Page 28 - 1958-01

’ag. 4
...»f l {' \
w i;
>t ft>?| Puternicul ecou internaţional
Semnarea unul acord comercial Largă campanie populară în Franţa
¦BS2T ' ' II.R.S.S. $1 R.P. lladarâ
i,'C
-m S G .O y A 14 (Agerpres). —
TAS.S ¦transmite : In ;urma trata-
tiyiEslor, care -s-au desfăşurat în-
tr-'un, spirit; de colaborare şi în-
ţelegere. reciprocă deplină; la 13
ianuarie :a. ,c. s-a semnat acor-
dul- cu privire la livrări reci-
proce de .mărfuri între U.R.S.S.
Şi Ungaria; pe perioada ,19587
1960 şi protocolul cu. pr^ire la
W ft11. mar Un allu
: tară, mobilă, ţesături şi alte
•Acordulprevede crederea con-
tiîi'uă<a livrărilor reciproce de
&0 .
»»; ‘-Âr v • ' N- : . • * •. .
s f i ¦ ..5
Declaraţia făcută de Maria Roşa Oliver
unui corespondent al agenţiei TASS
BiiENOS A'IRES-14 (A gerpres).—
In -legătură cu primirea premiului
internaţional •Lenin, „Pentru întărirea
păcii4între popoare'.',; Maria Roşa O-
iivir,'1scriitoare şl militantă pe tărîm
^ ^rg!nt1ina't r . mbră /
Consiliuluij Mondial al Păcu, a de-
clarat următoarele unui corespondent
ai agenţiei TASS: ¦
„Id Argentina mişcarea pen-
tru' iapărarea păcii, din organi-
zătorii căreia am cinstea să fac
p.a’r.te, a. ayut un-rol hotărîtor
pentru reînvierea i’deii tradiţio-
ri'ale'îrupolitica externă ta Argen- ultimul guvern conservator din
tîrîeij: şi anume că folosirea for- Argentina — a venit la mine cu
ţeLfriu rezolvă nici un conflict,
In 'prezent această idee este
îpţăr.iţă-de; părerea, că încetarea
războiului rece^şi o strînsă co-
hca şi Statele Unite ar a7du,c1e
ţanUnbastrte foloăse;nenumărate
atît.-în domeniul culturii, oît şi
în cel al economiei. De aceea,
aicti^înd în; dăcUrs de 8 ani în
mişcarea pentru apărarea păcii
diOiviArgenUria,.' străduindu-mă
pentru coexistenţa piaşnică în- nin“. ^
«•ţt• » « t*•'•**4*•*«»4*«4* rft-tţt <
SCURTE ŞTIRI
f MOSCOVA. —"Da 11 ianua-
4-ie s-a încheiat la Moscova con-
sfăţ'uijrea internaţională a socio-
Ibgilor, organizată de UNESCO
şkOrganîfaţia Internaţională a
Sociologilor. Au luat parte so-
eiolo'gi din R. P. Romînă, R.
Gehbslovacă, R.P.F. Iugoslavia,
India;- S:U<A., ; Franţa, Olanda,
Republioa- Federală Germană şi
' •;
l PEKIN: — La 10 ianuarie. Co­
mitetul peîntreaga Chină ial Con­
siliului vconsultativ politic-popu-
lar a ascultat raportul lui Gin
Eh-lâi cu privire la sarcinile re­
formei ¦scrierii chineze, care .con­
stau în 'simplificarea ieroglifelor
chineze, introducerea unei limbi
vorbite pe înţelesul tuturor şi a
transcrierii .- alfabetice pentru
liţn.ba chineză. . ;
CAIRO: . —{ha 12-, ianuarie <a
sosit intr-o vizită oficială la
Giijro, venind din India, Sukar-
-no,y.preşed.intele-Indoneziei, Sub-
and.rino, ministrul Afacerilor Ex­
terne, :.şL persoanele care îi în-
, (BERLIN. — D.upa cum trans­
mite .agenţia ADN,,1a 12 ianua­
rie s-a încheiat la Leipzig se­
siunea . Comitetului Executiv. >al
Uniunii; Internaţionale a Studen­
ţilor, care a durat 6 zile.
