Page 30 - 1958-01

Pag. 2 drumul socjAusM uiv. Mr 959

Organizaţie de bază C am pania electorală
eu rezultate frumoase
ajutorul form aţiilor cultural-artistice
In urma ' aplicării noii forme te probleme ale şantierului. Ea
organizatorice pe linie de partid, ane un 'activ jără de partid for­ ŞCaUnVtaINj Tşi tîljE R I Şl A C U M
care constă în formarea de or­ mat din 20 tovarăşi, activ pe
ganizaţii de bază pe şantiere, cane-1 consultă cu regularitate, pentru aleşii noştri (Fragment din ,,0 scrisoare pierdută") de EUGEN JEBELEANU
spre deosebire de trecut cînd mai ales în problemele de pro­
existau doar grupe de partid, pe ducţie ale şantierului. (FRAGMENT) de ION LUCA CARAGIALE ...Hei, vremurile de demult... amare vrem uri!...1
şantierul Bluming s-au obţinut Şi-acum cînd ţi le aminteşti,
importante realizări în munca Zilele trecute biroul organiza­ de ION HORIA TIPATESCU: Aşa. (Şăde a- ţi se pare prea mult ? Ai ? Ge Mai gemi.
politică şi economică. ţiei de bază ia cerut inginerului proape de el, Caţavencu se cam zici ? Şi-acuma, cînd îţi mai aduci aminte, iţi vine
şef al şantierului să prezinte în Temei ne este noua ţării lege retrage. Tipătescu se îndeasă Aşa, cu-amar, cu silă şi ruşine.
Dacă analizăm, de pildă, felul adunarea generală o informare Şi ca s-o ducem mai departe — iarăşi spre ei, Caţavencu acelaşi joc, CAŢAVENCU (naiv) : Nu. Nu-i rău, Ioane, să ţi le aminteşti
cum munceşte organizaţia de asupra producţiei, de unde mem­ Din rîndurile noastre vom alege şi iar). Astfel, dar, onorabile In aste vremuri noi,
bază de pe şantierul nr. 2, în brii şi candidaţii de partid au Pe cei mai buni, mai hotârîţi tovarăşi! domn, d-ta — prin ce mijloace TIPĂTESCU: (cu insinuare): Cină la fereastră,
direcţia întăririi rîndurilor sale, putut lua cunoştinţă de situaţia nu-mi pasă ! — posedezi o scri­ Dacă s-ar retrage. Comitetul per­ Nu-ţi vin jandarmi, nici hrăpăreţi ciocoi,
prin primirea de noi membri şi de fapt a lucrărilor, iar în urma ' 'Pe oamenii ce nu pot da uitării soare a mea, care poate compro­ manent şi am rezerva un loc
candidaţi de partid, vom vedea dezbaterilor oe au avut loc s-iau Trecutul stăpînirilor şi-al urii, mite onoarea unei famdii... pentru prea iubitul D. Caţaven­ Ci bolta cerului albastră,
că deşi a trecut puţin timp de putut lua măsuri de lichidare a Cînd se-ndesau la fînduiala ţării cu ?... Şi cînd, cu toţii împreună,
la înfiinţarea ei, lotuşi a obţinut unor lipsuri ce au fost scoase la Toţi îmbuibaţii, lacomii şi furii. CAŢAVENCU : (gest) : A ! Prin munca noastră,
succese frumoase în această di­ iveală cu această ocazie. CAŢAVENCU (zîmbind şi cu Ne ridică spre soare, din nevoi,
recţie. In adunare spune-şi-or cuvîntul ¦ TIPATESCU: Mă iartă că bonomie) : E un nimic, stima­ Acuma, liber poţi s-alegi,
Organizaţia de bază de pe Şi Griviţa şi 907 te-am ofensat. Să fiu şi mai bile... Nu strins în cleşte,
Numai în ultimul timp orga­ şantierul nr. 2 Bluming, deşi nu Cei ce-au stropit cu sîngele pămîntul, scurt... Iiată-1: d-ta eşti un om Pe acel prin care viaţa ta ţi-o dregi
nizaţia de bază a primit îin rîn- de mult înfiinţată, s-a dovedit Iubind aceste glii însîngerate. practic, ‘d-ta posedezi un. lucru TIPATESCU : Dacă în postul Tovărăşeşte.
