Page 27 - 1958-01
P. 27
/
Nr. 958 DRUMUL SOCIALISMULUI Fag, 3
5SS3B 2LZ
Pentru o continuă întărire TELEGRAME EXTERNE
In S.ţJ Â. se constată
a muncii politice o criză de încredere
a poporului
în rîndurile tineretului în conducători
Un articol din „ Newsweek“
' în zilele de 11-12 ianuarie Conferinţa raională U.T.M. de la sate au desfăşu WASHINGTON 14 (Ager-
â.c. a avut loc, în sala clubu
lui „Filimon Sîrbu“ din Sime- U .T .M . Hunedoara rat o bună activitate de, popu pr-es). — Revista „Newsweek"
ria, Conferinţa raională U.T.M.
Hunedoara pentru alegerea nou şi utilaj, organizarea cît mai larizare a superiorităţii agricul publică un articol în care deş-
lui organ de conducere. bi. . a locului de muncă s-au
făcut simţite în ultimul timp. turii socialiste, folosind diferi crie, potrivit relatărilor & di
Din darea de seamă prezenta Intîrzierile de la serviciu, ab te forme ca, seri de întrebări feriţi membri ai Congresului
tă de tov. Petre Lungu, prim- senţele nemotivate au scăzut şi răspunsuri pe marginea sta î S.U.A., atmosfera oare domneş
secretar al comitetului raional considerabil. Marea majoritate tutului*1model al gospodăriei co te în prezent în Statele Unite.
U.T.M., a reieşit felul cum a a inginerilor şi tehnicienilor au
muncit comitetul raional U.T.M. dovedit o mai bună preocupare lective şi al întovărăşirii agri „Rareori, .congresiştif ameri
în mobilizarea tineretului la în faţă de problemele ce frămîntă
deplinirea sarcinilor celui de-al tineretul, faţă de organizarea cole, conferinţe, etc. cani au exprimat sentimente atît
11-lea Congres al U.T.M. A re formelor tinereşti de muncă şi
ieşit, de pildă, că alături de faţă de calificarea tineretului. Dar, pe lîngă rezultatele ob de pesimiste la deschiderea u-
vîrstnici, tinerii din raionul Hu Comitetele U.T.M. din întreprin
nedoara au obţinut rezultate în deri se ocupă mai bine de în- ţinute conferinţa a scos la ivea-' nei noi sesiuni a .Congresului,
semnate în domeniul producţiei, diumarea tineretului spre şcolile
în munca de educ?"-p patriotică de calificare ce sînt organizate lă unele lipsuri de care noul co se spune în articol. Ceea ce au
a tineretului şi de i nsformare în acest scop. Astfel, în anul
socialistă a agriculturii. 1957 peste 30 de tineri au ter mitet va trebui să ţină seama. aflat ei de la alegătorii lor. în
minat aceste cursuri, iar alţii
Organizaţiile U.T.M., îndru studiază cu perseverenţă şi în Cei înscrişi la cuvînt au cri-1 cursul ultimelor luni este pro
mate şi ajutate de organizaţiile anul acesta.
P.M.R., au atras în întrecerea ticat, de pildă, superficialitatea fund- îngrijorător utît pentru
socialistă aproape întregul ti Problemele vieţii
neret din întreprinderi. Din cei cu care a muncit comitetul ra republicani cit şi pentru demo
peşte 2.000 de tineri care lu obşţeşti — preocupare ional U.T.M. îndeosebi cu tine craţi".