. NEW ¦YORK. — La 12‘ianua- I nului), proiectul bugetului de mice în cursul anului curent, căutat-o prea mult. „Amenin- din Satele Unite, şi a fost pri- I
Presiuni exercitate
de S. U. A.
asupra guvernului
tailandez
: BANGKOK 1.4 (Agerpres) .—
Djipă cum anunţă ziarul „Kiati-
san11, Statele Unite ale Americii
exercită presiuni asupra guver-
npluî recent, format al Tailan-
deî,: căutîrid"să 'obţină remanie­
rea lui. S.U.A. cer în special
înlăturarea din cabinet a persoa­
nelor „ne'dorîţe-V printre care şi
:a'"lui Tien. .BuripatvTninist-r-u-:- fă­
ră'-portofoliu, care s:a pronun­
ţa t1pentru o politică.de neutrali­
tate -a Tailandei şi pentru stabi­
lirea ¦relaţiilordiplom atice cu
Republica Populară ’'vGhineză.
După|cum -a ra tă ' ziarul; Statele
Unite intenţionează săf nu mai
acorde „ajutor" Tailandei daca
remanierea dorită de americani
riu va fi efReccttuuaattăă..
¦Redacţia • ?) a d m in is tra ţia z ia ru lu i str, 6 M a rtie T T o, T e le fo n : 1 8 3 -1 8 9 . Taxa p lă tită în num erar conform a pro b ării D ire c ţiu n ii G enefatei P .T .T ,R .- n r .- 236.320-d in .6 noiem brie .1949. - T ip a r u l: în tre p rin d e re a P o lig ra fic a „ l M a i D
DRUMUL SOCIALISMULUI )Vr U58
-*.&•Ta-*'
Ideea tratativelor Est
¦ Ani' -* ." / *-rf’ ’» •
sebuturi deonrubarea *1 f B
al noilor propuneri sovietice
R. F. G e rm a n a scrie „Guanminjibao", deschide calea Subliniind că în Europa s-au creat
spre lichidarea primejdiei unui nou condiţii pentru tratative intre Răsărit
împotriva creării de baze pentru BONN 14 (Agerpres). — ln cen­ război şi spre crearea unei atmosfere şi Apus, ziarul scrie în continuare:
trul atenfiei ziarelor vest-germane con­ de încredere şi colaborare internaţio­ Dezvoltarea ştiinţei din ultima vreme
tinuă să rămînă mesajul adresat dc nală. Contactul personal al conducă­ din Uniunea Sovietică a zdruncinat
mărfuri -în •comparaţie cu ultimii rachete şi în vederea încheierii N. A. Bulganin cancelarului Adenauer torilor de stat din Est şi Vest, după încrederea statelor europene in supe­
3 ani, păcii în Algeria şi propunerile guvernului sovietic cum a arătat conferinţa de la Geneva rioritatea militară a Occidentului. Şi,
pentru slăbirea încordării internaţio­ din 1955, este un mijloc eficient de deşi S.U.A. nu doresc să aibă toc
Uniunea Sovietică • va livra nale. Ziarul „Westfalischcr Rund- rezolvare a problemelor internaţiona­ tratative, presiunea din Europa le va
Ungariei mărfuri necesare eco- le. De aceea, propunerile guvernului constrînge să accepte tratativele.
nomiei naţionale printre care PARIS 14 (Agerpres). — La guvernul Franţei mai poate re­ schaw" subliniază că „recentul mesaj sovietic, ca şi toate celelalte propu­
minereu de fier, cocs, petrol, 13 ianuarie sesiunea Consiliului neri anterioare ale sale se bucură de R. P. Ungară
laminate de metale feroiase, me- . Naţional al Păcii, care a avut nunţa- încă la hotărîrea adoptată adresat de ptimuj ministru sovietic un larg ecou şi de aprobarea popoare­
tale neferoase, bumbac, etc. loc'la Paris, şi-a încheiat lucră­ lor din întreaga lume. BUDAPESTA 14. — Intr-un articol
rile. şi împiedica construcţia de baze Bulganin cancelarului federal Ade­ redacţional consacrat mesajelor pre­
Ungaria va livra Uniunii So- „In prezent, scrie în continuare zia­ şedintelui Consiliului de Miniştri al
vietice ^ vagoalK de Consiliul Naţional al Păcii a de rachete şi de depozite de ar­ nauer conţine un nou avertisment in­ rul, întreaga lume aşteaptă răspunsul U.R.S.S., N. A. Bulganin, ziarul
adresat tuturor cetăţenilor' ţării guvernelor S.U.A. şi Angliei. Dacă „Nepakarat11 scrie: Aceste mesaje a-
chemarea de a porni o amplă me atomice,. Consiliul Naţional sistent împotriva stocării armei nu­ ele vor intr-adevăr pace, nu au nici rată clar că în prezent s-au format
campanie populară împotriva un motiv să refuze organizarea unei toate condiţiile pentru o întîlnire la
creării în Franţa de baze pen­ al Păcii declară: '„Guvernul cleare în Republica Federală". asemenea conferinţe". . nivel înalt.
