Page 29 - 1958-01

PROLETARI DIN TOATE TARILE,,, UNIŢI-VA!
Anul X Nr. 959
legiunea noastrâ ie prefifeşle de alegeri
x^^î?S^55S5S!SS5S;3îSSSîS:®SvSSSîSî3SîS!SS52^SS5S!SîSSîS55:S:v5SvSS®Ss5®5^i:' 'SsS2R3v5 SS^3S®S!SS®SîSS5:SvS!S\S5S^S5S5S5S5SvSîSS5S!SSvSîSîS:!S5S:SS!SS:3'S!®S5?iS5^â
RAIONUL BRAD
In întreg raionul Brad se des­
făşoară o muncă susţinută în
vederea alegerilor de deputaţi
pentru sfaturile populare. Pînă
acum s-au constituit toate cele
469 circumscripţii electorale co­
munale, orăşeneşti, raionale şi
regionale, care au fost delimi­
tate în întregime.
¦In cursul zilei de luni s-a ţi­
nut la reşedinţa de raion un in­
structaj cu preşedinţii acestor
comisii, unde s-a prelucrat
planul de măsuri al Consiliului
raional F.D.P. referitor la pro­
punerile de candidaţi, care au
început în ziua de 15 ianuarie.
De asemenea, s-a arătat care
sînt problemele muncii politice
de care trebuie să se ocupe a-
gitatorii în aceasta perioadă. In
multe centre de comună a în­
ceput instruirea agitatorilor,
iar înscrierile în listele de ale­
gători continuă cu intensitate.
In comuna Băiţa au fost deli­
mitate un număr de 35 circum­
scripţii electorale şi s-au ales
tot atîtea comisii electorale. Da­
torită muncii desfăşurate de a-
ceste comisii s-a reuşit ca pînă
acum să se termine în întregi­
me înscrierea în listele, de ale­
gători a cetăţenilor din satele
Băiţa, Cîinel şi Hărţăgani.
Un aport preţios în obţinerea
acestui succes l-au adus tova­
răşii Petru Iacob, preşedintele
comitetului executiv al sfatu­
lui popular comunal şi Ton Dan-
ciu, secretarul sfatului.
—o*o—
INSTRUIREA
AGITATORILOR
Luni, după-amiază, în sala de
şedinţe a Comitetului regional
de partid Deva, un număr de
peste 300 de agitatori ai orga­
nizaţiilor de bază P.M.R. din
oraş, au participat la o şedinţă
de instructaj în vederea viitoa­
relor alegeri de deputaţi în sfa­
turile populare.
Tovarăşul Ioan Niculescu, se­
cretar al Comitetului orăşenesc
de partid Deva, a precizat sar­
cinile care revin agitatorilor
pînă la terminarea campaniei
F.D.P. El a arătat, printre altele,
că agitatorii trebuie să popu­
larizeze realizările regimului
nostru democrat-popular.
Apoi tovarăşul secretar Ioan
Niculescu a dat citire planului
de repartizare a agitatorilor, pe
cele 57 de circumscripţii ale o-
raşului şi pe grupuri de case.
PETRU JURCONI
corespondent
Atenţie cuvenită muncii politice
de masă în campania electorală
In această perioadă organiza­
ţiile de partid desfăşoară o
muncă politică susţinută în ve­
derea asigurării succesului de­
plin al alegerilor de deputaţi în
sfaturile populare. Se iau mă­
suri pentru .ca toţi membrii de
partid, candidaţii şi agitatorii,
să sprijine activ comisiile elec­
torale în activitatea ce o des­
făşoară.
La Gîrbova
Comitetul comunal de partid
(secretar Paraschiva Miron) ¦şi
organizaţiile de bază din raza
comunei, acordă o atenţie deo­
sebită m uncii. electorale.
Pentru buna desfăşurare a a-
legerilor, un accent de seamă
s-a pus pe înarmarea tuturor'
comuniştilor, a candidaţilor de
partid şi agitatorilor, cu cu­
noaşterea problemelor legate de
Joi 16 ianuarie 1958
In întreaga regiune, campania electorală se desfăşoară cu
succes. Mutica de constituire a comisiilor şi birourilor F.D.P.
s-a terminat, iar întocmirea listelor electorale este pe terminate.