crează în întreprinderile raionu de seamă a tineretului
lui Hunedoara, aproape 1.500 retul de la sate. S-au semnalat Secţia de copii a Bibliotecii centrale regionale din Deva cunoaşte în fiecare zi o mare afluenţă. De di- . Articolul arată apoi ce au
au fost antrenaţi în întrecerea ¦Pe baza sarcinilor izvorîte din cazuri cînd membrii comitetului
socialistă. Numele multora din cel de al Il-lea Congres al inineaţa si pînă seara, bibliotecara Ludinila Herţ nu pridideşte cu deservirea pretenţioşilor cititori. In biblio constatat congresiştii: „O criză
tre ei sînt cunoscute aproape în U. T. M. comitetul raional şi-a
întregul raion, cum sînt, de îndreptat atenţia înspre mobili raional U.T.M. au trecut prin teca ce stă la dispoziţia lor, pionierii şi şcolarii găsesc tot ce v o r: basme, ştiinţă popularizată, povestiri ştiinţifico- de încredere a poporului în con
pildă, tinerii Anton Cimpoeş, zarea tineretului la acţiunile de
turnător la uzina „Victoria”- folos obştesc. Tineretul din în sate, fără ca utemiştii să-i cu fantastice, reviste şi ziare pioniereşti, etc. IN CLIŞEU: Un grup de cititori îşi caută cărţile preferate. ducătorii săi de stat produşi de
Călan, Vasile Antoci, miner la treprinderi şi instituţii a parti
mina Teliuc, Vasile Bota de la cipat cu mult interes la înfru noască. In problemele educa convingerea că Uniunea Sovie:
depoul de locomotive din Sime- museţarea oraşelor şi comunelor
ria, Nicolae Cazacu, miner la din cadrul raionului Hunedoa ţiei patriotice tinerii nu au fost JOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOCCMOOOOGOOOOOOOOOOCOOOOOCC, ^.^OOOOOOOCXXXOOQOCOOOOCCOOOOCOOOOOOOOOCOOCXXIOOQOOOOCOCCOOCOOOOCOOOOCOOOOOO tică este acum conducătorul lu
Ghelar şi mulţi alţi tovarăşi. ra. Multe oraşe şi sate şi-au
schimbat în mod radical înfă îndrumaţi în suficientă măsură mii în ştiinţă şi tehnologie" ?
Tineretul este direct interesat ţişarea. Acelaşi lucru s-a înt;m-
în realizarea sarcinilor de plan. plat şi în întreprinderi,ca Ate în special spre cluburi şi cămi „descoperirea că sistemul de în-
Acest lucru se poate vedea din lierele C. F. R. Simeria, unde nele culturale. „La Strei Sîn- văţămînt lamericăn. nu este ceea
frumoasele lor iniţiative de a utemiştii au amenajat un parc, georgiu, căminul cultural nu e. ce ar trebui să fie".
conduce anumite secţii din între, sau la uzina „Victoria" Călan,
prinderi. unde ei au efectuat sute de-ore folosit de tineri, stă mai mult „îndoieli crescânde în oe pri
muncă voluntară pentru înfru
O astfel de iniţiativă este şi museţarea ei. închis — a spus' în cuvîntul veşte utilitatea ajutorului, ame
ac-eea a tinerilor de la uzina
„Victoria“-Călan, care au cerut Urmînd exemplul utemiştilor, său tov. Ştefan Jurca. Acest lu rican pentru străinătate, bazate
comitetului de partid şi condu şi tinerii din şcoli au pornit ac
cerii uzinei să ia sub patronajul ţiuni de înfrumuseţare a satelor. cru a fost cunoscut şi de secre pe convingerea că alianţele ţiu
lor furnalul nr. 2. De atunci şi Ei au plai, ! în anul 1957
pînă acum acest furnal a dat peste 14.000 ]'¦¦ ')[ şi au str-îns tarul cu problemele de propa (Urmare din pag. l-a) construiască locuinţe individua nî;ndu-le la dispoziţie gratuit, pot fi cumpărate".