tru rachete, precum şi pentru
geri, maşini unelte, utilaje pen- pace în Algeria. poate şi trebuie să manifeste Ziarul „Die Wclt», care apare la R. P. Polonă Realitatea şi logica de fier a me­
tril industria chimică şi alimen- sajelor sovietice, scrie „Magyar Nem-
In apelul Consiliului Naţional iniţiativă în favoarea organiză­ Hnmburg, subliniază în comentariile VARŞOVIA 14 (Agerpres). — Pro­ zet", pun în faţa acelora care inten­
al Păcii se arată că deasupra punerile sovietice în problema slăbirii ţionează să respingă aceste propuneri
mărfuri de larg consum. Franţei, ca şi deasupra tuturor rii unor tratative între ţările sale că in Apus se manifestă o po­ încordării internaţionale şi noile me­ o sarcină extrem de grea. Nu încape
ţărilor, planează primejdia unui saje ale Iul N. A. Bulganin, preşe­ nici o îndoială însă că aceste mesaje
....... război atomic. „Avioane încăr­ membre ale pactului Atlantic şi ziţie favorabilă planului creării în Eu­ dintele Consiliului de Miniştri al au uşurat situaţia acelor politicieni
cate cu bombe cu hidrogen zboa­ U.R.S.S., adresate şefilor guvernelor occidentali care înclină într-o oare­
ră deasupra capetelor noastre, ţările participante la Tratatul de ropa a unei zone denuclearizate. Este ţărilor occidentale au stîrnit ecouri care măsură spre tratative.
se spune în apel. Guvernul fran­ largi în presa poloneză.
cez, fără să consulte parlamen­ la Varşovia11. evidentă, scrie ziarul, dorinţa de a R. Cehoslovacă
Noile propuneri ale U.R.S.S., scrie
In rezoluţia ou privire la pro­ studia atent acest plan şi de a nu-1 ziarul „Glos Pracy", pornesc de la PRAGA 14 (Agerpres). — Propu­
aprecierea realistă a actualei situa­ nerile Uniunii Sovietice, îndreptate
ţii internaţionale. Ele reprezintă alter­ spre încetarea cursei înarmărilor şi
blema algeriană, Consiliul Na­ respinge imediat numai pentru că el nativa cursei nelimitate a înarmărilor. preîntâmpinării unui război, continuă
să fie în centrul atenţiei opiniei pu­
ţional al Păcii subliniază că sin­ vine de la Răsărit. Ziarul subliniază că propunerile con­ blice cehoslovace. Ziarul „Rude Pra-
structive şi realiste ale Uniunii So­ vo“ subliniază într-un articol de fond
gura cale spre reglementarea „Frankfurter Algemeine" subliniază vietice corespund intereselor şi nă­ că propunerile Uniunii Sovietice cu­
zuinţelor a milioane de oameni.
paşnică ia problemei algeriene că „în unele propuneri ale Moscovei
o constituie tratativele pe bază cercurile guvernante (de la Bonn
tre ţări cu sisteme politice şi e- de egalitate cu reprezentanţii po- ¦ N.R.) văd puncte de plecare pentru
conomice diferite, sînt convinsă porului algerian. Consiliul Na­ tratative".
ca lucrez concomitent pentru un ţional al Păcii cheamă pe toţi
viitor mai • fericit al poporului
meu. tul, a adoptat hotărîraa cu pri­ partizanii păcii francezi să cea­ Egipt
vire la construcţia pe pămîntul ră guvernului in modul cel mai <
Incercind un mare sentiment nostru de rampe pentru lansa­ CAIRO 14 (Agerpres). — Noile pro­
rea rachetelor».. Subliniind că hotărît încetarea războiului din
de bucurie tm că s .a ... j puneri ale guvernului sovietic pentru
Algeria.,, . . slăbirea încordării internaţionale se
cernat premiul „Lenin», îmi a-
mintesc de tinereţea mea, cînd găsesc în centrul atenţiei presei egip­
departe de politică mă odihneam Un cunoscut savant vest-qernan tene.