In aceste zile încep propunerile de candidaţi pentru alegerile
de deputaţi în sfaturile popa lare. Pentru a susţine această
campanie, agitatorii de la oraşe şi sate desfăşoară o largâ 'mun-
că de propagandă.
in raionul 913a
ILIA (De la subredacţia noa­
stră voluntară).
Intre 5—8 ianuarie a.c., în
întreg raionul 11ia au avut loc
adunări pentru constituirea bi­
rourilor comunale F.D.P., a co­
misiilor electorale comunale şi a
comisiilor electorale de circum­
scripţii regionale, raionale şi co­
munale. In total s-au constituit
24 birouri comunale F.D.P., 24
comisii electorale comunale şi
au fost delimitate 477 circum­
scripţii electorale comunale, 47
raionale şi 7 regionale.
In bazinul car-
ţ bonifer Valea Jiu-
| luix la Paroşeni,
ţ funcţionează una
' din cele mai puternice termo- |
centrale din ţara noastră, ţ
creată în anii puterii popa- *
lare. Această termocentrală ţ
| se deosebeşte de celelalte ?
? construcţii energetice nu nu- *
mai prin mărimea puterii
instalate şi utilarea sa teh-
f nică, ci şi prin aceea că ea
1 foloseşte drept combustibil
ţ deşeuri de cărbune, rezultat j
ţ de la preparaţiile de cărbuni. •
i Termocentrala de la Pa- j
f roseni contribuie la ridica- î
T rea economică a regiunii.
t lier în timpul lucrului şi de a
*t
• ¦.*-• >91 * » t •» i •• i •» • •» • *3 • * • • O»»» *
campania electorală. In acest
scop în zilele de 11 şi 12 ia­
nuarie, comitetul comunal de
partid a organizat în fiecare sat
instruirea secretarilor organiza­
ţiilor- de bază şi a agitatorilor.
Tovarăşa- Paraschiva. Miron la
Gîrbova, tov. Constantin Ciociu
la Cărpiniş şi tov. Gheorghe
Radu la Reciu, au vorbit celor
171 agitatori şi secretarilor or­
ganizaţiilor de bază despre im­
portanţa alegerilor de deputaţi
în sfaturile populare, despre rea­
lizările regimului democrat-
popular, despre felul cum tre­
buie sprijinite comisiile "electo­
rale la depunerea candidaturilor,
despre felul cum trebuie popu­
larizaţi deputaţii,' etc. Important'
este şi faptul că în şedinţele de
instructaj, celor prezenţi' li s-a
indicat ca pe lîngă munca ce o
La adunări au participat re­
prezentanţi ai organizaţiilor de
partid, U.T.M., sindicale, ai în­
treprinderilor, instituţiilor, gos­
podăriilor agricole colective şi
întovărăşirilor, intelectuali etc.
Numărul participanţilor la aces­
te adunări a fost de peste
20.000.
In prezent, în comunele raio­ . delimitarea a 30 secţii de vo­
nului Ilia a început înscrierea tare.
cetăţenilor în listele electorale. • ; Pînă la data de 13 ianuarie,
Pînă acum s-au înscris în liste­ a.c. în listele electorale 'au fost
le electorale peste 5.000 de ce­ înscrişi 23.726 cetăţeni. In pre­
tăţeni.
I. ZAHARIE
După
In dorinţa de a face cunos­
cute realizările oţelarilor hune-
doreni în anul trecut, în ce pri­
veşte realizarea de economii la
preţul de cost, am adresat to­
varăşului inginer economist Pa-
vel Cepeu cîteva întrebări:
ÎNTREBARE: Care au fost
realizările secţiei dvs. în ce pri­
veşte economiile la preţul de
cost în anul care a trecut ?.
RĂSPUNS : La ora actuală
mi-e greu să dau un răspuns
exact în ce priveşte suma eco­
nomiilor realizate în anul 1957.
vor desfăşura în direcţia alege­
rilor de deputaţi în sfaturile
populare, să muncească cu simţ
de răspundere şi în direcţia lă­
muririi tuturor ţăranilor întovă­
răşiţi de a-şi înscrie1-în întovă­
răşiri întreaga suprafaţă de: te­
ren arabilă.
