Page 3 - 1958-01

Nr. 949
Conferinţa raională de partid Pe­
troşani a acordat o atenţie deosebită
muncii de educare a membrilor şi can­
didaţilor de partid, ridicării nivelului
politic şi ideologic, prin însuşirea teo­
riei marxist-leniniste.
Analizînd felul cum se desfăşoară în-
văţămîntul de partid, conferinţa a a-
preciat că în Valea Jiului sînt create
toate condiţiile pentru ca acesta să
decurgă la nivelul cerut.
Unde există preocupare
se obţin succese
In anul şcolar 1956-1957 cele mal
bune rezultate în domeniul învăţămîn-
tulul de partid s-au obţinut la Vulcan.
In acest an, la Vulcan, cercurile şi
cprsurile desfăşoară o activitate bună.
Comitetul orăşenesc de partid (se­
cretar tov. Nicolae Isfan), comitetul
de partid de la exploatarea minieră
(secretar tov. Aurel Mîrza), se ocupă
îndeaproape de problemele învăfămîn-
tului.
Membrii comitetelor de partid au fost
repartizaţi să răspundă de buna func­
ţionare a cercurilor şi cursurilor, bi­
rourile organizaţiilor de bază asigură
mobilizarea cursanţilor, astfel că frec­
venţa la cele mai multe cercuri este de
peste 90 lă sută.
Birourile organizaţiilor de bază trag
la răspundere pe cei care lipsesc de
la învăţămînt, urmăresc munca dusă
de propagandişti.
In cercurile conduse de propagan­
dişti ca tov. Octavian Boca, Ioan Ber-
nad, Victor Rapolţan, Ludovic Ger-
venschi şi altele, se asigură un conţi­
nut corespunzător învăţămîntului, se
dă atenţia cuvenită legării probleme­ văţămîntul va deveni o pîrghic însem­ bune condiţiuni a învăţămîntului. A- lună sau două, pot să-şi cumpere mai scîncesc pe paie prin co- ma situaţiei din Africa neagră şi Rezoluţiile cer „începerea de tra­
lor teoretice de activitatea practică.
Este demn de remarcat faptul că la mari în activitatea organizaţiilor de mod concret. Lipsind această condu­ mineri care cu salariul pe o lu­ cu braţele deschise pentru că claraţie în care cerc „întărirea baza principiului acordării inde­
mina Vulcan cercurile politice pentru partid din Valea Jiului.
mineri desfăşoară o activitate bună,
reuşindu-se astfel să fie cuprinşi în în­
văţămînt membrii de partid cu care
anii trecuţi s-au ivit diferite greutăţi
legate de specificul muncii minerilor.
Preocuparea temeinică faţă de învăţă-
mîntul de partid, ajutorarea propagan­
diştilor în pregătirea lor personală,
grija pentru mobilizarea cursanţilor, au
făcut ca la Vulcan să se obţină rezul­
tate bune.
Aceste rezultate sînt reflectate în suc­ oamenii vin cu interes la şedinţele
cesele întreprinderilor care şi-au înde­
plinit cu cinste Sarcinile de plan. Fie
că este vorba de mină, uzina electri­
că sau şantierul de construcţii din
Vulcan, despre toate acestea nu se pot
spune decît lucruri bune. Acest lucru
dovedeşte eficacitatea învăţămîntului de
partid, faptul că marea majoritate a
fruntaşilor în producţie studiază. Mi­
nerii Gheorghe Drob, Ştefan Asztaloş,
Octavian Iancu, sînt doar cîţiva din
cei care studiază sîrguincios în cadrul
învăţămîntului de partid.
Toate acestea demonstrează că dacă
organizaţiile de partid dau importanţa
cuvenită bunei desfăşurări a învăţă­
mîntului de partid, se pot obţine bune
rezultate.