durile sale un număr de 8 can­ a fi la înălţimea sarcinilor poli­ care-mi trebuie mie, şi şti cît de avocat al statului s-ar numi El, candidatu-fi seamănă ce dîrz şi hotărit e !
didaţi de partid, ceea ce reflectă tice trasate de partid. Cu zbuciumul răsmeriţelor mari + îmi trebuie... Eu viu şi-ţi z ic : acelaşi D. Caţavencu ?... Mai e mult de făcut ? Oho, şi cîte!
că comuniştii de aici au desfă­ Vor coborî aici să sfătuiască El nu te-nşealâ, nu-ţi făgăduieşte.
şurat de Va început o muncă po­ Există tot temeiul de a se Mineri din Apuseni şi pădurari (Cu multă afabilitate). Mă rog CAŢAVENCU (asemenea) : E
litică eficace. spune că muncind în acest fel Cu fraţii lor din ţara secuiască. onorabile domn, ce-mi ceri d-ta puţin, onorabile... El e, Ioane,
şi continuând, să-şi îmbunătă­ în schimbul acelui lucru ? Acela care mînuie ciocane,
Organizaţia de bază şi-a cre­ ţească continuu metodele de TIPATESCU: Dacă în locul Acela care scînteie din seceri,
at un prestigiu în faţa muncito­ muncă, ea îşi va aduce aportul CAŢAVENCU (naiv) : Cum, de primar, vacant acum, şi în
rilor şi a conducerii tehnice şi cuvenit la darea în exploatare locul de epitrop-efor la Sf. Ni-
datorită faptului că se ocupă cu înainte de termen al celui mai
pricepere de cele mai importan­ mare laminor al ţării.

1Poeţi ce-au scris în lipsuri şi dureri nu ştii ? colae s-iar numi tot nenea Caţa­ El e acel ce aplecat pe carte
\ln vremi trecute, slova lor măre aţă, vencu ? Ai ? (Caţavencu suride Iţi făureşte ţie,
TIPATESCU (asemenea) : cu un gest de refuz). Şi dacă Un cînt'ec fără moarte
Şi-ai sufletelor noastre ingineri Nu... şi moşia „Zăvoiul" din margi­
Vor fi şi ei printre aleşi de faţă. nea oraşului... De-avînt, de viaţă şi de vitejie.
CAŢAVENCU (asemenea) :
Vor fi slăvite în patru zări de ţară Nici măcar nu vă dă în gînd ? CAŢAVENCU (zîmbind ase­ El e acel ce-ţi vine-n prag acu’ !
Şi apele şi văile şi munţii menea) : Dă-mi voie, stimabile,
De oamenii ce-n muncă înăliarâ TIPATESCU: Nu... d-aia în­ un om politic trebuie, este da­ Priveşte-l şi priveşte-te: eşti tu !
Temeiul viitoarelor construcţii. treb... tor, mai ales în împrejurări oa
acele prin care trece patria noa­ E cel ce-a îndurat sau e flăcăul
CAŢAVENCU s Stimabile stră, împrejurări de natură a
M ă rg in e a n u , Sebeş- I. N agy, domn (Cu dignitale), un cm hotărî o mişcare generală, mişca­ Celor ce-au cunoscut, în vremi doar răul.