In continuarea şedinţei de in­
structaj1s-a' prelucrat planul de
acţiune al comitetului comunal
de partid cu privire la 'alegeri
şi apoi s-a făcut repartizarea a-
gitatorilor <pe circumscripţii •e-
lectorale. In fiecare circu-mscrip-
ţie . electorală . funcţionează cîte
o grupă ' de agitatori formată .
din 4-5 tovarăşi;
i • ' ;i | '• | ' /
La Miercurea
¦Şi în comuna Miercurea co­
mitetul comunal de partid a or­
ganizat recent instruirea şi re-
( Continuare in pag. 3-a)
.La iniţiativa Consiliului Mondial al Păcii
4 pagini 20 bani
Inraionul
• Petroşani
Campania electorală pentru
alegerea deputaţilor în sfaturile
populare, în raionul Petroşani
se desfăşoară cu succes. Ln adu­
nări populare s-au ales 13 co­
misii electorale de circumscrip­
ţii regionale, 65 comisii electo­
rale cJc circumscripţii raionale,
249 comisii electorale de circum­
scripţii orăşeneşti, 130 comisii
electorale de circumscripţii co­
munale.
Aceste comisii au fost alese
în 90 de' adunări; populare, la
care au luat ¦cuvin tul 173 oa­
meni ai muneji. De asemenea,
î n , raionul Petroşani s-a făcut
zent înscrierile în listele electo­ faţă sarcinilor a dispărut de mult. As­
rale continuă.
un an ele munca
Convorbire cu tovarăşul
PAVEL CEPEU
inginer economist
Totuşi, cu aproximaţie, se poa­
te face un mic calcul. In perioa­
da 1 ianuarie—30 noiembrie
1957, oţelarii au realizat la pre­
ţul de cost, economii care însu­
mează 3.924.239 lei. In luna de­
cembrie, calculate operativ, eco-
nomiiie se ridică la 199.800 lei.
După toate probabilităţile, în ur­
ma calculelor care vor fi defi­
nitivate ulterior, diferenţa între
această sumă şi cea finală, nu
poate îi mai mare de 20.000 lei;
aceasta în plus sau în minus.
Deci, economiile pe întreg a-
nul vor fi în jurul a 4.100.000
lei.
Ţin să adaug că această su­
Cu fiecare an numărul construcţiilor sâni tare, ridicate 'pentru minerii Văii Jiului, ^ c o ­
sită însemnate sume de bani. Acest lucru ilustre ază grifa partidului şi guvernului faţă de sănă-
iaiea oamenilor muncii. IN C LIŞE U : Aspect exterior al noului spital din Lupeni, care va-fi dat
în curînd în folosinţă*.
Sărbătorirea
unor personalităţi
ale culturii universale
In anul 1958 vor fi aniversate, din iniţiativa Consi­
liului Mondial al Păcii, o serie de personalităţi a le -c u t-.
turii universale de mare valoare. Biroul Consiliului Mon­
dial al Păcii a recomandat următoarele aniversări cultu­
rale ce urmează a fi sărbătorite anul acesta:
Kuan Han-ching, dramaturg- chinez, cu prilejul celei
de-a 700 aniversări a operei sale drahiatice; .
Saadi, poet iranian,;cu prilejul împlinirii a 700 de ani
de la apariţia operei sale „Grădina de trandafiri" (Gu--
listan) ; . ¦r y
Ogaia Kohrin, pictor japonez, de la a cărui naştere
s-au împlinit 300 de a n i ; scriitoarea suedeză Selma La-
gerlof, cu prilejul centenarului naşterii sa le :
Honore Daumier, pictor francez, de la a'cărui naştere
se împlinesc 150 de a n i;
Fizicianul italian Evangelista Toricelli, cu prilejul
celei de-a 350 aniversări a naşterii;
John Milton, poet englez, de Ia a cărui naştere se Da! Aşa pare a spune zîmbetul tov. Dmpitra Po-
pescu, moaşă Ia Maternitatea din Petroşani. Zîmbetul ei
împlinesc 350 de ani.
Aceste aniversări vor fi sărbătorite şi în ţara noastră
sub egida Comitetului Naţional pentru apărarea păcii din exprimă bucuria faptului că noul născut se dezvoltă nor­
R. P. Romînă şi a altor instituţii culturale şi orguni- mal, datorită grijii ce-i este acordată,
IN CLIŞEU : Tinăra moaşă Dumitra Popcscu, clntă-
^ zaţii de masă.
