Page 26 - 1958-01
P. 26
tim im â In legăturicg Nr. 95 8
Cărţi apărute alegerile dedeputaţi in sfaturile popul
fn Editura Tineretului
AN DE ŞCOALA Cum se întocmesc listele Ce trebuie să facă In cazul cînd un oetăţean
de Luca Ştefan constată că a fost înscris în
ţie alegători cetăţeanul cu drept de liste,, dar că numele său a fost
, Povestirea înfăţişează cîteva epL
Pentru îmbunătăţirea propa gramului şi a participării tuturor ’buit şi faptul că periodic orga soade şi momente din viaţa de - Listele de alegători întoc vot care a fost omis de greşit, el foloseşte pentru în
gandei de partid şi legarea ei. de ,şcoală a copiilor de azi. mite în vederea alegerilor de pe listele de alegători? dreptarea greşeli, aceleaşi căi
praetica construcţiei socialiste, cursanţilor la şedinţele de cerc. nizaţia de bază (secretar Gheor ca şi atunci cînd el a fost cp
şi în acest an au fost deschise Astfel, autpru.l. istoriseşte cîteva totul omis de la înscriere.
în cadrul organizaţiilor de ba In acest- fel s-a reuşit ca lec ghe Faur) a analizat situaţia întîtnplărl petrecute în viaţa a doi deputaţi în sfaturile populare Oamenii muncii, cetăţeni ai
za din întreprinderi şi instituţii elevi: Anton Moraru şi lle Jurcă, cuprind numele tuturor cetăţe R.P.R., trebuie s.ă considere e- Ce trebuie să facă
ţiile să fie ţinute la zi, iar frec învăţămîntului 'şi atunci cînd a ,din clasa a Vi-a a unei şcoli ele nilor cu drept de vot sau care xercitarea dreptului de vot ca o alegătorii fn cazul cînd
mentare din Ardeal. dobîndesc acest drept pînă în» datorie cetăţenească d e . mare constată că pe listele de
venta asigurată în proporţie de observat unele lipsuri a luat ziua alegerilor. Ele se alcătu însemnătate şi să folosească a-
Anton Mojraru, ispitit de ceasul iesc de către comitetele execu cest drept pentru a asigura a-
98 la sută. măsuri pentru înlăturarea lor. ,de mînă al colegului său, îl fură.
lle Jurcă, copil orfan, care duce
cercuri şi cursuri de învăţămînt La „Atelierul central La întreprinderea ,0 viaţă de robie şi umilire în casa tive ale sfaturilor populare co legerea celor mai buni fii ai alegători au fost trecuţi
de partid. Despre felul cum se de reparaţii" tatălui său vitreg, e scos de aici munale, orăşeneşti şi raionale. poporului muncitor la condu cetăţeni nedemni
desfăşoară activitatea în cîteva de industrie locală şi luat sub oblăduirea şcolii şi a cerea treburilor obşteşti. Cetă de a vota ?
Acelaşi aspect al preocupării „HQRIA" noului diriginte, un om cu o înţele Listele de alegători se întoc ţenii trebuie să .vegheze ca nur
din cercurile şi cursurile exis gere plină de umanitate şi căldură. mesc pentru fiecare secţie de
tente în întreprinderile oraşului poate fi înţîlnit şi la „Atelierul Aici lucrurile nu stau ' prea Autorul înfăţişează astfel trans
Alba-Iulia, redăm cîteva aspecte. central de reparaţii”. La cele bine. Deşi "încă de prin luna oc formările survenite în conştiinţa şi
două forme ale învăţămîntului viaţa celor doi eroi, educînd la ei
La întreprinderea de partid existente aci, respectiv tombrie a anului trecut, au fost sentimentul cinstei, al adevărului, votare, pe străzi sau sate. In mele lor să. fie trecut în listele Fiecare cetăţean are datoria
„ARDELEANA" la cercul, de economie concretă organizate trei forme de învă- curajul pentru înfruntarea piedicilor. liste se va arăta şi numerele de alegători, iar în cazul cînd de a cerceta cu atenţie listele
şi la cursul- de studiere a isto ţămînt, respectiv un curs de stu circumscripţiilor electorale pen constată că au fost ornaşi, să de alegători, nu numai pentru
Manifestînd o grijă deosebită riei P:M.R.,. atît frecventa, cît diere a istoriei P.M.R., un ©urs DRACUL ŞI DOMNIŞOARA ! tru care cetăţenii respectivi vo folosească căile legale pentru a vedea dacă el se află trecut
fafă de organizarea şi desfăşu şi calitatea învăţămîntului sînt seral şi' un cerc de economie DE LA MÎNĂSŢIRE tează. repunerea lor în drepturi.