politic... re (mingile şi umflă cuvintele
D obra raionul Mia distiiîn-duşi tonul şi accentul) Al celor care au suferit,
TIPATESCU (Cu pofidă) i ce, dacă vom lua în considera­
Dînd curs scrisorilor trirni se, am intervenit pe lingă în- ...Răspunderi m ari: păşind pe o nouă treaptă Adică d-ta... ţie trecutul unui stat constitu­ Cînd împingeai la plug, de bici lovit,
treprinderea cinematografică re gională, care prin adresa cu Azi vi le dă cu-ncredere-un popor ţional, mai ales un stat tînăr
nr. 5.386 ne face cunoscut ur mâtoarele : \Dar greutăţi în luptă de v-aşte aptă CAŢAVENCU: Dă-mi voie... ca al nostru, de abia ieşit din... Şi cari, ca să-şi deschidă altă zare,
' Cu el le veţi zdrobi cutezători. Un om politic trebuie, mai ales
Pentru a rezolva sezisarea cu aparatul de proiecţie stricat, în nişte împrejurări politice ca Sătenilor le dau acum tractoare.
conducerea cinematografică a trimis un tehnician la cinema- acelea prin care trece patria
tograful sătesc din Dobra, unde a făcut lucrările necesare. Ast- noastră, împrejurări de matură a El pentru tine nu va sta să pregete,
fel, în prezent aparatul de pro iecţie funcţionează bine, aşa că hotărî o mişcare generală, miş­
dobrenii vor putea să vizioneze filmele în bune condiţiuni. Şi noi vom fi de făţă-n adunare, care ce, dacă vom lua în con­ E candidatul tău,
Legînd cu voi acelaşi jurămînt, sideraţie trecutul oricărui stat
In ceea ce priveşte cinema tograful „Progresul“ din Sebeş, Să dăm prin munca noastră fiecare constituţional, mai ales un stat Alege-te l
a cărei sală nu era încălzită, în urma intervenţiei făcute de O faţă nouă vechiului pămînt. tînăr ca al nostru..,
către conducerea cinematografi că regională, s-a ajuns ca a- TIPATESCU (bătînd impaci­
ceasta sală să se încălzească în fiecare zi, iar spectatorii să TIPATESCU ( impacientat,
fie mulţumiţi. VOTEZ bătînd din călcîi) :¦ Mă rog, o- lentat din călcîi şi întrerupîn- PRIN JARA
norabile, încă odată... (răspicat)
S. Şfefania., V a le a M a re ra io n u l O r ă ş fie de VIRGIL TEODORESCU ce-m i' ceri ‘d-ta în schimbul :a- du-l) ; E i ! să lăsăm frazele,
celei scrisori ? Scurt 1 ( repetă nene Caţavencule ! Astea sînt
Vă răspundem pe această cale că am înaintat Comitetului Pentru belşugul zilei cu luminoase-amiezi gestul de retezare a lui Caţa­
regional U.T.M. sezisarea dumneavoastră. In scrisoarea de răs­ Şi oboseala dulce a orelor de seară, vencu)'. bune pentru gură-cască... Eu de AUREL. GURGHIANU
puns a Comitetului regional U.T.M. ni se face cunoscut că a Pentru trifoi şi struguri, bucate şi secară sînt omul pe care dumneata să-l
delegat pe un insiructor regional pentru a cerceta cazul Votez t îmbeţi cu apă rece ?... Spune, îmi place să colind in aste zile
dumneavoastră. Din constatările făcute la faţa tocului a reieşit Pentru acei ce plinii îi dau gustosul miez unde să f ie ! bărbăteşte : ce vrei Pămîntul ţării mele-n lung şi-n lat,
că tov. Aurel Mihuţ, se face vinovat de faptul că a intrai în Şi aridică holda cît cal cu călăreţ, de la mine ? (se ridică fierbînd). Să mă cobor în gările ticsite,
sala de clasă înainte de pauză, conturbînd ora de predare. La Dar pun pe-orice grăunte din holda asta preţ, Ori satele mereu să le străbat,
fel, el nu a fost principial în discuţiile avute. CAŢAVENCU (ridiăndu-se şi
Votez I
Pentru a se remedia această lipsă, Comitetul regional Pentru meşteşugarul ce timpul l-a supus, el) : Ce vreau ? ce vreau ? Ştii Să stau de vorbă seara cu păstorii
U.T.M. a făcut cunoscut cele constatate Biroului raional Cu mîinile, cu mintea, cu scumpele-i unelte. bine ce vreau. Vreau ce mi se Oînd focurile ard pe Ungă ştirici,
U.T.M. Orăştie, căruia i-a trasat ca sarcină să atragă aten­ Descoperind noi gesturi şi răspunzînd : „Cutez" ! cuvine după o luptă de atîta Sau cu brigăzi lucrînd pe şantiere,
ţia tov. Aurel Mihuţ asupra comportării sale. Fără să aibă-n vine un pic de sînge-albastru, vreme; vreau ceea ce merit în Sau cu minetii-n galerii adinei.