în ianuarie 1924 pe litoralul O- protestează împotriva transformării Apreciind pozitiv iniţiativa de pace
ceanului Atlantic. Atunci, tatăl
meu — decanul Facultăţii de R. F . Germane intr-un „depozit n guvernului sovietic, Muhammed El
drept şi ministru de Finanţe în Hamuli, comentatorul ziarului „As
Saab", scrie: „Rusia întinde mina
de arme nucleare» Statelor Unite pentru a începe tra­ R. D. G erm ană prind un larg cerc de probleme, fără
tative la cel mai înalt nivel şi pen­ a pune însă nici un fel de condiţii
un ziar, protestînd împotriva BONN 14 (Agerpres). — Du­ noscutul „Manifest de la Gottin- tru a lichida războiul recei S.U.A. BERLIN 14 (Agerpres). — Noua preliminare.
faptului că acest zîar a publicat pă cum anunţă buletinul de pre­ gen». După cum se ştie, în a- trebuie să manifeste maximum de a- iniţiativă de pace a Uniunii Sovieti­
doar pe o jumătate de coloană să al partidului social-demo,crat cest manifest, savanţii germani tenţie faţă de propunerile guvernului ce continuă să rămînă în centrul a- Propunerile sovietice Iasă uşa des­
necrologul lui Lenin. îmi amin- din Germania „Sozial Demokra- s-au pronunţat împotriva folosi­ sovietic cu privire la dezarmare, reu- tenţiei presei democrate bcrlineze. chisă pentru uri schimb de păreri. Ele
tischer Pressedienst,,, praf. Fritz rii energiei atomice în scopuri nificarea Germaniei, interzicerea armei arată în mod clar necesitatea convo-
t e c & cuvintele tatălui m. ei.: Strassmann, cunoscut savant a- războinice. nucleare, şi -faţă de alte probleme im­ La 12 ianuarie ziarele au publicat vocării unei conferinţe şi a unor tra­
«v1 aceas'-'a 'despre cel mai dc tomist vest-gerrman, ,a declarat portante. Respingerea acestor propuneri mesajul adresat de preşedintele Consi­ tative îndreptate spre preîntîmpinarea
seamă om al epocii' noastre şi în cadrul unei convorbiri cu un Strassmann a protestat cu e- de întărire a păcii în iumea întreagă liului de Miniştri al U.R.S.S., N. A. unui război.
desprecea.m aideseam ă perso- corespondent al buletinului, că nergie împotriva transformării ar fi un pas nechibzuit". Bulganin, cancelarului Adenauer. Co-
nalitate din întreaga istorie» ! continuarea cursei' înarmărilor R. F. Germane într-un „depozit mentînd acest mesaj într-un articol In încheiere ziarul arată că po­
atomice provoacă o „nelinişte de arme nucleare11. Chiar şi o Ziarul „Al Gumhuria" scrie ia rîn- redacţional, ziarul „Neues Deut- porul cehoslovac sprijină în întregime
Am privit micul portret publicai serioasă11 în rîndurile savanţilor slabă speranţă de reunificare, a dul să u : Considerăm că este necesar şchland'' scrie că toţi germanii că­ propunerile •sovietice.