rarea în condiţiuni cît mai bune corespunzătoare. Şi aci progra concretă, pînă mai acum cîteva de Paul Schuster Decretul prevede că cetăţe ¦pe liste, ci şi pentru a v-edea
a învăţămîntului de partid, or mul cercului de economie con zile nu s-a predat decît o sin După întocmirea listelor, şi dacă nu s-au strecurat printre
ganizaţia de bază (secretar Şte cretă, întocmit de un colectiv gură -lecţie şi aceasta, numai la Tînărul prozator de limbă ger- cei mai tîrziu cu 35 de zile îna nii cu drept de vot al căror nu
fan Hategan) a luat din timp larg, desemnat de organizaţia cursul de studiere ia istoriei 'mană Paul Schuster înfăţişează în inte de data alegerilor, comite me ia fost omis de pe listele de alegători persoane nedemne de
măsurile cuvenite. Pe lingă fap- de bază, cuprinde problemele P.M.R. (povestirea sa atmosfera unui oră- tele executive ale sfaturilor alegători trebuie să facă o în-
tul că au fost re-crutati cei mai cele mai importante. Pot fi a- işel cu populaţie germană şi romî- tîmpinare scrisă la comitetul e- a vota.
indicaţi propagandişti şi au fost mintite de'pildă teme care • au Argumentele aduse de orga ţţnă în anii 1946-1947. populare vor afişa copii de pe xecutiv .al sfatului popular-de Q nd un cetăţean constată
încadraţi în învătămînt toţi fost dezbătute sau care urmea nizaţia de bază că „chipurile” care aparţin.
membrii şi candidaţii de partid, ză a fi dezbătute ca : „Centra propagandistul cercului de eco Eroii săi tineri germani, elevi din listele de alegători la sediul că pe lista de alegători se află
cadrele de bază din întreprin lismul democratic în conducerea nomie concretă, tov. Octavian jelasa a VH-a a liceului luteran, Comitetul executiv al sfatu înscrise persoane care, potrivit
dere şi tovarăşi din activul fără Popa, a fost deosebit de ocu ’montează în sala de festivităţi a sfatului popular .comunal, oră lui popular are obligaţia să re prevederilor legale, n-au drept
de partid, s-a pus un accent de economiei socialiste11, „Princi pat, că propagandistul Ioan 'unei mînăstiri o piesă de teatru. şenesc sau al raionului. zolve întîmpinarea şi să afişeze de vot, el are dreptul şi datq.:
seamă pe întocmirea programe piul socialist al repartiţiei după Şeuşan este plecat din întreprin ria cetăţenească de a aduce ca
cantitatea şi calitatea muncii”, dere sau că propagandistul Enă- ’Cu acest prilej, Bastl, un licean de Comitetele executive sînt obli zul la cunoştinţa comitetului e?
lor de desfăşurare a cursurilor. „Cointeresarea materială şi ro şel este bolnav, nu pot fi de na 17 ani care joacă rolul „dracului'' gate să asigure alegătorilor po decizia în cel mult trei zile de xecutiv al sfatului popular,
In acest scop organizaţia de ba lul ei în construcţia socialistă*1, tură să justifice. Organizaţia la înregistrarea întîmpinării, la
ză, împreună cu directorul în „Producţia de mărfuri şi legea de bază putea şi trebuia să ia ’o va întîlni pe „domnişoara1 Bar- sibilitatea de a lua cunoştinţă sediul ’atirlui popular respec- printr-o întîmpinare.