Ci doar avîntul simplu ce îl ridică sus,
V. Popa, Dîncu M are-O răşfie Pentru artistul care topeşte-n forme zvelte CAŢAVENCU: Ei?... Dacă oraşul ăsta de gogomani, unde 1îm i place-n aste zile frămintarea
Oţelul sau suavul lui gînd în alabastru este aşa, dacă voieşti scurt, ia­ sînt cel dinţii... între fruntaşii Oraşelor pe care le colind;
Este adevărat că tov. Ioana Ghirculescu, directoarea că­ tă : Voi (rugător) să nu mă politic!..., Vreau... Şi-n cartiere, orele de noapte
minului cultural din Dîncu Mare, a avut în repertoriu unele Votezi . . combaţi, ceva mai mult, să-mi Cînd în discuţii vorbele se-aprind.
cîntece necorespunzătoare ca tematică. Acestea însă, nu au Pentru savantul care-a mai fhînt un meterez sprijini candidatura.., TIPATESCU (fierbînd): Ce
fost prezentate pe scenă. Ca negative sînţ considerate de secţia Spre-a râspîndi ştiinţa, de-aici, pe-ntregul glob, vrei ? Căci, iată, azi puterea populară
de învâţămînt şi cultură raională, ieşirile în satul Strei Sîn- TIPATESCU (viind să izbuc­ Mai face-un pas în clipele de-acum,
georgiu, deoarece nit au fost aprobate de forurile conducătoa­ Pentru acei ce-n munte deschid un drum luminii nească) : Candidatura d-tale! CAŢAVENCU (asemenea) : Cu solii noi pe care şi-i alege
re. Ca parte pozitivă este legarea programului artistic de (stăpînindu-se) Onorabile domn, Vreau... mandatul de deputat, ia­ Se va-ndrepta mai sigură pe drum.
transformarea socialistă a agriculturii. Pentru ca munca să Şi împînzesc văzduhul cu o reţea de linii, nu ţi se pare că ceri prea mult ? tă ce vreau, nimic altceva ! ni­
se desfăşoare la un nivel mat înalt, secţia de tnvăţqmînt şi Pentru stăpînul care s-a ridicat din rob, mic ! nim ic! (după o pauză, cu Ştiu, comunismul încă e departe.
cultură a indicat ce conţinut trebuie să aibă viitoarele progra­ Volez! CAŢAVENCU: Atuncea d-ta, insinuare caldă şi crescîndă). Mai sînt cărări pe care să le sui,
me artistice. Conducerea căminului cultural va trebui să con­ Şi pentru pacea lumii, înftâcăratul crez
lucreze cu toate organele competente, inclusiv cu conducerea care mi-ai propus schimbul, ca­ Mi se cuvine !... Te r o g !... Nu Şi dintre noi, nu toţi vor mai ajunge
şcolilor, care poate contribui din plin la pregătirea unor pro­ Pentru salcîmu-n floare ce străjuie la porţi re-mi faci întrebarea, trebuie să mă combate... Susţine-mă... Ale- Că să-t aleagă deputaţii lui.
grame artistice de calitate.