peste 2.000 tone fontă peste peste 1.400 kg ghindă, necesară
plan. industriei noastre chimice. De gandă, tov. Dumitru Julea, care I. V. Stalin. Pe lîngă Şcoala de le, în cursul anilor 1956—1957, nisip şi pietriş. „Suspiciuni, faţă de oamenii
asemenea strîngerea' fierului a fost pe acolo, dar care nu a 10 ani, în 1957 a fost construi a repartizat peste 100 loturi de care înconjoară pe preşedin
Şirul realizărilor tineretului în vechi a fost privită de către or luat nici o măsură ca acest că tă şi dată î-n folosinţă o clă casă. Sfatul popular, pe lîngă Penlru lucrările şi construc tele Eise-nhower şi care nu îi
domeniul producţiei este mare/ ganizaţiile U.T.M. drept o ac min să fie folosit de tineri". dire nouă în care funcţionează repartizarea loturilor, a spri ţiile făcute în oraşul Simeria, dau voie să vină în contact cu
La Ţeliuc brigăzile de tineret şi ţiune patriotică. Numai în pe clasele I—IV, iar pe lîngă spi jinit pe cetăţeni în procurarea din bugetul lopal, în anul 1956 realităţile".
secţiile tineretului au dat peste rioada Festivalului Mondial al Nici munca cu pionierii la talul C.F.R. s-a construit încă o materialului de construcţie, pu- s-ia cheltuit suma de 413.889 lei,
plan în anul 1957, 1.500 tone Tineretului de la Moscova s-au sate nu s-a desfăşurat la nive secţie,- reuşindu-se astfel' să se iar în anul 1957, suma de Concluziş pe care o trage 'ar
minereu. Aplicarea în majorita strîns sute de mii de kg de fier lul cerinţelor. Tovarăşul Ioan asigure o mai bună asistenţă 419.274 lei. ticolul de pe urma acestor con
tea întreprinderilor din raionul vechi a cărui venit a fost văr Bîldea, care răspundea din par medicală locţiitorilor din oraş. statări este că „poporul ameri
Hunedoara a iniţiativei tinere- sat în contul festivalului. tea comitetului cu problemele Tot din rîndul construcţiilor fă Artiştii plastici din Petroşani can ,a fost profund impresiQd|t
tului de la „Progresul" Brăila, de şcoli şi pionieri, cînd se de cute în cursul celor aproape pe calea afirmării de apariţia sputnikului şi îşi
a făcut ca în anul 1957 să se Mai multă legătură pierde încrederea. în conducătq-
reducă simţitor preţul de cost al plasa pe teren mergea mai mult rii 'săi".
produselor şi şă se realizeze e- cu terenul, la sate în centrele mari, lăsînd la o
conomii în valoare de peste
8Q.0.0.00 lei. Din darea de seamă prezenta parte comunele mai îndepărtate. doi ani fac parte şi lucrările de Faţă de anii precedenţi, nunţărul la stimularea colectivului de artişti. —o —
tă în faţa delegaţilor la confe
Tineretul a dovedit multă pre- rinţă a reieşit că Comitetul ra La sate merge slab şi munca lărgire a poştei, care sînt în membrilor cenaclului artiştilor plastici Tot în 1957, Ministerul Invăţămîn-
' ocupare şi în aplicarea metode- ional U.T.M. şi organizaţiile de cu cartea. Bibliotecile nu sînt curs de terminare.