treprinderii, care este şi propa valorii în socialism”, etc. bel, internă a şcolii din mînăstire.
gandistul cercului de economie măsuri de înlocuirea sau supli die aceste liste, fie în localul sfa tiv.. Comitetul executiv al sfatului
concretă, pe baza unui studiu a- Studierea şi dezbaterea pro nirea acestora, pentru perioada 1Cei doi se îndrăgostesc, fireşte, iar Pentru ca cetăţenii cu drept popular are obligaţia să rezol
mănuntit, a prevăzut ca în ca fundă a acestor probleme, a fă cît iau lipsit sau au fost bolnavi. idila lor adolescentă dă farmec în tului popular, fie în alt local
drul cercului de economie con cut ca numeroşi cursanţi să In acest fel putea fi asigurată tregii cărţi. Bineînţeles însă că ju- din raza secţiei de votare. Fie de vob omişi de pe liste să ve întîmpinarea şi să. afişeze
cretă să se studieze cele mai vină cu propuneri concrete ca ţinerea cu regularitate a lecţiilor •crurile nu sînt simple, el au de lup-: poată uza. neîngrădit de drep decizia luată în Cel. mult trei
importante probleme legate de re să ducă la îmbunătăţirea pro prevăzute în programele cursu 1tat cu prejudecăţile înrădăcinate ale care cetăţean cu drept de vot
cesului de producţie. Aşa de rilor, care de fapt există dar care 'roinînilor şi cu tendinţele de izola- tul de a :face întîmpinări, De zile de la primirea- ei.
activitatea întreprinderii. Aşa de pildă, tov. Alfred Kiraly a pro nu au fost respectate. ’re ale populaţiei germane, dar reu- are îndatorirea patriotică de a cretul nu prevede un anumit Prevederile Decretului dau
pildă s-a prevăzut a se studia pus să ia fiinţă schimbul II al Işesc în cele din urmă să cîştlge verifica dacă a fqst trecut în termen în care se pot înainta tuturor alegătorilor posibilita
despre concordanta principalilor electricianului şi mecanicului de Organizaţia de bază (secretar 1încrederea tuturor şi dovedesc că au
indici de plan, despre importan întreţinere, deoarece fiind un Gheorghe Albu) va trebui să Aînţeles suflul vieţii noi. listele de alegători. aceste ‘întîmpinări. Prin urma tea de a ajuta organele locale
ta productivităţii' muncii în în singur schimb (cel de diminea ia de urgenţă măsuri de în
treprinderea socialistă, despre dreptarea lucrurilor, în aşa fel Cartea se adresează tineretului. Prevederile cu privire la al re se pot face întîmpinări în- ale puterii de stat, ca nici un
sistemul socialist de salarizare ţa) ducea acolo încît. în schim îneît să lichideze cu rămînerea cătuirea listelor de alegători cepînd din Ziua afişării listelor, nedemn să nu se strecoare p,e
etc. Toate cele 9 lecţii prevăzute bul de după-masă, cînd aceştia în urmă, să ajungă la nivelul pînă la 'alegeri. listele de alegători.-.
în program sînt pe diferite te nu erau în producţie şi cînd se organizaţiilor de bază fruntaşe constituie încă o ilustrare a ca
defectau maşinile, să nu fie cine în această direcţie. (;
racterului democratic al Decre
tului cu privire la alegerea de
putaţilor în sfaturile populare, fi/ o u i .n e s T A u ftă u : ,
o, dovadă ia superiorităţii regi
mului de democraţie populară
asupra făţarnicei „democraţii” / a s e z u /v
burgheze.