Calitatea învăţămîntului
— în centrul atenţiei
Invăţămîntul de partid nu constituie
un scop în sine. El are menirea să
ajute la creşterea conştiinţei oameni­
lor muncii, la educarea lor comunistă
astfel ca aceştia să-şi poată îndeplini
mai bine sarcinile ce le revin. De a-
Abia intrasem în curtea gos­
podăriei colective pe care n-o
mai vizitasem de cîteva luni
şi pe care acum o vizitam pri­
ma dată după marea sa victo­
rie — colectivizarea întregului
sat — cînd, în acelaşi timp, pe
poarta colectivei, intră un ca­
mion nou „Steagul roşu". Din
el au coborît doctorul Gheor­
ghe Codreanu şi moaşa Maria
Dobrei, de la dispensarul din
Pui, insoliţi de un bărbat
înalt, tras la faţă, pe care nu-l
cunoşteam. M-am îndreptat că­
tre birou, unde am aflat că tî-
năra colectivistă Aurelia Brăi-
lă, se zbătea în durerile naşte­
rii, dureri care, prevesteau un
caz ce necesita supravegherea
medicului. Cîteva minute mai
tîrziu l-am cunoscut pe noul
preşedinte: Nistor Nistorescu.
Era bărbatul acela înalt, tras
la faţă ce coborîse din cabina
camionului care-i adusese pe
doctor şi moaşe.
La privirile mele — care se
vede, erau întrebătoare — mi-a
răspuns parcă ca o justificare
a celor cîteva minute în care
eu îl aşteptasem.
— Ştiţi, e vorba de o colec­
tivistă de-a noastră. Am adus
pe moaşa şi doctorul din Pui,
că de, ce e bine, e bine.
Nu i-am vorbit despre im­
portanţa gestului său. N-am
vrut să creadă că-i fac vreun
compliment. In gînd, am medi­
tat însă, şi mi-am z i s : „Ce
om, preşedintele ăsta. Cită
preocupare pentru colectivişti,
pentru sănătatea lor".
fO• • • • • t *î ţt -v*a»t • *f -jc ? a*«ai c««•««a• «« • aoţ ?t « e o e î n t î î î i i i M H . t u t i t n t f ;
' DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
partid la Mea Jiului Intr-un deceniu Orchestra simfonică a Filarmonicii tis stat
(Urmare din pag. l-a) motocicletă sau un aparat de „Seorge Enescu“ a plecat In U.R.S.S.
ceea, învăţămîntul de partid nu trebuie partid, iar tov. Aurelia Iancu de la muncitori din Valea Jiului au la radio, ori o maşină de cusut... Joî dimineaţa, orchestra sim­ fonică a Filarmonicii de stat
privit ca o formalitate, ci trebuie să Lupeni şi Aurel Florea de la Lonea, o dispoziţie 17 cluburi, tot pe a- fonică a Filarmonicii de stat „George Enescu“ va da concer-.
