut imediat la rezolvarea pro­ au stat-în-faţa Comitetului co­
adunări, cetăţenii din comuna blemelor organizatorice ale cam­ munal de partid" Vaţa de Tos şi în orice perioadă. . foit-:.registrele şi dosarele. Datele pe Una din cauzele care explică scă­
Vaţa de Jos, raionul Brad, şi-au paniei electorale. Astfel, pe ra­ a Biroului comunal F.D.P. a fost care le-am cules, sînt deosebit de in­
ales Biroul comunal F.D.P. for­ za întregii comune au fost con­ selecţionarea şi instruirea .agita-J Şi începu să înşire realizările din teresante. Să .începem cu naşterile. In derea mortalităţii infantile în comu­
mat din 9 tovarăşi. Ga preşedin­ stituite 7 comisii electorale ra ­ torilor. Astfel au fost, selecţio­ 1950 în Apoldu de Sus au fost 35 de
te al biroului a fost ales tova­ ionale, o comisie electorală co­ naţi şi instruiţi- un -număr de s a t: cinematograf, -baie- populară,' ra- naşteri,. în 1957 ele s-au dublat. Pro­ na Apoldu de Sus, este fără îndoială
răşul Vasile Marinescu, secre­ munală şi 35 comisii electorale centul: de mortalitate a copiilor sub
tar al comitetului comunal de de circumscripţii. dioficare, casă de.naşter.e,'dispensar... şi „Şcoala mamei şi copilului" care $
partid, iar ca secretar toy. Mi-
ron Mîţu, preşedintele sfatului In prezent se lucrează- la în­ — Tovarăşe deputat, am auzit că funcţionează pe lingă casa de naşte- P
popular comunal. scrierea cetăţenilor în listele e-
lectorale. eşti şi oficiant sanitar. Te rog să re'— Să nu vă mire aceste frumoase ?\
83 de agitatori, care au fost mă însoţeşti la casa de naştere. un an în 1950 era de 12 Ia sută. In rezultate — îşi încheie explicaţiile de- ^
putatul Constantin Popa. Ele au ex-
împărţiţi pe toate cele 13 sate Omul a acceptat bucuros. Ne-arn 1957 a!scăzut sub 2 la sută. plicaţie. Comuna noastră e aproape .
în întregime cooperativizată. Casa de s
aparţinătoare comunei Vaţa de îndreptat înspre casa de naştere care Cum.se explică dublarea numă­ naştere e sprijinită atît de gospodăria
de stat, cît şi de cea colectivă. De
Jos. i nu era departe... S--'îi¦ -v 3 rului naşşterilor şi scăderea mortalită­
IONEL RECEANU Casa de naştere din Aopoldu de Sus ţii lIa pnirocentuî atît de redus într-o
a luat fiinţă prin anul 1949. Are o perioadă atît de scurtă.
aceea tot ce-aţi văzut aici, trebuie
pus pe seama vieţii noi, care înflo­
Cresc rîndurile organizatei U.T.M. reşte în comuna noastră.
I. BALAN
Organizaţia de bază U.T.M. duiesc să-şi ducă la îndeplinire
a sectorului V electro-mecanic cu conştiinciozitate toate sarci­ La 26 ianuarie
al minei Vulcan, a pus recent nile. A mai reieşit însă şi faptul
Recensământul copiilor
alte două cereri de primire în na Albert au şi unele lipsuri de 9a 1 an la 14 ani
rîndurile membrilor U.T.M, —. pentru care adunarea generală
ale tinerelor Irina Albert şi Do­
rina Popa. le-a făcut recomandări în vede­ Măsurile ce trebuie luate an
rea lichidării lor. ; * de an pentru aplicarea integra­
Din discuţiile purtate în adu­ lă a legii învăţămîntului ele­
narea generală -de către tov.‘ Adunarea generală ' apreciind mentar general şi obligatoriu şi
Margareta Adobroaie, Constan meritele acestor tinere, a hată- pentru dezvoltarea continuă a
lin Velea, Dumitru Buică şi al­
rît în unanimitate primirea lor
învăţămîntului elementar de 7
AUREI. HOZU ani, necesită o evidenţă precisă
a numărului de copii de vîrstă
corcspondenf şcolară.
Potrivit unei hotărîri a Con­
Veşti de ia întreprinderea Noul cartier de blocuri ? siliului de Miniştri, în ziua de
I. C. Frimu din Orăştie muncitoreşti din oraşul Pe- ţ 26 ianuarie 1958 se va efectua
troşani se îmbogăţeşte în ţ pe întregul t. ritoriu al ţării re-
censăinîntul copiilor în vîrsta de
La fabricile de cărămidă 1958, necesar fabricării cărămi­ Toată atenţia graficelor fiecare, an. Muncitorilor le ¦ la 1 an Ia 14 ani. Lucrările de
zilor. recensămînt vor fi efectuate de
Fabricile de cărămidă din sînt date în folosinţă noi a- | comitetele executive ale sfaturi­
Orăştie şi Pricaz, aparţinînd Din cadrul acestor fabrici se lor populare regionale, raionale,
întreprinderii de industrie loca­ evidenţiază, prin munca pe ca- partamente. » orăşeneşti şi comunale.
lă „I. C. Frimu'1 din Orăştie, t'â o depun şi realizările pe ca­
sînt asigurate, pînă în prezent, re le obţin, muncitorii din echi­ Experienţa a dovedit că fo­ compun echipele, urmăresc cu In , clişeu: aspectul noilorî
pele tov. Pavel Credon şi Gheor- losirea graficelor la fiecare loc interes şi cu mare atenţie pe cei
de muncă, constituie un mijloc care se situează pe primul loc. blocuri din •Petroşani. *
ghe Butnaru.. eficace de antrenare a muncito­ Pentru muncitori, s-a făcut un aduHtcdm. (fiSRTW H fâM m iiW
rilor în întrecerea socialistă, de ait grafic unde se redă în pro­
Fruntaşi pe secţie
informare zilnică asupra rezulta­ cente situaţia zilnică.