me deosebit de importante. să le repare, nefuncţionînd ast
Semnificativ este faptul că fel pînă a doua zi. Pregătiri pentru alegeri ¦SB A R A
de la începutul activităţii cer Poate fi amintit şi faptul că la
cului de economie concretă, a buna desfăşurare a învăţămîn-
Instrui rea agitatorilor şi a comisiilor electoralecursului seral şi al cercului de tului de partid, atît în cadrul
politică curentă, organizaţia de cercului de economie concretă,
bază a manifestat grijă şi fată cît şi în cadrul cursului de stu Duminică dimineaţa, în sala cămi făşoare munca pe circumscripţii, ară- va atrage şi pe alţi cetăţeni din cir
de respectarea întocmai ia pro- diere a istoriei P.M.R., a contri- nului cultural din îlia, comitetul co tîndu-li-se în acelaşi timp, realizările cumscripţia în care-şi desfăşoară ac
munal de partid a ţinut o şedinţă cu făcute în comună, cum este căminul tivitatea, işr agitatorul Dănilă, Ze-
Succesul primului spectacol dat agitatorii din comună şi cu membrii cultural din Bretea Mureşană, Şcoala novie, cel mai. bun colectivist din Ilia, \,0*W IU U "u u v i* vrm ?***-
comisiilor electorale de circumscripţii, medie care a început să se constru s-a angajat să mobilizeze la
Ia Londra de Ansamblul de cîntece la care au participat 76 de tovaraşî. iască în Ilia si alte realizări din mun? ce se întreprind în campania ‘a c , ii» o -a « x w t h
In cadrul şedinţei s-a vorbit despre ca sfatului popular, care să fie popu întreaga circumscripţie din care face
dansuri populare Ciuleşti larizate. De asemenea, agitatorii au paţte. IN CADRUL COOPERATIVEI „SOLIDARITATEA**
sarcinile din campania alegerilor, ară- fost îndrumaţi să muncească pentru DEVA
tîndu-se cum trebuie să procedeze co Pentru a veni în sprijinul agitatori
LONDRA (Agerpres). — Co tat programul în sala Alberl misiile electorale în problema rezolvă ca în întîmpinarea alegerilor să lor în problema muncii de lămurire - A LUAT FIINŢA UN -
respondenţă specială. Ansam Hali. Peste 7.000 de spectatori rii înlîmpinărilor, a .depunerilor de crească numărul colectiviştilor şi în? pentru lărgirea sectorului socialist, to
blul de cîntece şi dansuri popu au aplaudat furtunos „Hora de candidaturi şi în mobilizarea cetăţeni tovărăşiţilor, dînd ei înşişi exemplu. varăşul Ioan Ister, secretar la G.A.C. ATELIER F O T O G R A F IC
lare Ciuleşti a sosit la Londra fetnei“, „Suita de dansuri de pe lor pe circumscripţii Ia diferite acţiuni. Cu această ocazie agitatorul Vlorel din Bretea, a vorbit la aiceastă şe
pentru a participa la festivita Mureş" şi „Căluşul" executate Fărău s-a angajat că se va înscrie dinţă de recoltele obţinute de colecti care execută fotografii şi fo prinderilor şi instituţiilor.
tea anuală organizată de socie de dansatorii ansamblului, pre Pentru agitatori s-a făcut un amplu cu tot pămîntul In întovărăşire şi că vişti, arătînd date concrete privind su Contravaloarea lucrărilor
tatea engleză de cîntece şi dan cum şi potpuriul de melodii instructaj asupra felului cum s,ă des perioritatea muncii în comun. toreportaje (aspecte de la lo
suri folcloristice, care sărbă populare interpretate la vioară cul de muncă şi busturi pen se poate achita în numerar
toreşte anul acesta împlinirea de maestrul Nicu Stâneseu. La P lenare ale agitatorilor tru popularizarea fruntaşi şi prin virament.
a 60 de ani de activitate. lor), atit în localitate cit şi
sfîrşitul spectacolului publicul în regiune, la cererea între Atelierul este situat în De
Vineri seara, în cadrul unui va, str. Lenin nr. 3.