i se asigure un conţinut bogat, o ca­ singură dată. titea cinematografe, 8 cămine Nu avem pretenţia, să spunem „George Enescu", colectiv ar­ te in oraşele Kişinău, Kiev,
litate corespunzătoare. culturale, au un teatru al lor... că intr-un singur deceniu regi­ tistic emerit din R. P, Romînă, Moscova şi Leningrad. In pro­
Nu e de mirare deci că cercurile mul nostru a reuşit să înlăture a părăsit Capitala plecînd in gramul concertelor figurează
conduse de aceşti propagandişti au ac­ Reţeaua şcolilor medii şi ele­ toată mizeria pe care timp de turneu în Uniunea Sovietică. lucrări din repertoriul muzicii
tivitate slabă, iar cursanţii nu mani­ universale, sovietice şi romi-
festă destul interes faţă de studiu. mentare s-a lărgit mult, oraşul La plecare, in gara de nord neşti. Se vor executa simfonia
se aflau : Ion Pas, adjunct al IlI-a „Eroica11 de Beethoven,
Calitatea învăţămîntului este deter­ Comitetelor de partid le revine sar­ ministrului învăţămîntului şi simfonia I-a de Brahms, simfo­
cina de a controla îndeaproape felul Culturii, Octav Livezeanu, vice­ nia Il-a de Haciaturian, simfo­
minată în primul rînd de legarea teze­ cum se pregătesc propagandiştii, să preşedinte al Institutului romîn nia în re minor de Cesar Fran-
tragă la răspundere pe cei delăsători, pentru relaţiile culturale cu ck, poemele simfonice „Till Eu-
lor teoretice de sarcinile muncii prac­ care uită de îndatorirea ce o au de a străinătatea, Eugen Rodan, se­ lenspiegel“ de Richard Strauss,
se achita cu cinste de frumoasa şi im­ cretar al Consiliului General „Ucenicul vrăjitor11 de Paul Du-
tice ale construcţiei socialiste. portanta sarcină ce li s-a încredinţat. A.R.L.U.S., reprezentanţi ai vie­ cas, „Pinii din Roma11 de Res-
ţii culturale şi artistice. pighi, suita I-a şi rapsodia I-a
In acest an şcolar, în raionul Petro­ învăţămîntul de partid de G. Enescu, suita simfonică
să fie condus concret Au fost de faţă V. E. Niko- „Munţii Apuseni11 de Marţian
şani s-au obţinut rezultate bune în di­ laev, consilier, şi V. V. Skornia- Negrea, concertul pentru or­
In pregătirea anului şcolar al învă­ kov, secretar al ambasadei Uni­ chestră de coarde de Paul Con-
recţia ridicării nivelului învăţămîntului ţămîntului de partid 1957-1958, organi­ unii Sovietice la Bucureşti. stantinescu şi trei dansuri ro-
zaţiile de partid din Valea Jiului au mîneşti de Theodor Rogalski.
de partid. Datorită preocupării comi­ muncit mai bine decît în anii trecuţi. Sub conducerea dirijorilor
Au fost recrutaţi propagandişti mai George Georgescu, artist al po­ (Agerpres).
tetului raional de partid în întreg ra­ bine pregătiţi, legaţi de problemele pro­ porului din R. P. Romînă şi
ducţiei. Mircea Basarab, orchestra sim­
ionul s-au înfiinţat 40 cercuri de eco­
Majoritatea comitetelor de partid de
nomie concretă în care se dezbat pro­ la exploatările miniere au căutat să or­
ganizeze cercurile pe cît e posibil pe
blemele importante ale procesului de organizaţii de bază, sau să fie cuprinşi
în acelaşi cerc oameni care au ace­
producţie. s- laşi specific de muncă.
In cercurile conduse de propagan­ După deschiderea cursurilor a slăbit LONEA — una din aşezările tnu neitoreşti din Valea Jiului care în ul­ ' -------- * "
diştii Ana F.rdinand de la Lupeni, Ca- însă preocuparea organizaţiilor de par­ timii zece ani şi-a schimbat complect înfăţişarea.