’ lor înaintate de muncă, în ge bază şi-au. intensificat munca cu' folosite de tineri în suficientă din Petroşani, este acum mult mai tuiui şi Culturii a achiziţionat multe Forjele nafionale
neralizarea experienţei pozitive privire la transformarea socia măsură, iar în direcţia activi Pentru, satisfacz ea nevoilor sporit. Şi, datorită rîvnei cu care a- din lucrările artişljlor din Petroşani
etc. listă a agriculturii, realizîndu-se tăţii concursului „Prieten al căr- oamenilor muncii din Simeria, ceştia lucrează pe linia afirmării în pentru Ministerul Minelor. Intre lucră din O m an cauzează
succese frumoase. Organizaţiile ţii“, comitetul raional U.T.M. comitetul executiv a căutat să artă, prestigiul lor a crescut simţitor,
De asemenea, disciplina în putea să facă mult mai mult. dezvolte cooperativa meşteşugă aceasta ca un rezultat firesc al lucră rile alese, se găseşte compoziţia în pierderi trupelor
producţie, grija faţă de maşini rească „Munca colectivă" prin rilor valoroase pe care le-au dat în ulei pe pînză: „O semnătură penlru
A crearea de noi secţii care să a- ultimul timp. pace" realizată de pictorul Ervin e n g le z e
sigure populaţiei mai multe bu
Trăgînd concluziile asupra nuri de larg consum şi să sa La expoziţia interregională de la Ti Nagy, compoziţia în ulei „Micile spă CAIRO 14 (AgerprasJ. ¦
desfăşurării lucrărilor conferin tisfacă şi alte cerinţe. Astfel, mişoara, organizată în anul trecut, co lătorese” executată de Victor Sylves- Forţele naţionale din Oman o-
ţei tov. Ioan Ardeleanu, prim- în anii 1956—1957 au fost des lectivul acestui cenaclu a participat ter, tabloul în ulei a lui Adalbert pun o rezistenţă dîrză cotropito
secretar al Comitetului raional chise noi secţii ca : secţia de'îm compact, prezentînd 28 de lucrări cu Slanca „Minerul în familie", trei ilus rilor englezi. Reprezentantul
P.M.R. Hunedoara, a „arătat în pletit c'dşiiri, o Secţie de croito teme din Valea Jiului. Din lucrările traţii ia basme populare de Iosif Aţa- Omanului la Cairo a declarat
cuvîntul său realizările obţinute rie clasa I-a, o secţie de zugră expuse, multe au fost achiziţionate, ca tyaş, un portret de muncilor in ulei că zilele acestea în regiunea
de comitetul raional U.T.M. ară- vit şi altele. merituoase, de către organele superi de Elena Bianu, „întoarcerea din şui" Djebel Al Ahdar patrioţii au
tînd în acelaşi timp şi lipsurile oare competente. Astfel, Ministerul In- de Kalrnan Fodor, ele. respins atacul forţelor duşmanu
de care birouL comitetului ra In scopul înfrumuseţării ora văţămîntului şi Culturii a reţinut două lui, superioare numericeşte. Ar
ional U.T.M. s-a făcut vinovat. şului, Comitetul executiv a luat linogravuri semnate de graficianul Io- Colectivul de artişti ai cenaclului, matele engleze ‘au avut pierderi
Vorbitorul a recomandat noului de asemenea unele măsuri sif Matyaş, tabloul în ulei pe pînză lucrează în vederea deschiderii în pri şi au. fost nevoite să se retragă
organ ales să ţină seama de cri- pentru lărgirea zonelor verzi, „Venind de la şut" a pictorului Kal- măvara acestui an a unei expoziţii la lăsînd pe cîmpul de luptă o ma
ticifc aduse de delegaţii la con amenajând parcul din Piaţa I.V. man Fodor, tabloul în ulei „Construc Petroşani cu propriile creaţii. Contra re cantitate de muniţie'.
ferinţă şi să lupte pentru îm Stalin şi mobilizînd cetăţenii la ţii din Paroşeni” a lui Victor Sylves- valoarea tablourilor ce vor (i expuse,
bunătăţirea muncii de organiza plantarea a peste 500 puieţi pe ter şi două linpgravuri inspirate din cenaclul a hotărît şă o înscrie Sfatu Reprezentantul Omanului a
ţie. marginea străzilor, iar pentru viata minerilor din Valea Jiului, exe lui popular din Petroşani, ca o contri menţionat de asemenea că lo
asigurarea curăţeniei oraşului în cutate de Iosif Teilman. buţie colectivă pentru construirea unui cuitorii sultanatului Mascat, re
Conferinţa a ales noul organ local propriu de creaţie în Petroşa' crutaţi cu forţa în armata en
de .conducere. Ca prim-secretar 1957, a fost creat un sector Muzeul regional din Timişoara a a- şi a unei săli permanente de expo gleză, trec de partea forţelor
al Comitetului raional U.T.M. chiziţionat cu acest prilej două din ziţie. rezistenţei naţionale ale Oma
a fost ales tov. Petri Lungu. I.G.O. care se ocupă de salubri iinogravurile expuse de 1. Teilman şi nului, care duc războiul de par
tate. două din lucrările grafice prezentate Succesele obţinute de colectiv pînă tizani împotriva trupelor agre
SABIN MUNTEANU de Iosif Matyaş. Această dovadă a acum, şînţ o garanţie pentru activi sorului. In regiunea Djebel Al
De asemenea, Comitetul exe tatea lui de viitor. Ahdar de partea partizanilor
(de la subredacţia noastră
cutiv, căutînd să satisfacă ce
voluntară din Simeria) rinţele celor care doreau să aprecierii muncii depuse a contribuit C. SOARE au trecut 80 de soldaţi.