Şi împotriva crudei, pretimpuriei morţi, răspunzi... ge-mă. Poimîine, în momentul Ci eu înalţ un cînt acestor zile,
Acestor frâmîntate săptămîni,
Votez! TIPATESCU (apropiindu-se cînd voi fi proclamat cu majori­ Căci azi se conturează viitorul

şi îndesîndu-se înspre Caţaven­ tatea cerută... în momentul iaoela

cu, se repetă focul de scenă de vei avea scrisoarea (cu multă Aşa cum îl visăm; cum va fi mîini.

(mai sus) : Ba zău, spune, nu căldură)... Pe onoarea mea !

Peniru creşterea şi perfecţionarea ţii m anuale; mecanizarea totală, com­ Dezvoltarea şi stadial aatoiilizM, lui trecut, prezintă de asemenea auto­ teriile de cocs, reglarea presiunii ga­
neîntreruptă a producţiei socialiste pe plexă, în care operaţiile manuale sînt matizări parţiale. Amintim doar u n a : zului de cocs în cuptoare şi colectorul
baza tehnicii celei mai înalte, este ne­ aproape complet înlăturate, muncitoru­ [Minityl siderurgic din Hiatdtan In funcţie de intensitatea arcului elec­ de gaze, reglarea presiunii gazelor
cesar ca însăşi tehnica să se perfec­ lui revenindu-i doar sarcina de a tric, respectiv a curentului electric ne­ combustibile pentru încălzirea cuptoa­
ţioneze necontenit, să se introducă conduce m aşina; automatizarea par­ raturii şi presiunii gazului de furnal. astfel că conducătorul procesului teh­ blemelor privind regimul termic al cesar în diferite faze ale procesului relor ş.a.
tehnica nouă în industria grea şi în ţială, în care o parte din funcţiile de Prin introducerea aparatelor înregis­ nologic, poate cunoaşte întreaga sa cuptoarelor Siemens Martin, au fost tehnologic de elaborare a şarjei, se
special în industria siderurgică, care conducere ale maşinii se execută în­ tratoare, plasate în apropierea fiecărui desfăşurare, intervenind operativ cînd introduse regimuri raţionale pentru reglează automat distanţa între baia Automatizări parţiale mai există şi
furnizează metalul alît de necesar in­ săşi de maşină, iar altă parte de că­ furnal, deci uşor accesibile personalu­ este nevoie. conducerea procesului tehnologic de metalică şi electrozi. la alte agregate ale combinatului, cum
dustriei construcţiilor de maşini, pi­ tre muncitori: automatizarea totală, lui de conducere, s-a creat posibilita­ elaborare. Respectarea acestor regi­ ar fi la fabrica de aglomerare a mi­
votul de bază ai industriei grele. complexă, în care toate funcţiunile de tea unei intervenţii rapide şi operative In anul 1956, s-a pus în funcţiune muri a asigurat indici teh'nico-eco- In perioada de topire, cînd din cau­ nereurilor, la termocentrale şi la staţia
conducere sînt automatizate, le execu­ pentru redresarea mersului agregatului furnalul nr. 5 cu o capacitate de 700 nomici ridicaţi, şi de aceea, menţine­ za neuniformităţii încărcăturii, precum de conexiuni. La noile agregate care
Cînd vorbim de tehnica nouă în tă însăşi maşina, muncitorul suprave­ la primele semne de mers deranjat, m.c., la care automatizarea este şi rea automată a regimurilor optime, a şi a surpărilor de material, se creează vor intra în funcţiune în cursul a-
industrie şi în special în industria si­ ghind şi conlrolînd doar funcţionarea. dîndu-se în acelaşi timp şi posibilita­ mai avansată, reprezentînd un pas căpătat o actualitate deosebită. Pri­ o intensitate de curent depăşind cea cestui an — oţelăria Siemens Martin
derurgică, ne gîndim în primul rînd tea de control a activităţii personalului înainte faţă de cea existentă ia furna­ mele lucrări în domeniul automatizării maximă admisă de sistemul energetic nouă şi laminorul bluming — sînt
la mecanizarea şi automatizarea din In Combinalui siderurgic din Hune­ care deserveşte pe schimburi furnalul, lul nr. 6. Asjfel, pe lîngă automati­ cuptoarelor M artin au fost îndreptate de alimentare şi de instalaţie, se pro­ prevăzute în proiecte automatizări şi
ce în ce mai complexă a proceselor doara, găsim reprezentate toate aceste toate rezultatele fiind înregistrate pe zările amint.ie la acest furnal, fur­ în sensul automatizării operaţiunilor duce automat declanşarea şi ridicarea mai avansate.