rol Munteanu de la Pctrila, Hisem tid faţă de conducerea învăţămîntului. încheierea Gongresului skdanţilor din Africa
Maxim de la Aninoasa, Viorel Anghel Mulţumi ndu-se cu măsurile luate în ve­ neagră care studiază în Franţa
de la Petroşani şi altele, calitatea con­ derea începerii cursurilor, organizării
vorbirilor este bună, cursanţii se pre­ cercurilor, unele comitete de partid şi Petroşani a devenit centru uni­ un secol regimul capitalist a PARIS 3 (Agerpres). După ma de caracterul specific al im­
zintă pregătiţi, participă la dezbaterea organizaţii de bază, au încetat de a versitar. săpat-o în viaţa unei regiuni. cum anunţă zi-arul „J’Humani- perialismului francez, indepen­
problemelor puse în discuţie. > se mai ocupa de învăţămînt cu tot te”, la Paris şi-a încheiat lucră­ denţa ţărilor africane trebuie cu­
simţul de răspundere. Dar să trecem la. încă un Dar realitatea e realitate şi rile cel de-al 8-lea Congres al cerită nu pe calea înfăptuirii u-
Din păcate în unele cercuri nu se domeniu. ea e îmbucurătoare, însufleţi- Federaţiei studenţilor din Africa nor reforme iluzorii ci prin lup­
dă atenţie calităţii. Se trece superficial Numai măsurile organizatorice nu toare în lupta spre mai b in e: neagră care studiază în Franţa. ta revoluţionară a maselor
peste probleme, cursanţii nu-şi iau no­ sînt în stare să asigure desfăşurarea în Timp de zece decenii şi mai locuinţele care se construiesc Congresul s-a desfăşurat sub muncitoare din Africa”.
tiţe, nu studiază materialul bibliogra­ bine stăpinii minelor au jefuit azi pentru mineri — şi se con­ semnul întăririi unităţii de ac­
fic indicat, din Care cauză convorbi­ minerii de forţa lor de muncă struiesc m ulte! — nu se mai ţiune a studenţilor şi tineretului Congresul a examinat de ase­
rile sînt plictisitoare. plătindu-le salarii de mizerie. aseamănă cu grajdurile vitelor, şi a tuturor oamenilor muncii menea situaţia din Camerun un­
ci sînt locuinţe moderne, spaţi­ din Africa. La congres au parti­ de populaţia care cere acorda­
Acest lucru se întîmplă datorită fap­ In vremea aceea nu exista oase, cu bucătărie, baie, făcute cipat numeroşi delegaţi din par­ rea independenţei este supusă
tului că organizaţiile de partid nu con­ miner care să aibă in casă o pentru oameni dem ni; femeile tea Uniunii generale a studen­ unor crîncene represiuni, ^i si­
trolează în măsură suficientă calita­ mobilă în adevăratul înţeles al minerilor nu mai sînt scofîl- ţilor din Africa occidentală şi tuaţia din Algeria unde de pes­
tea învăţămîntului, felul cum muncesc cuvîntului. cite, supte ; cîştigurile care in­ Consiliului tineretului african. te trei! ani continuă războiuh
propagandiştii şi cursanţii, mulţumin- tră in casele lor le asigură un Congresul a adoptat în aceste
du-se să înregistreze frecvenţa. Azi, la numai un deceniu de trai îndestulat; pruncii lor nu Congresul a discutat proble­ probleme o serie de rezoluţii.
viaţă nouă, avem în Valea Jiu­
Pentru a ridica învăţămîntul de par­ lui un număr mare de mineri
tid la nivelul sarcinilor este necesar care, cu salariul pe o singură
să se dea cea mai mare atenţie con­
ţinutului, calităţii acestuia şi astfel în­
nată în obţinerea unor succese şi mai cesta trebuie condus permanent şi în o mobilă nouă, elegantă ; avem1 păi... Viitorul luminos le surîde a adoptat în unanimitate o de­ tative cu cei care duc lupta pe
cere, s-a ajuns ca la minele Petrila, nă, două, pot să-şi cumpere o este al lor. unităţii africanilor şi crearea de pendenţei Algeriei”. h
De munca Lonea şi Lupeni frecvenţa să fie scă­ Cum ne pregătim pentru condiţii concrete pentru forma­ Delegaţii la congres au adop­
propagandistului depinde zută, şedinţele cercurilor să se amîne, aniversarea semicentenarului rea unui front de luptă pentru tat cu mare entuziasm o rezolu­
iar calitatea unor convorbiri să fie independenţă naţională”. ţie care cere „să se pună în a-
activitatea cercului nesatisfăcătoare. fara legii toate tipurile de arme
Intr-o altă rezoluţie a congre­ de exterminare în masă”.