Prin nnuncia pe care o desfă­
şoară, fierarii din echipa lui
au fost înfăptuiteGheorgbe' Pricăjan, din1secţia
telor obţinute, un stimulent de Ce folos însă, că la secţia Propunerile cetăţenilor
mobilizare al tuturor muncito­ turnătorie, în ziua de 8 ianua­
fierărie, care lucrează la con­ rilor în lupta pentru o producţie rie, se aflau grafice numai la Se împlinesc aproape 'doi iani cetăţenii de pe străzile Cloşca,
fecţionarea fierăriei necesare că­ sporită. Despre aceste lucruri de la alegerile de deputaţi pen- Andrei Şaguna, Decebal şi 30
ruţelor imoi ce se fac aci, îşi ne-a vorbit în scurte cuvinte un singur sortiment. Tov. Ca­ :tru sfaturile • populare din li
depăşesc planul’ cu" 30 Ia Sută, tovarăşul Ludovic Schwering, martie 1956. In acest timp, în Decembrie au .propus să se fa­
situîndu-se 'astfel fruntaşi pe maistru la sortimentul radia­ ro! Jurj, preşedintele comitetului oraşul Simeria di.il raionul Hu­ că pavarea- străzilor şi asfalta­
secţie. toare de ia secţia turnătorie, a nedoara, s-iau Tăcut Tnimeroase rea-trotuarelor. Locuitorii din
uzinei „Victoria" Călan. Unul de secţie de la turnătorie, a re­ realizări socral-.culturale. Prin
Staţia de prefabricate din graficele afişate de ei, în construcţiile ridicate, străzile pa- cartierul Cărpiniş au cerut e-
din beton cunoscut că in ultimul timp s-a lectrificarea cartierului, alţi ce-
vate, crearea de zone verzi, s-a ăţeni au făcut propuneri pen-
neglijat această treabă şi că va schimbat mult înfăţişarea oraş.u- .tru mărirea reţelei comerciale,
lui. In majoritate’ aceste cons- prin deschiderea de.noi unităţi,
lua măsuri de întocmire a gra­ ’trucţii s-iau ridicat în urma const'rui'rea unei pieţe de desfa­
propunerilor făcute de alegă­ ceri etc. Gînd s-a ţinut sesiu­
ficelor. • torii oraşului Simbria cu pri­ nea Sfatului popular pentru
lejul alegerii deputaţilor în sfa- aprobarea bugetului Tocai, comi­
La staţia de prefabricate din secţie, anunţă zilnic rezultatele Dacă Ia secţia turnătorie, e- ' tul popular şi a întîlnirilor din­ tetul executiv, împreună'.cu toţi
xistau două grafice Ia sortimen­ tre deputaţi şi alegători. deputaţii, a ţin u t. cont de pro­
beton se execută blocuri înlo­ obţinute de echipele care lu­ tul radiatoare, la furnale — sec­ punerile cetăţenilor hotărind ca
ţie de bază a uzinei — nici nu ' Atunci oînd au fost propuşi, multe din acestea să se facă
cuitoare de cărămizi, blocuri crează la sortimentul radiatoa­ se poate vorbi de acest lucru. 'şi' în adunările pe oare le-au din bugetul local.
(bolţari) pentru mine, ţiglă din ' Credem că nu trebuie prea mul­ avut după alegeri, deputaţii sfa­ . Astfel, în cursul celor doi ani,
ciment şi plăci pentru trotuare. re. Aici producţia este deter­ te comentarii în direcţia aceas­ tului popular orăşenesc Simeria, au fost pavate străzile amin­
ta. Rămîne numai ca conduce­ şi-au' notat fiecare propunere tite mai sus, s-a electrificat
¦In perioada 1—10 ianuarie minată în primul rînd de ca­ rile celor două secţii, respectiv făcută de alegători. Apoi, în cartierul Cărpiniş,.s-a construit
planul de producţie ăl staţiei litatea lucrărilor. In grafic se furnale şi turnătorie, împreună sesiunile sfatului popular, le-au o piaţă de desfacere, s-a des­
chis un nou. restaurant şi un
a fost' depăşit fcu 10 la sută. O trece un punct roşu în dreptul
contribuţie însemnată la aceas­ echipei care a obţinut lucrări cu preşedinţii comitetelor de
tă depăşire.a planului au adu­ de calitate sub norma stabilită.
s-o tov.. -Ana Bozeşan. Viorel Acei care nu îndeplinesc procen­ secţii şi alţi factori de conduce­
tul de calitate,.adică acei care
Pricăjan, Maria-. Pintea şi Ele-' nu. reuşesc să se ridice la ni­
velul calitativ al lucrărilor ce­
na ţ Pricăja3*n, •o. are ,'vlâucrea,•z*ă l; a '
confecţionarea ţiglelor şi plăci­ re ai uzinei, să ia măsuri cît adus' la cunoştinţă Comitetului
lor pentru trofuoare, cît şi mun­
citorii din echipa lui Petru rute, sînt notaţi cu nişte cer- magazin de textile în Piaţa
Dăian, care lucrează la perfec­ culeţe negre. In felul acesta,
mai urgente pentru a se folosi executiv, care, împreună ou de­ R. B.
putaţii, a urmărit zi de zi tra­
ţionarea blocurilor din beton. şefii de echipe şi oamepii care aşa curp trebuie graficele. ducerea lor în fapte. De pildă, (Continuare in pag. 3-a)