în ziar — era portretul lui Le* subliniat el, trebuie ,şă aibă pen­ să se întărească prietenia cu Rasia, rora Ie este scumpă soarta Germaniei
JJhj.ng şi cu,toate s ta ţie iubitoare de sprijină-’ argumentele guvernului S‘o- G recia
vifiiic,i .în .„favoarea păcii şi unificării
germani, ,care au semnat cu- tru noi o mai nWre valoare de- pace. In ce priveşte Stateie Unite, ele paşnice a Germaniei. ATIî NA 14 (Agerpres). — Ziarele
din Atena comentează pe larg pro­
«4»»-*• I«I*4*.4» «. *¦ cît situaţia îndoielnică de avan­ trebuie să termine politica „de pe po­ „National Zeitung", organ al Parti­ punerile guvernului sovietic pentru
post militar. Nu trebuie să ne ziţii de forţă" şi să examineze pro­ dului naţionai-democrat din Germa­ slăbirea încordării internaţionale. Zia­
nia, subliniază că propunerile sovie­ rul „Elephteria" consideră că în pre­
declarăm de acord, nici direct, punerile sovietice. tice urmăresc crearea unei zone de­ zent „guvernul grec dispune de con­
nici indirect, cu stocarea de nuclearizate în Europa, incluzînd cele diţii favorabile pentru a desfăşura ac­
rie A. Harriman, guvernatorul de constituire a Asociaţiei bombe şi proiectile nucleare şi, 5R. P. C h in e z ă două state ale Germaniei. tivitatea diplomatică în apărarea in­
statului New York, a declarat „U.R.S.S.-Finlanda». La adu­ prin urmare, nu trebuie să per­ tereselor naţionale ale ţării".
într-o cuvîntare radiodifuzată că nări au luat parte reprezentanţi mitem americanilor de a folosi PEKIN 04 (Agerpres). — TASS a- Ziarul subliniază - în continuare că
în acest stat există 500.000 de din Moscova, Leningrad, Pelro- Republica Federală ca arsenal nunţă : Propunerile guvernului sovietic nicicînd opinia publică din cele două Ziarul scrie că Occidentul face pre­
şomeri, adică peste 8 la sută z-avodsk, Tallin. Printre invitaţi de acest fel. Avem toate moti­ pentru slăbirea încordării internaţio­ ţări nu s-a pronunţat atit de activ siuni asupra Greciei pentru a obţine
din numărul total al muncitori- se afla E. A. Vwori, ambasado­ vele, a continuat Strassmann, să nale au găsit un larg ecou în rîndu­ în sprijinul unei iniţiative de pace consimţămîntul ei Ia crearea de baze
lor. Numai în ultima săptămînă, rul extraordinar şi plenipoten­ nu participăm la politica „de pe rile opiniei publice şi presei chineze. a lagărului socialist. atomice şi de lansare a rachetelor.
a spus el, iau fost prezentate ţiar al Finlandei în U.R.S.S. poziţii de forţă». Nu ne revine
Aleksei Markusevici a fost ales decît o singură obligaţie: Să Propunerea guvernului sovietic de „Der Morgen", organ al Partidului Ziarul „Avghi11 a publicat un arti­
60.000 cereri pentru ajutoare de preşedinte al •.conducerii asocia­ contribuim la micşorarea încor­ a se organiza în următoarele 2—3 liberal-democrat din Germania, scrie col ai deputatului grec Ilias Ilicu, cu­
şomaj. dării ! Dăcă am aduce acest a- luni ale acestui an o conferinţă a că crearea unei zone fără arma a- noscut fruntaş al partidului unit de
ţiei. p o rt,.u n aport încununat de suc­ conducătorilor statelor membre ale tomică în Europa depinde de poziţia stingă şi care scrie: „Conducătorii
’ MOSCOVA. - La 13 ianuarie cese, am putea spera şi1la reuni- N.A.T.O. şi ale Tratatului de la Var­ pe care o va adopta, guvernul Ger­ politici greci au căpătat încă o po­
ficare. . şovia, precum şi a mai multor ţări maniei occidentale. sibilitate pentru a-şi dezvolta activi­
a avut loc la Moscova şedinţa care rm fac parte din aceste grupări, tatea în scopul salvării păcii şi vieţii
Finlanda poporului for. Politica salvării naţio­
nale, este cea mai înaltă cinste şî da­
HELSINKI 14 (Agerpres). •— Zia­ toria cea mai mare a oamenilor po­
rele care apar la Helsinki continuă să litici faţă de poporul lor. Argumente­
comenteze propunerile guvernului so­ le propagandiştilor războiului cu arma
Pe marginea lucrărilor Congresului S.U.A. ¦ vietic în problema slăbirii încordării cu hidrogen şi atomică nu-şi găsesc
¦ internaţionale. Ziarul „Helsinki Sano- adepţi în rîndurile poporului grec.