IN VI 2 I TÂ şi nouă la dispoziţie astfel de apara Pe un alt stand, se demonstrează Ventilator electric. Introducîndu-mi car o capacitate de 40 tone, cu ui) motor
i 1-i .'.v...i-,'. u"m :.'!...ju" te care s.e folosesc cu succes în in folosirea izotopilor radioactivi în agri netul de notiţe între celulă şi •becuri, de 450 cai putere, fabrjead Ia uzina
dustria noastră petroliferă şi carboni cultură. Sînt cunoscute progresele ob motoraşul se opri, apoi porni din nou din Minsk, apoi trecem să vizităm ci-
Sîmbătă 16 noiembrie 1957, dis-de- interesează mai mult standul Institu energie de 10 miliarde de electroiyi- feră. ţinute în. studiul.nutriţiei plantelor ob cînd aiţi scos carnetul. teva pavilioane din Expoziţia Agricpjă
dimineaţăi în holul hotelului „Ukraina" tului. de Afetalurgie. Aici sînt tratate volţi, apoi macheta centralei atom.o- ţinute prin folosirea izotopilor radio Unională.
din Moscova, e mare forfotă. Delegaţi metode pentru mărirea producţiei fur electrice de 5.000 KW (prima centrală Foarte avansat este de asemenea şi activi. Cînd am intrat în pavilionul „Con
ai oamenilor muncii din multe ţări nalelor, se demonstrează metoda chi- atomo-eleclrică din lume) şi macheta stadiul în care se află folosirea izoto strucţia de maşini", (cel mai mare pa Pe drum, ghidul ne vorbeşte de creş
din lumea întreagă, discută programul mico-catalitică de aglomerare a cărbu centralei atomo-eledrice de 200.000 pilor radioactivi în medicină. Fotogra Din întreaga expoziţie, desigur, cea vilion al expoziţiei cu o suprafaţă de terea numărului de vizitatori înregis
de vizite, aşteaptă nerăbdători o con nelui şi mineralelor, metode de obţi KW. fii multe redau rezultatul tratării tu mai frecventată sală este aceea în cca. 20.000 mp),n-arn ştiut la ce să traţi pină în anul 1956, la Expoziţia
vorbire telefonică, trimit telegrame sau nerea metalelor de o puritate absolută, morilor. maligne şi nemaligne, 'aplicaţii care este expusă macheta în mărime privim intîi. Unii vor să vadă întii au industrială. Destul că în 1956 au fost
scriu vederi la cei de acasă. metoda radiospedrografică de analiză a Extrem de bogat asortat este şectpT în dermatologie, tratarea defecţiunilor naturală a primului satelit artificial al tomobilele, alţii motocicletele, iar cu vreo 6.000.000 vizitatori din U.R.S.S.