Experienţa a dovedit că frecvenţa Ia Deşi s-au repartizat membri ai co­ sului se spune că „ţinînd sea­
învăţămînt şi calitatea convorbirilor de­ mitetelor de partid să răspundă de cîte
pind în cea mai mare măsură de mun­ un cerc, unii din aceştia neglijează In luna iunie a anului 1958 care a înfiinţat pentru prima da­
ca propagandistului. Dacă propagandis­ sarcina primită. Aşa de pildă tov. lo- corul căminului cultural din co­ tă corul din Poiana.
tul este bine pregătit, conduce cu pri­ sif Orban de la Petrila, trebuia să se muna Poiana Sibiului — raionul
cepere convorbirile, foloseşte metode ocupe de buna funcţionare a unui cerc Sebeş, sărbătoreşte împlinirea a S-a stabilit că se vor pune în
potrivite pentru antrenarea cursanţilor politic pentru mineri, însă n-a făcut 50 de ani de activitate. repetiţie cîntecele care au plăcut
la discuţii şi face expuneri atractive, nimic în această direcţie. mai mult publicului şi care au
Pentru a pregăti în bune con­ impus formaţia corală din Po­
cercului, se pregătesc. La comitetele de partid de Ia minele diţiuni această manifestare cul­ iana în diferite ocazii. Se vor
Petrila şi Lupeni există tendinţa de a turală de mare amploare, forma­ scoate la iveală cîntecele com­
Aşa se explică faptul că cercurile con­ lăsa învăţămîntul de partid numai pe ţiile căminului cultural şi-au în­ pozitorilor localnici, care au zu­
duse de propagandişti ca tov. Ioan Ko- seama tovarăşului din comitet care răs­ ceput activitatea încă de pe a- grăvit în mare parte viaţa poie-
vaşansclii, de la Petrila, Iosif Demeter punde de problemele muncii de propa­ cum. narilor.
din Petroşani, Vasile Bud de la mina gandă şi agitaţie. Acest lucru este gre­
Lupeni, Grigore Rusu de la mina Ani­ şit. învăţămîntul de partid face parte De comun acord cu organele Cu această ocazie nu vor fi
noasa şi altele, au o activitate bună. integrantă din munca de partid şi de locale s-a trecut la constituirea uitate nici celelalte formaţii ar­
Aceşti propagandişti dau mare atenţie buna sa funcţionare răspunde întregul comisiei de organizare a jubi­ tistice din comună, ca brigada
pregătirii lor personale; nu lipsesc de comitet. leului. Ea este compusă din se­ artistică de agitaţie, echipele de
la seminariile permanente organizate cretarul comitetului comunal de dans, teatru, taraful etc.
de cabinetul de partid, se prezintă bine In Valea Jiului există toate posibili­ partid, secretarul organizaţiei
pregătiţi şi documentaţi în faţa cursan­ tăţile pentru ca învăţămîntul de partid U.T.M., directorul căminului cul­ Se intenţionează a se organi­
ţilor. să se îmbunătăţească. Există propa­ tural, preşedintele şi secretarul za cu această ocazie serbări la
gandişti buni, oameni dornici să în­ sfatului popular comunal. care să participe formaţii cora­
Unii propagandişti uită însă de obli­ veţe. Trebuie însă mai multă preocu­ le, instrumentale, brigăzi artisti­
gaţia ce o au de a constitui exemplu pare, o muncă perseverentă şi temei­ S-a mai alcătuit o comisie ce din diferite colţuri ale ţării.