'J rind unul din noii născuţi Ia Maternitatea din Petroşani.
ÎN fruntea l u p t e i
pentru învingerea greutăţilor
Cînd a fost ales pentru prima oară mai vechi. A urmat cursurile şcolii de destul de grele. Totuşi cărbunele tre­
secretar al organizaţiei de bază de partid de 6 luni de la Petroşani. buie extras. Multe brigăzi de mineri
parlid al sectorului II al minei Vulcan, au şovăit să lucreze în acest abataj.
tov. Gheorghe Drob era cuprins de In şcoală a înţeles mai bine cum N-a şovăit însă secretarul organizaţiei
teama că nu va fi în stare să-şi ducă trebuie să muncească pentru ca să do- de bază. El a cerut conducerii exploa­
la îndeplinire în bune condiţiuni mun­ . vedească organizaţiei de partid că este tării şi sectorului să fie repartizat îm­
ca. N-avea destulă experienţă în acti­ demn de încrederea ce i-a fost acor­ preună cu brigada ce o conduce să
vitatea de partid. dată, şi-a însuşit cele mai bune metode lucreze în acest loc greu de muncă.
de îndrumare a muncii. Insuşindu-şi
L,-au încurajat însă tovarăşii mai în bună măsură cele predate în şcoa­ Cererea i-a fost îndeplinită. Comu­
vârstnici, i-a promis ajutorul instruc­ lă s-a întors la locul său de muncă. nistul Gheorghe Drob — secretarul or­
torul comitetului raional de partid. Ortacii săi de muncă îl aşteptau cu ganizaţiei de bază din sectorul 11 al
nerăbdare. Aveau multe probleme de minei Vulcan — lucrează astăzi la cel
Astăzi, tov. Drob se descurcă cu rezolvat cu ajutorul secretarului orga­ mai greu loc de muncă din sector.
multă pricepere în toate problemele nizaţiei de bază. Cu toate acestea brigada sa obţine re­
legate de bunul mers al organizaţiei zultate bune, care nu le-a obţinut
de bază, coordonează şi îndrumă mun­ Din primele zile după ce s-a întors înainte nici o altă brigadă care a lu­
ca biroului. Teama de a nu putea face Ia locul de muncă, tovarăşul Drob a crat aici. Alături de tovarăşul Drob
început să muncească perseverent pen­ lucrează şi comunistul Gheorghe Virgil.
tăzi secretarul organizaţiei de bază nr. tru ridicarea nivelului muncii organi­
2 de la mina Vulcan este cunoscut zaţiei. Asemenea cazuri se întîlnesc astăzi
ca un membru de partid destoinic, cu la cele mai multe mine din Valea
o bună pregătire politică. Conştient de faptul că un membru Jiului. Ele dovedesc că pe zi ce trece
de partid este dator să constituie iu nivelul de conştiinţă al comuniştilor
Nu este prea greu de a afla cau­ permanenţă un exemplu personal de creşte, că aceştia îşi dau tot mai bine
zele care au determinat această schim­ luptă neobosită pentru îndeplinirea sar­ seama de rolul important ce le revine
bare. S-au ţinut de cuvînt şi comu­ cinilor, să fie primul care se avîntă la ca luptători de avangardă şi că în
niştii mai încercaţi, cu mai multă ex­ lupta . împotriva greutăţilor, tovarăşul
perienţă, l-a ajutat aşa cum i-a pro­ Drob a căutat să dea un asemenea lupta pentru biruirea tuturor greutăţi­
mis şi instructorul Comitetului raio­ exemplu.
nal de partid. lor comuniştii se situează întotdeauna
In abatajul nr. 2 de pe stratul 3,
Mai mult I-a ajutat însă faptul că I s-a ajuns la o temperatură ridicată în frunte.
s-a îndeplinit una din dorinţele sale din care cauză condiţiile de muncă sînt
P. U.
A D U N A R EO
-j * . . . . . ¦ G*\ \ i E\; , N E R A * L A .
a mtovărăşiţiîor plină de învăţăminte
In ziua de 12 ianuarie a. c. fost discutat şi aprobat planul plin seama că este în propriul
întovărăşiţii1 din Rişculiţa, ra - de producţie pe a n u l-1958. lor interes> să execute în co­
ionul Brad, au' ţinut adunarea mun lucrările din cadrul înto­
Darea de seamă şi discuţiile vărăşirii. De aceea, au hotărît
generală în 'c a re s-a analizat pu-rlate în jurul ei, aîi făcut bi­ ca începînd din acest an toate
activitatea întovărăşirii pe anul lanţul ' realizărilor din anul tre­ lucrările să fie executate numai
cut. S-a apreciat că în urma pro­ în .comun.