program la care au participat şi membrii celorlalte echipe par
cîteva sute de dansatori, instru In întreaga .Vale a Jiului, Zilele trecute -au avut loc la nizaţiile de partid, au vorbit r iA tU /A mm
mentişti şi cîntăreţi din întrea ticipante au ovaţionat îndelung organele şi organizaţiile de par toate centrele miniere, precum agitatorilor despre problemele
ga Mare Britanie, membrii An tid desfăşoară o intensă mun şi la celelalte întreprinderi din actuale ale situaţiei internaţio V IZ IT A T *
samblului Giuleşti şi-au prezen pe artiştii romini. raion, plenare ale agitatorilor, nale şi despre importanţa cam
că politică de popularizare a în cadrul cărora activişti cu paniei electorale, precum şi
Spectacolele Ansamblului campaniei de alegeri de depu munci, de răspundere în orga- despre sarcinile lor în această
Giuleşti la Londra continuă. taţi în sfaturile populare. perioadă.
Atoli Ai lunci! In urma acestor plenare or
ganizaţiile de partid au trecut
la repartizarea agitatorilor pe
circumscripţii electorale, cartie sonT TCkc ASORTAT
In munca de culturalizare a Realizările sînt însă modeste cestea au avut loc în luna sep lante, cu o activitate slabă. re, grupuri de oase etc. G R A T A ft /ta L C M z f
maselor, cluburile muncitoreşti faţă de posibilităţi. şi mai ales tembrie, deci înainte de a se In mod neparmis a fost ne A 16$L
au o deosebită însemnătate. faţă de sarcinile mari ce stau fi întocmit planul de muncă. In prezent, peste 1.200 agita
Prin activitatea dusă în cadrul în faţa clubului. glijat concursul "pentru obţine b 6 se n v /K z ifo s/tâ rn i
lor, organizaţiile sindicale, Se pune întrebarea, cui folo rea insignei de „Prieten al căr tori desfăşoară în Valea Jiului M W e c zC c tfy 9 & A M $
U.T.M., au la îndemînă un mij Munca nu trebuie seşte un asemenea plan de mun ţii". Nu se cunoaşte numărul
loc important şi eficace de edu că ? De ce se trec în plan lu celor înscrişi, nu există evidenţă o muncă susţinută în această O Ţ vâ s.i.
care ,a maselor, de atragerea rezumată la întocmirea a celor ce au cîştigat insigna;
lor la activitatea . artistico-cul- cruri care au fost deja realiza In anul 1957 s-au prezentat direcţie. •')•>' *
turală. de planuri te, iar ceea ce trebuie realizat doar două cereri pentru a par?
nu se face ? Aşa cred tov. Ga- ticipa la concurs. mm.) ,.j u"i'iw .'ii," iw a i . j m 1
In Valea Jiului în anii puterii Dacă cineva ar controla acti vulescu Gheorghe — secretarul
populare, munca de culturali vitatea clubului şi s-a r mărgini comitetului de întreprindere şi Bibliotecara clubului — tov? Revista
zare a maselor a luat un mare în acest control la citirea pla Iov. Varga Adalbert — respon Elena Nicolae, are experienţă în „Arbitrajul de stat"
av-înt. Cluburile, bibliotecile, nului de muncă al comisiei sabilul clubului, că pot ascunde muncă, cunoaşte ce ar trebui să
formaţiunile artiştilor amatori muncii culturale de masă a co lipsa de activitate, prin întocmi facă, însă nefiind controlată şl publicaţie p Arbitrajului de Stat
arată ridioarea continuă a nive mitetului de întreprindere, ar fi rea unui plan nereal ? Planul de îndrumată mai îndeaproape, de pe lingă Consiliul de Miniştri,
lului muncii culturale. tentat să creadă că acest club muncă al unui colectiv trebuie îşi neglijează de multe ori obli apare în continuare. Costul abona
are o vie activitate. să constituie un ghid în activi gaţiile. mentului este de 48 lei anual şi se
Ca şi în alte localităţi ale tate, să existe preocupare pen depune în contul nr. 136.3.01.43 la
Văii Jiului, la Lonea funcţio In acest plan sînt trecute tot tru îndeplinirea celor prevăzute Comitetul de întreprindere, Banca de Stat a R.P.R., Filiala
nează un club al muncitorilor felul de comisii şi colective, în el. responsabilul clubului,’ trebuie I. V. Stalin, Bucureşti, pentru re
mineri. Nu se poate spune că nu sînt stabilite sarcini precise, o- să dea o mai mare atenţie acti vista „Arbitrajul de Stat" Bucu
s-a.u obţinut unele succese 'în biective importante care să fie Ar fi fost bine ca tov. Varga vităţii bibliotecii, ca de altfel reşti, str. N. Iorga, nr. 1.