de producţie. etape de dezvoltare ale mecanizării; benzi. nalul nr. 5 ăr"e parţial automatizată izolate (inversarea focului). In mo­ electrozilor, evitîndu-se aslfel deterio­
în anii puterii populare, agregatele chiar încărcarea: în momentul în care mentul cînd temperatura camerii re­ rări de instalaţii cu consecinţe deose­ Rezoluţia plenarei C.C. al P.M.R.
Mecanizarea producţiei înseamnă în­ vechi fiind în majoritatea cazurilor La furnalul nr. 6, primul furnal nivelul încărcăturii din furnal scade generatoare prin care circulă gazele bit de grave. din decembrie 1956 arată că ramurile
locuirea muncii manuale prin lucrul modernizate, mecanizate şi chiar par­ modern din ţara noastră, apar auto­ sub limita stabilită, iar programato­ calde atinge o anumită valoare maxi­ industriale trebuie să obţină creşterea
maşinilor sau a unor sisteme de ma­ ţial automatizate, iar cele noi fiind matizări complexe, pe lîngă o mecani­ rul automat arată că urmează a se mă, se declanşează automat dispozi­ Uzina cocsochimică, agregat mo­ producţiei şi a productivităţii muncii
şini : o singură maşină poate înlocui construite la nivelul tehnicii mondia­ zare totală a operaţiunilor de încăr­ încărca în furnal cocs, se declanşează tivul de inversare a focului, astfel in­ dern, proiectat în Uniunea Sovietică, în primul rînd mai buna folosire a
le, sînt în mare parte automatizate. care şi descărcare. Progresul în auto­ automat ciurul de cocs care debitează cit camera care este acum caldă, pri­ utilat cu maşini sovietice şi construit utilajului şi a suprafeţelor de produc­
munca a sute sau mii de oameni, elibe- matizarea acestui furnal, constă atît cocs sortat în pilnia cîntar, pînâ la meşte aerul rece, încălzindu-1, iar cu ajutorul specialiştilor sovietici, are ţie existente, prin modernizarea şi do­
rîndu-i de eforturi fizice grele, omu­ In realizarea automatizărilor din în complexitatea aparatelor de înre­ atingerea greutăţii prescrise în reţetă. cea care este mai rece, intră în încăl­ automatizate o bună parle din opera.-
lui revenindu-i funcţiunea de condu­ Combinalui siderurgic Hunedoara, aju­ gistrare automatizată a presiunilor, de­ Tot automat, pîlnia cîntar se goleşte zire, prin ea circuiînd gazele caide. ţiunile tehnologice. Prin automatizarea tarea întreprinderilor cu tehnica nouă,
cere a procesului de producţie. torul sovietic, manifestat prin proiec­ bitelor şi temperaturilor, cît şi . indi­ în schip care porneşte, la fel auto­ Inversarea se poate face automat şi fluxului de pregătire a cărbunilor, se prin introducerea tehnologiei avansate.