1957. In adunarea generală a ducţiei sporite pe care întovă­
răşirea o realizează la ha, în a- Locuitorii satului Rişculiţa,
nul trecut s-au mai înscris încă pe lingă cultura cerealelor, se
35 familii de ţărani muncitori mai ocupă şi cu creşterea ani­
mă ar îi fost mult mai mare da­ în întovărăşire. In primele zile malelor. Ţinînd seama de acest
că n-am fi înregistrat în luna ale acestui an au mai intrat de fapt organizaţia de bază şi co­
ianuarie o pierdere considerabi­ asemenea numeroase familii în mitetul de conducere al înto­
lă, din cauza depăşirii exage­ întovărăşire. Numai în. adunarea vărăşirii, ajutate de sfatul popu­
rate a procentului admis de re­ generală în care s-a făcut da­ lar comunal, au desfăşurat o
but în special. Incepînd din fe­ rea de seamă pe anul trecut, au intensă muncă politică în rîn-
bruarie, lună de lună am reali­ fost primite 13 familii. dul întovărăşiţilor pentru a-i
zat economii însemnate. Spre lămuri să aducă în întovărăşire,
exemplu: în februarie 852.000 Adunarea generală a întovără­ pe lîngă teren arabil, păşune şi
iei, în martie 1.184.000 lei, în şirilor a mai scos în evidenţă animale. In urma acestei
aprilie 1.088.000 lei în iunie încă un succes remarcabil. Da­ munci, 39 familii de întovărăşiţi
953.000 lei. că în anul 1956 întovărăşiţii nu au adus în întovărăşire peste
lucrau în comun, apoi în anul 20 ha păşune şi un număr de
ÎNTREBARE: La ce elemente 1957 lucrările la culturile de pă- 150 de oi, care constituie pro­
ale preţului de cost s-au reali­ ioase au fost făcute în comun. prietate obştească. Adunarea
zat cele mai mari'economii ? Aceasta a dat posibilitate să se generală a hotărît astfel să în­
aplice mai bine regulile agro­ fiinţeze o ramură zootehnică pe
RĂSPUNS: Ca prim ele­ tehnice şi, prin urmare, să se
ment, după importanţa pe ca­ mărească producţia Ta ha. In- care s-o dezvolte continuu.
re o are în desfăşurarea proce­
sului tehnologic de elaborare a tovărăşiţii şi-au putut da pe de­ I. MANATE
şarjelor de oţel, amintesc încăr­
cătura metalică. Aici intră fonta, R e p a ra ţiile slnf în lo l
Fierul vechi şi feromanganul.
Aceste elemente după calculele Pentru campania de reparaţii ca mecanizatorilor în două
de iarnă, conducerea S.M.T.-ului schimburi. Aceasta cu scopul
( Continuare in pag. 3-a) din Miercurea a organizat mun­ de a evita aglomerările din ate-
asigura mecanizatorilor condiţii
de muncă cît mai bune.
In urma acestui fapt, în a-
fără de tractoarele şi motoarele
trimise centrului mecanic din
Sibiu pentru reparare, în ate­
lierele S.M.T.-ului s-au reparat
pînă în prezent 8 tractoare
K.D.-35, 7 tractoare U.T.O.S.,
22 pluguri, 4 semănători, 3 cul­
tivatoare, o remorcă de tractor,
o remorcă cisternă şi 7 seceră-
tori-legători. •
Brigada Il-a (şef de brigadă
Nicolae Răulea) a terminat de­
ja reparaţiile la tractoare, iar
brigada VII-a (şef de brigadă
I-lie Lucaj, mai are doar un sin ­
gur tractor de reparat.
s. B.