mat" arată că „noile propuneri ale Datoria slîntă a tuturor oamenilor
Uniunii Sovietice pun Occidentul în- iubitori de pace este lupta pentru pa-
In istoria Statelor Unite s-a aceste succese, presa america- S.U.A. stau două sarcini im- gurările sociale, pentru îmbu- ir-o situaţie dificilă. Este greu, de ce şi prietenie între popoare,
I încetătenjt tradiţia ca în prima na le concetrează într-un sin- portante — „asigurarea secu- nătăţirea agriculturii vor lua
! sesiune din fiecare an a Con- gur cuvînt - SPUTNIK. „New rităţii prin menţinerea forţei", astfel drumul construirii dera- Ziarul reacţionar „Katimerini" şi o
I greşului să fie discutate aproa- Herald Tribune" scrie că şi „o muncă constructivă pen-, chete cu mare rază de acţiune,
Î pe întotdeauna unele şi aceleaşi „Umbra sputnikului sovietic se tru făurirea unei păci adevăra- construirii de submarine şi cru-
probleme fie că acestea se re- va profila într-un fel nou asu- te", preşedintele S.U.A., Ei- cişătoare atomice necesare -
feră la politica externă sau in- pra multora dintre cele mai senhower, n-a făcut decît să potrivit spuselor lui Eisen- pildă, să se respingă direct propunerea serie de alte ziare de dreapta încearcă
$ ternă a guvernului. Dacă ar fi importante probleme pe care repete vechea lozincă a poli- hower - pentru ducerea de cu privire la realizarea unui acord să denatureze sensul noilor propuneri
între Uniunea de la Varşovia şi cea sovietice, apreciindu-le ca o nouă
¦ să ne referim: concret Ia aces- le va examina sesiunea". In- ticii externe americane - „po- războaie locale. a Atlanticului.,.,", manevră propagandistică.
* tea, ele sînt următoarele: tra- succesul Statelor Unite (după litica de pe poziţii de forţă", prjn confirmarea vechilor
î N
diţi’onalul mesaj al preşedinte- o propagandă deşănţată) în attt de mult condamnată de principii politice, mesajul pre- I
lui „Cu privire la starea U- lansarea rachetei „Vanguard", către toate popoarele lumii. E zentatde'Eisenhowerlaactua-
niunii" (în care sînt formulate impasul „politicii de pe po- lesne de înţeles că pentru afir- ]a sesiune a Congresului
de obicei principiile fundamen- ziţii de forţă", perspectivele maţia sa, d-1 Eisenhower avea S.U.A. n-a răspuns cerinţelor
tale ale liniei .politice a guver- agravării depresiunii econo- nevoie şi de o bază. Şi n-a legitime ale oamenilor muncii a
JOI 16 IANUARIE 1958
- stat, raportul preşedintelui a- continuarea crizei în agricul- tarea sovietică", gogoriţa per- mit cu răceală şi nemulţumire. 4
supra situaţiei economice a ţa- tură — iată tot atîtea probleme manentă a d-lui Dulles, i-a Ziariil „New-York Post" criti- ţ SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
publice rii precum şi altele. care au creat o atmosferă — servit de data aceasta şi pre- că întDrE-uVnA': aUrtliciosls e rI eI dIaAc:ţioJneratlfa s$u­ ieşte la V iena; BRAD: Gervaise;
na
mesajul preşedintelui „Cu pri- iti aceste condiţii, _ . premă; SEBEŞ : Lisie .Mac K ai; APOLDU DE SUS : Noapte de car­
vire la starea Uniunii", care LONEA: Vultur 101; TEIU Şr Fc- naval-; ALBA IU L IA : Intr-un ceas
— tot prin tradiţie — aduce rii americani aşteptau sesiu- pretextul acesta naiv trece cuprins nici o aluzie,' ia pasul dra ; ZLATNA: Frumoasele n opţi/; bun; PETROŞANI: Călătorie în tine­
SIMERIA ; Richard al IlI-lea (regele
nea Congresului cu speranţa drept bun. Parlamentarii vor gigantic care ar putea duce cocoşat) ; HAŢEG: Vînătoarea tragi­ reţe ; Cinema de altă d a tă ; ORAŞ-
de fiecare dată unele lucruri că deputaţii vor lua unele mă- voţa. î.ara îndoiala, pentru mă- ţa ofensiva finală împotriva ce- că ; BARU MARE: Fiica mea tră- T IE ; Infernul îngerilor.