tarea în Uniunea Sovietică a unor a- carea operativă a desfăşurării proce­ mat spre gura de încărcare a furna­ în cazul cînd temperatura camerii în asigură localizarea unui deranjament,
Prin automatizarea proceselor de gregate parţial automatizate, prin tri­ sului tehnologic în giganticul agregat, lului. fără extinderea lui pe întreg fluxul, Modernizare şi .ehnică avansată în
producţie se înţelege înlocuirea con-» miterea de specialişti pentru montarea încălzire nu a atins maximul pres­ prin blocarea automată în momentul siderurgie, înseamnă în primul rînd au­
ducerii de către om a proceselor de agregatelor, prin documentare tehnică, care poate fi urmărită în orice mo­ Programatorul automat, despre care respectiv a întregului flux. Prin co­
pregătirea de cadre inginereşti în in­ cris, printr-un releu de timp, pentru a tomatizare.
producţie prinlr-o conducere realizată ment de la cabina de aparate. Trebuie s-a vorbit mai sus, este un dispozitiv mandă centralizată se controlează func­
se menţine o variaţie în limite strînse Eforturile depuse pentru automaiiza-
cu ajutorul unor dispozitive automa­ remarcată existenţa „Svetoforului" ca­ cu care se fixează ordinea de încăr­ ţionarea întregului flux compus din rea proceselor de producţie trebuie in­
a regimului termic. In acest fel, la o- tensificate şi extinse în viitor la toate
te, fără participarea omului. In acest stitute superioare de învăţămînt şi re reprezintă schematic în miniaiură care a schipuriior cu minereu şi cocs 73 agregate. agregatele, pentru a se obţine astfel
ţelăria Siemens Martin a combinatului creşteri însemnate de producţie, para­
mod, prin automatizare, omul este e- specializare în uzine similare sovieti­ însăşi furnalul, cu instalaţiile princi­ şi care nu permite o inversare sau Automatizarea fluxului de sortare şi lel cu creşterea productivităţii muncii
s-a realizat o creştere a productivităţii şi reducerea preţului de cost al produ­
iiberat şi de funcţiunea de conducere ce, etc. a fost efectiv şi deosebit de pale, care indică stadiul operaţiunilor încălcare a ordinii stabilite în preala­ depozitare a cocsului, care permite co­ selor.
cuptoarelor şi p scădere a consumului
a proceselor de producţie, revenindu-i eficace. de încărcare, poziţia conurilor, pozi­ bil, impunînd astfel respectarea rigu­ manda centralizată a fluxului compus Chim. NICOLAE CHINDLER
de combustibil şi de material refractar. Ing. SEPTIM1U POPA
numai sarcina de supraveghere şi con­ Primele automatizări parţiale execu­ ţia schipului de încărcare, nivelul în­ roasă a procesului tehnologic de încăr­ din 13 agregate, de asemenea asigură
Cuptoarele electrice de 20 tone, in­ Combinatul siderurgic din
trol al acestui proces. tate la combinatul hunedorean, au fost cărcăturii, poziţia pîlniei rotative, fe­ care a furnalului. blocarea imediată a întregului flux, în Hunedoara
trate în funcţiune spre mijlocul anu­
In evoluţia industrială, de la mica în legătură cu conducerea ştiinţifică lul încărcăturii, etc. în succesiune, —' In urmă abordării ştiinţifice a pro­ momentul defectării unuia din ele.

mecanizare la automatizare, se pot a procesului de producţie a1 furnalelor La uzina cocsochimică mai sînt au­

distinge mai multe etape: şi consiau în înregistrarea automată a tomatizate următoarele operaţiuni: ac-

. Mecanizarea parţială, în care se temperaturii, presiunii şi debitului ae­ ţionarea maşinilor de reversie la ba­

menţin un număr însemnat de opera­ rului suflat în furnale, cît şi a tempe­