oţelurilor speciale. Sînt expuse modele, rul cu materii prime atomice, mine organelor hemafopoetice etc. Aparate pământului. Datele tehnice în legătură vreau să văd întii sălile industriei si şi peste 22.000 străini din 52 ţări. De
Noi, delegaţia romînă, vom vizita rale şi minereuri de uraniu. In faţa pentru tratamente cu cobalt radioactiv cu acest satelit' care s-au publicat în derurgice. Ca să nu se supere cineva, altfel, cum să nu aibă interes oamenii
Expoziţia Industrială şi Agricolă Unio machete, aparate din cele mai felurite fiecprui eşantion, există o etichetă pe (Co 60) şi o mulţime de alte apara presă, nu ie mai repet aici. Vreau să am plecat cu toţii să vedem întii să din lumea întreagă, de realizările unui
nală. înainte de a pleca spre autobus, care pe lîngă denumirea tpaleriajului, te şi utilaje sînt expuse aici. amintesc numai faptul că în această lile nr. 3 şi 4 unde sînt demonstra stat care în 40 de ani, a reuşit să
mai discut prin intermediul translato şi bine înţeles din cele mai moderne, e dată şi formula chîmjcă, de obicei . sală, erau ţinute la zi diagramele care te realizările industriei de maşini grele. crească producţia industrială de 30 de
rului cu tov. Suar din oraşul Djakarta mult mai complicată decît combina Defectoscoapele care folosesc razele înregistrau o serie de - date culese cu In mărime naturală, vedem turbina cu ori, iar cea a industriei grele de 50
e de drum ţiile fierului în minereurile folosite de gama sînt extrem de puternice. Am ajutorul celui de al 2-iea satelit arti aburi "AR-I-3 de 4.000 KW, turbina cu de ori.
(indonezia), tin tînăr simpatic, noi la furnale. văzut un astfel de aparat care poate ficial, în special asupra dineiui Laika, aburi AP-I,5 de. 1.500 KW, apoi mo
care a iuat parte la ultimul Congres Interesantă e macheta de teleghidare controla structura unui bloc de me frecvenţa pulsului, temperatura etc., do delul unui cazan cu tambur cu debi Ajungem la pavilionul U.R.S.S. din
complexă. In sectorul ştiinţelor fizico- Tot ajei am văzţţt aparataju! radip- tal de 500 mm grosime. cumente preţioase în studiul compor tul de 420 tone aburi pe oră şi un Piaţa colhozurilor. Aici, în piaţă, se
al U.T.M. de la Bucureşti şi care a matemalice, sînt expuse instalaţii de fo meţric cu ajutorul cărora şe înregis tării organismului viu la altitudini ri cazan cu echicurent cu un debit de află şi pavilioanele celor 15 republici
rămas plăcut impresionat de frumuseţile losire a „atomilor marcaţi” în ştiinţă, trează radiaţiile elementelor radioac Intr-un colţ, este -expusă schema şi dicate. 660 tone abur pe oră. Alodelul turbi unionale şi 12 pavilioane ale regiuni
patriei noastre. tehnică, agricultură şi medicină. tive. . nei de 200.000 KW destinată, hidrocen lor, ţinuturilor şi republicilor auto
i /• O mică instalaţie în funcţiune, trans- tralei de la Bratsk, apoi a unei tur nome, . care fac parte d<n Federaţia
Autobusul ne duce apoi la expoziţie. Intrăm ,îrţ pavijionul „Folosirea ener Am asistat ia o dempnsjraţie exe ' formă energia luminoasă primită de bine de 126.000 KW de tipul celor ce Rusă.