noi (din punct de vedere al suri care să ducă la asigura- >'irea bugetului de război, iar juj mai îngrozitor flagel al 0-
autorilor), iuciuri care să ducă rea păcii şi securităţii, nu nu- preşedintele va putea, justifi- menirii — războiul", SELECŢIUN1 DIN PRO GRAMUL DE RADIO
la creşterea prestigiului inter- mai în ce priveşte Statele U- ca m j ata poporului american Şi trebuie să recunoaştem PROGRAMUL I : 7,10 Concert de PROGRAMUL I I : 14,03 Din prelu­
naţional a! Statelor Unite. nite, dar şi în întreaga lume. greutăţile .mereu- crescinde-pe ca de data aceasta „New York dim ineaţă; 8,30 M uzică; 9,00 Muzică crările de folclor ale compozitorilor
Actuala sesiune a Congre- Raportul preşedintelui „Cu care trebuie sa ie suporte fer- Posr a|.e ^ p t^ te. Tradiţio- din opere; 9,30 „Legendele Olimpti- noştri; 14,40 Muzică uşoară; 16,20
sului S.U.A. s-a deschis insă privire la starea Uniunii", cit mierii, muncitorii, toţi contn- na|u) mesaj- al preşedintelui lui“ ; 10,00 Concert de estradă; 11,03 Despre dicţionare; 17,00 Melodii popu
nu sub ceie mai bune auspicii şi comentariile presei arată în- buabilii arngncam. Eisenhower s U>A ^ Eisenhower, dovedeşte Orchestre de muzică, populară romi- lare rom îneşti; 17,30 Arii şi duete din
-pentru, parlamentarii americani, să că . speranţele . o a m e n i l o r . : xtl^* . C o d a t ă mai mult că Statele u * ţ nească; 11,45 Concert de muzică ro- operete; 18,30 Cîntă orchestra „Doi­
} Comenţînd. atmosfera din preaj- muncii din Statele Unite au Unite trebuie sa-şi sporească continue j minească de cam eră; 12;30 Muzica u- na Argeşului» din P iteşti; 19,05
ma deschiderii sesiunii Con*; fost înşelate. Ba chiar mai - m ritm rapid puterea militară ute sînt hotante sa continue j şoa’r ă ; 14)00 Muzică de estradă1; 15,05 Cronica ştiinţifică; 19,15 Muzică u-
I greşului StatelorUnite, cele mult. Mesajul preşedintelui ce- mai ales în domeniul celor tradiţionala „politicade pepo- ^ Program de melodii populare; 16,00 ¦şoară ; 22,00 Muzică corală rom î­
( Muzică instrum entală; 16,45 Muzică
! mai mari ziare şi reviste ame- re poporului american „noi sa- mai moderne tipuri de arma- ziţii de forţă", tradiţionala ţ distractivă ; 17,25 „Ştiinţa învinge»; nească ; 23,15 Corfcert de noapte.
(•¦18,30 Muzică uşoară; 19,25 Muzică BULETINE DE ŞTIRI
L' ,riincannpe rpecpuimnocşftpeaun în îunnmaniii- crificii" f(poentru, a se oputea merit. , • „ .. cursă a'înarmărilor — ecmar-pe $ I uşoară ; 20,30 Concert de muzică
mitate că ea va fi influenţată continua nebuneasca cursă a pun in primejdie pacea în lu­ | [ populară rom înească; 21,15 Uverturi 5,00 ; 6,00 : 7,00 ; 11,00 ; 13,00 ; 15,00;
de succesele Uniunii Sovietice înarmărilor), noi cheltuieli im- Fondurile pe care alegatorii mea întreagă. T ! şi potpuriuri din operete; 23;16 Cu 17,00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52
în domeniile tehnico ştiinţific, povărătoare. *• i '¦întecul şi jocul pe întinsul patriei. (programul- I),- 14,00; 16,00; 18,00;
le cer cu insistenţă pentru 0- jCONSTANTIN MACOVEI 21,00; 23,00 (programul II).
politic şi economic. Iar. toate. , Arătind ca în prezent în fala
crotirea sănătăţii, pentru con-
struirea de şcoli, pentru asi-
I o - f r - o - o T T T - . -------- ------------— — -------------------------: . — — ------------ - - - -