în ceea ce priveşte pregătirea. Se pre­ nică dusă de toate organizaŢiile de par­ pentru întocmirea unei mono­
zintă la şedinţele cercurilor fără a stă- tid în acest domeniu. grafii a corului, monografie ca­ Poienarii doresc ca sărbători­
re va constitui pentru celelalte rea semicentenarului să consti­
tuie un puternic schimb de expe­
pîni temeinic materialul, citesc din Luptînd pentru traducerea în viaţă a cămine culturale un îndreptar. rienţă între formaţiile artistice,
broşură, lucru ce face ca convorbirile hotărîrilor Conferinţei raionale, Comi­ Această comisie şi-a început ac­ dirijori, instructori de echipe, cît
să fie monotone, lipsite de interes. tetul raional de partid Petroşani va tivitatea şi lucrează intens. şi directorii de cămine cultu­
Asemenea situaţii se întîlnesc la cer­ reuşi ca în cel mai scurt timp să ri­ rale. A. SUCIU
curile conduse de propagandişti care dice învăţămîntul de partid Ia nivelul De curînd s-a ţinut o consfă­
nu frecventează seminariile permanen­ sarcinilor puse de construcţia socialistă tuire cu toate elementele talen­ corespondent
te. Tov. Iosif Balogh şi Iosif Kotva de în faţa organizaţiilor de partid din tate din comună, care au mai
la Petrila n-au participat niciodată la Valea Jiului. cîntat în cor, începînd chiar cu ** V 1 Z I T A T1 fO> PREVINE DIN- TIMP
pregătirea ce are loc la Cabinetul de acelea care au intrat în corul în­ OO»
M. O. văţătorului Ion Tănase, omul ¦magazinele de produse o DURERILE,
>o~<y ©-«o-»-®-» o-e~»
-0-0-0-o-5•B-C--G ¦industriale aparţinînd * DISECŢIA generala REUMATICE
(fatcmvxxatictiLj
Din viata acest an, vorba unui bătrin ¦Q.C.L. Industrial Deva*
colectivist: „ajuţi statul, dar
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o9o o o o te ajuţi pe tine". Cei 97 de ----- unde g ă siţi: -------t
tăuraşi, boi, vaci şi oi, pe care
UNEI COLECTIVE le contractaseră, le-au adus un ¦ © sortiment bogat de stofă «
venit de peste 74.000 lei; gră­
dina de legume, cerealele, lap­ ţ şi m ătăsuri; ¦
tele, brînza şi Una — la fel
contractate — au adus alte <• galanterie fină pentru *
42.000 lei, iar vînzarea altor
¦ femei şi bărbaţi ;
produse pe piaţa liberă un ve­
nit de peste 20.000 lei. Colec­ ¦ © articole de parfumerie .
tiviştii au avut şi. alte veni­
turi. Bunele rezultate şi colec­ ¦ şi cosmetice în sortimente l
tivizarea întregului sat au fă­ ¦O
O seară la colţul roşu Duncea Dăboc, iar Ştefan A- cut ca în acest an fondul de ¦ varia-t-e- , C O FETA R Ş&UO
bază al gospodăriei să crească
ai colectivei vrâmescu, cu toate că a trecut cu 155.000 lei. Acum el se ri­ mari sortimente în con- « C A R P A tî
de. anii tinereţii, îi nelipsit.