Intrăm prin intrarea de nord, apoi co- cutată Ia un manipulator mecariic, fo aparatajul electronic .de folosirea izoto se instalează la Kuibîşev şi Stalin-
borîm. Ghidul care ne conduce, ştie giei nt,o,ipi.ee în scopuri paşnice". Pri losit pentru executarea operaţiunilor pilor radioactivi la urmărirea uzurii la 2 becuri electrice prin intermediul grad, arată în detalii aceste construc In pavilioanele expoziţiei agricole
bine romîneşte. mele standuri arată structura atomi cu materiale radioactive intr-o came zidăriei refractare a furnalelor. Acea- uriei celule fotoeleclrice, în energie sînt expuse nu numai produs.e agricole,
lor. şi nucleelor atomice. Se arată în ră care izolează şi profpjează pe cer stă metodă de cpnlfpl se foloseşte pe eiecirică care pune în funcţiune un mic ţii impozante. Sînt expuse şi modele ci şi bogăţii, naturale c a : petrol, căr
Expoziţia ocupă o suprafaţă de 207 principiu dezagregarea radioactivă, cetători de radiaţiile periculoase. scară tot mai largă la furnalele mari de prese, ciocane de forje, laminoa bune, minereuri, metale neferoase, me
ha. Sînt foarte multe pavilioane. Nu schema reţicţi^i de fisiune. în lanţ, sovietice, eficienţa ei fiind demonstrată „Construcţia de maşini" re, ulilaj pentru industria cocso-chimi- tale rare ele. Sjandurile sînt însoţite
mai expoziţia industrială unională, are baza energeticii nucfegre. Se pot ve Un reactor atomic experimental în practic. că, macarale, un excavator cu o cupă de deviza: „Cerealele sînt baza bogă
21 pavilioane, toate de o arhitectură dea aici şi instalaţii de o înaltă teh funcţiune, cu o putere de 150 KW, a- de o capacitate de 25 m.c. şi multe al ţiei poporului, condiţie esenţială pen-
minunată. nicitate, folosite pentru analiza spec trage cel mai mult atenţia noastră. In faţa pavilionului tele pe care am avut doar timpul să iru un belşug în ţară”.
trală. Nu pot să mă abţin , să nu mîT Pila atqppcă e încărcată cu 270 kgr, le văd, iu i să le şi notez.
Trecem prin Piaţa colhozurilor, un nuiesc unul din tuburile Gpiger-Mii- uraniu 2.38 şi 30 kgr (10%),. uraţiju Pe data aceasta iau puţjne noţjţe.
de se află 2 fîntini arteziene. Fîntîna ller, expuse în această instalaţie. De 235. Reglarea fluxului de neutroni se In sfîrşit ajungem şi în sectorul „Fa In schimb, .colegii mei fţin agricultură,
„Prietenia popoarelor”, este un adevă altfel, în afară de numărarea impul face cu carbură de bor. bricarea fontei”. Un modei al unui fur au multe de scris.
rat lac în mijlocul căruia se înalţă surilor, se poale urmări şi fenomenul nal uriaş atrage privirea chiar şi a
statui de bronz aurit, fiecare reprezen- de reparij/.arp a particulelor în func Aici am văzut expuse şi aparate pen nespecialisiului. Volumul ulii al furna Frumoasele construcţii ipă tentează
tind o republică unională. Sute de ţie de energiile lor. Din mulţimea de lru executarea carotajului radioactiv, lului e de 1513 m.c. Furnalul folo să fac cîţeva fotografii. Insă ghinion:
jeturi aruncă îrj înălţimi cantităţi enor machete, scheme şi fotografii, am re metodă geofizică nouă de cercetare a seşte aglomerat autofondant, lucrează aparatul de fotografiat ini s-a defectat.
me de apă, care cad apoi sub formă marcat în specia! fotografiile sincro- structurii geologice a solului, care per cu presiune ridicată la gura furnalu Noroc că la terminarea vizitei primim
de perle, în care se răsfrîng razele fazotronului care asigură prolonilor o mite precizarea locului în care se ar lui şi cu umiditate ridicată şi con- drept cadou, un album cu vederi din
soarelui în ţoale culorile. flă straiuri de pelrol şi cărbune. După , stantă în aerul insuflat. expoziţie.
cum ştim, Uniunea Sovietică ne-a pus
Alături este pavilionul „Ştiinţa". Mă Din industria de automobile mai ad Ne luăm rămas bun de la cei ce
mirate au fost... motocicletele. Zeci de ne-au explicat şi părăsim expoziţia cu
tipuri de motociclete de putere minimă noi cunoştinţe asupra realizărilor ob
pină la putere maximă, cu şi fără a- ţinute de oamenii sovietici in con
taş. strucţia comunismului.
La ieşirea din pavilion mai privim PILLY NICOLAE
odală uriaşul auiocamion basculant cu tehnician siderurgist de lîţ uzina
„Victoria"-Călan