activitatea acestuia. Insă, faţă îndeplinite. c să se îngrijească ca măcar sar întregii munci a clubului.
de cerinţe, activitatea acestui cinile ce-i revin direct din pla
club este mult rămasă în urmă. Iată cîteva din prevederile pla nul de muncă să fie îndepli ¦A
nului pe trim. IV al anului 1957: nite. La fel ar fi bine să se
Cîteva realizări pregătirea unei piese de teatru gîndească dacă nu cumva clu Clubul diri Lonea lasă de do
în limba maghiară, înfiinţarea bul ar trebui să aibe şi un pro rit şl sub alte aspecte. Nu e-
Pe lingă clubul din Lonea unei brigăzi artistice de agita gram de activitate, program xistă grijă pentru încălzirea să
activează o echipă de teatru ţie, punerea în funcţiune a care să fie cunoscut de'oamenii lilor, din care cauză sînt puţin
care a reuşit să se situeze prin „nadiotelevizorulub1, elaborarea muncii, frecventate. . Deşi există sală
a 8 conferinţe pe teme tehnico- pentru tenis de masă, din lipsa
economice, folosirea celor mai de mingi acest sport nu se poa
tre echipele fruntaşe din rajon. potrivite forme pentru popu Activitatea bibliotecii te practica.
De curînd ,a pus în scenă piesa larizarea cărţii, etc. poate fi îm bunătăţită
„Intr-un ceas bun**. Reprezen Acestea au rămas doar pe Din toate acestea reiese că
la Lonea nu se dă toată atenţia
taţiile date de echipa de tea hîrtie. In afară de cîteva ac S-a arătat că în privinţa fun-. asigurării, unei bune activităţi
tru s-au bucurat de o apreciere ţiuni nu prea reuşite, legate cţionării bibliotecii s-au obţinut a clubului,- lucru ce dăunează
largă din partea spectatorilor. de popularizarea cărţii, din toa unele realizări. Acestea nu sînt întregii activităţi cultpale. E
De asemenea, formaţia corală te celelalte prevederi ale pla însă cele maţ- satisfăcătoare. datoria Comitetului de partid al
desfăşoară o bună activitate. nului nu s-a realizat nimic. Popularizarea cărţilor se face minei Lonea să ia toate m ă
S-au făcut unele progrese şi în In acest plan s,e găsesc şi lu slab. Recenziile se mărginesc surile pentru înviorarea muncii
ceea ce priveşte munca biblio cruri curioase. Aşa de pildă la citirea în joile de tineret a
tecii. Aceasta în privinţa orga sînt trecute în plan unele ac unor pasagii din cărţile respec clubul pi, pentru ridicarea nive
nizării unor expoziţii de prezen ţiuni pentru 1una octombrie tive) de către bibliotecară.’ In-
tare a cărţii, ,a unor recenzii 1957, iar din registrul de evi întreaga localitate nu s-au în lului muncii la nivelul sarcini AZI.şi MIINE, ultimele doua © U R iB !
sau seri literare. fiinţat decît d.oua biblioteci vo
denţă al bibliotecii reiese că a- lor puse de construcţia socia zile în care mai puteţi cumpăra SiM A i
lista. bilete la tragerea „LOTO CEN
P. U. TRAL" 'de vineri.