dică la 670.000 lei. Gospodăria ¦ fecţii de femei şi bărbaţi i Zl
şi-a cumpărat un camion
Amurgul serii s-a lăsat pes­ Seară de seară, el face pe su- „Steagul roşu", şi-a construit ¦ lenjerie; t de
te sat. La colţul roşu al co­ flerul la repetiţiile de teatru. remize, silozuri, a reparat graj­
lectivei s-a aprins becul. In Pentru că s-a dovedit eminent duri etc. Sectorul zootehnic, ¦ © încălţăminte de bună ¦ V6$76 M ICUL
sală e linişte; doar iînăira în­ desenator, a făcut şi un fru­ cuprinde 45 de bovine, 10 cai D 6JU N
văţătoare Ecaterina Osiac, res­ mos decor. Ceva mai tîrziu a- şi 98 oi. ¦ calitate, pentru femei, băr- l
ponsabila colţului roşu, meşte­ pare şi Nistor Nistorescu, pre­
reşte în jurul sobei, străduin- şedintele gospodăriei. Nu poa­ Anul acesta colectiviştii s-au t baţi şi copii; *
du-se să dea viaţă focului. te lipsi din mijlocul colectiviş­ gospodărit singuri, fără a mai
Peste cîteva minute sosesc şi tilor, — chiar dacă-i vorba de apela la împrumuturi din ban­ ^ tricotaje mai multe sor- *
alţii. Brăilă Sigismund a ve­ doi tineri — şi apoi alături de că. Ba mai mult, ei au achitat ¦«j»
nit să-şi ia un monolog, iar alţii mai în etate, nu strică să chiar 35.000 lei din împrumu­ t timente ;
Nică Prică şi larii Tiberiu, mai asculţi un buletin de ştiri, turile făcute anul trecut, ră-
s-au asociat pentru un dialog. o muzică, un comentariu la minîndu-le de achitat, pentru « © diferite jucării, articole %
anul acesta, o mică sumă.
Soseşte şi un cîrd de fete, ur­ radio. %muzicale, biciclete mari si ¦¦*
mate de cîţiva băieţi. Aceştia O cămăruţă recent construi­ Înscrierea tuturor familiilor l pentru copi. i. , articol.e elec-
vor da viaţă scenei, repetînd tă — cabina — vecină cu sala din sat in gospodărie, a creat
colectivei din Rîu Bărbat, pre- ţ trice ; *
piesele de teatru şi dansurile. festivă, vesteşte că peste puţin rnizele unei simţitoare dezvol­
tări in anii care vin. Faptele, „ * © bogat sortiment in pro- ¦
Cornelia Dobocanu şi Sâltiţa timp aci se va putea vedea şi oamenii şi situaţiile, aşa cum J
se prezintă ele, te conving că i duse chimicale şi fier lucrat ¦
Onea, între care s-a prins şi un film. Rîu Bărbat, va avea presupunerile vor deveni fap- !
învăţătoarea Ecaterina Osiac, de acum un cinematograf să­ te in cel mod apropiat viitor. I L brut; articole sanitare; ¦
se urcă pe scenă. Încet, apoi tesc. Cinematograful coloriî-
P. FARCAŞIU | X © sortiment variat în va- ¦
tot mai cu suflet, în sală se vei.
%se de aluminiu, servicii de ¦
ţ sticlă,- tacîmuri inoxidabile, ¦
¦ maşini pentru nuci, mac, u- ¦
%niversale, articole de porte- ¦
X lan şi faianţe şi alte arii- t
%cole de menaj. t
face. auzită melodia cîntecului Belşug şi bunăstare Anunţ
„Cazacii din Cuban".
La cererea publicului participant,
Prinsă lingă celelalte pe­ Venituri mari a obţinut an tragerea „LOTO CENTRAL11 ce urma
rechi, Marina Zoran, bate cu de an gospodăria colectivă din să aibă loc vineri 3 ianuarie 1958, va
foc podeaua, alături de Valeriu Rîu Bărbat. Recoltele au fost avea loc duminică 5 ianuarie 1958.
Duncea, secretarul organizaţiei şi ele bogate, media la hectar
Biletele pentru această tragere se
IJ.T.M. Nu lipsesc insă nici cei a întrecut cu mult pe cea a vînd pînă în seara zilei de sîmbătă . IlK
mai în etate. Iată-i prezenţi pe individualilor. Venituri mari 4 ianuarie 1958.
soţii Cornelia şi Ioan Doboca­ gospodăriei -şi colectiviştilor
nu, pe lari Anton, pe Ioan le-au adus si contractările din Biletele cîştigătoare trebuie depuse
‘ spre validare pînă JOI 9 IANUARIF
: ! ; i : i i s t i i i « t i < 11 t m m o t t i . | | 1958 ora 13.