Page 33 - 1958-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE^ UNIŢI-VA
MORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI ALSFATULUI POPULAR REGIONAL
Anul X tyr. 960
L aB eva
Cetăţenii din . circumscripţia • giunea noastră, au avut loc adu­
electorală’ orăşenească nr. 2 au nări populare, în cadrul cărora Haţeg au participat la adunarea
propus drept candidat al F.D.P,
pe tov. Logliin Lazăr, ţăran în­
tovărăşit, din cartierul Viile noi, daţi al F.D.P. pentru alegerile de
iar în circumscripţia electorală
orăşenească nr. 1 a fost propus,
pentru a doua oară, tov. Ar-
ghir Gros, lucrător în comerţ.
Cu acest prilej, cetăţenii au
scos în evidenţă munca desfă­
şurată de deputaţi şi de sfatul
popular orăşenesc de la alege­
rile ¦din 1956. Printre multi­
plele realizări înfăptuite în car­
tierul Viile noi se numără des­
chiderea unui magazin alimen­
tar, pavarea şi repararea unor
străzi, extinderea conductei de
apă potabilă etc. De asemenea,
reţeaua de electricitate a fost
extinsă pe mai multe străzi.
In viile no.i s-a construit în
ultimii ani un nou cartier de
locuinţe individuale. Prin grija
sfatului- popular au fost atri­
buite cetăţenilor 41 loturi de
casă. Pe 35 din aceste loturi
s-au construit case noi.
Multe din realizările amintite lare care s-au ţin u t: una la Ca­ Tot în cursul zilei de 15 ia­
au fost înfăptuite în urma pro­ sa de cultură raională — pen­ nuarie, în circumscripţia electo­
punerilor făcute de alegători în
întîlnirile cu deputaţii. La rea­
lizarea lor cetăţenii au adus
totodată o contribuţie serioasă.
Tot în cursul zilei de 15 ia­ tru circumscripţiile orăşeneşti legerile pentru sfaturile popu-
nuarie, în oraşul Deva au mai nr. 1 şi 3.
fost propuşi tov. Maria Iorda- In aceste adunări, la care au preşedintele ' U.R.C.M. Hune­
che, muncitoare la I.A.R.T, pen­
tru circumscripţia electorală o-
răşenească nr. 3, Gardo Geza,
pentru circumscripţia orăşe­
nească nr. 34, Liliana Igna
pentru circumscripţia orăşe­
nească nr. 12 şi Karsoi Petru,
pentru circumscripţia orăşe­
nească nr, 35.
LA PETR EŞTI
In seara zilei de 15 ianuarie tiu, învăţătoare, Gheorghe Glier- Laurenţiu Pfaff. Propunerea lui
a. c., cetăţenii din comuna Pe- man, inginer la G.A.S. şi alţii, a fost susţinută de toţi cetă­
treşti, raionul Sebeş, s-au adu­
nat pe circumscripţii, pentru a
propune candidaţii de deputaţi
pentru circumscripţiile lor elec­
torale. Astfel, în circumscripţia
comunală nr. 1 a fost propus
candidat tov. Gheorghe Nis-tor,
preşedintele întovărăşirii agri­
cole „Progresul", care mai fu­
sese ales ca deputat în sfatul
popular de două ori. Propunerea
a fost susţinută cu căldură de
toţi participanţii.
In celelalte 14 circumscripţii
comunale în care s-au ţinut a-
dunări populare au fost pro­
puşi tovarăşii Nicolae Onica,
muncitor la fabrica ,J Mai",
Ioan Davi-d, ţăran întovărăşit,
Irimie Petru, ţăran întovărăşit,
Nicolae Ţîrlea, preşedintele
sfatului popular, Virgini-a . Ian-
c u ,:muncitoare, Elisabeta Mun-
In secţia construcţii metalice a Uzinei de utilaj minier din
Petroşani, lucrează şi sudorul Nicolae Chiş, care îşi depăşeşte
zilnic norma cu 40—50 la sută.
IN CLIŞEU : Sudorul Nicolae Chiş, executînd lucrări de
sudură Ia roţile unei locomotive electrice de miriă.
HO T Ă RIRE A
Vineri 17 ianuarie 1958
Cu două zile In urmă, în nu­
meroase comune şi oraşe din re­
cetăţenii au propus drept candi­
deputaţi în sfaturile populare, pe
cei mai harnici dintre ei, oameni
care prin activitatea lor s-au do­
vedit a fi buni gospodari. Cu a-
ceastă ocazie, cetăţenii au enume­
rat realizările obţinute de la ul­
timele alegeri şi pînă acum, fă-
clnd diferite propuneri pentru mun­ cere în revistă a realizărilor ob­
ca de viitor.
L a O răştie
In prima zi cînd au început
propunerile de candidaţi în ora­
şul Orăştie, pentru circumscrip­
ţia regională nr. 32 a fost pro­
pus tov. Ioan Bădineanu, iar
pentru circumscripţiile orăşe­
neşti nr. 1, 2 şi 3 au fost pro­
puşi tov. Ada'lbert Luchini, Va-
sile Cliiran şi Lacfîslau Bodo-
chi. Aceste propuneri s-au- fă­
cut în cele două adunări popu­
tru circumscripţia regională nr.
32 şi circumscripţia nr. 2 oră­
şenească şi alta la sediul co­
mitetului raional P.M.R., pen­
participat, numeroşi cetăţeni,
s-a vorbit despre realizările ob­
ţinute în oraş în ultimul timp,
cum ar fi pavarea pieţii gării,
canalul de scurgere din strada
Oituz, lucrările barajului Zăvo­
iul, cele 17 apartamente date
în folosinţa oamenilor muncii şi
altele.
mulţi dintre ei fiind aleşi pen­
tru a doua şi a treia oară ca
deputaţi.
La aceste adunări populare,
cum a fost, de pildă, cea din
circumscripţia nr. 8, unde a
fost propus drept candidat tov.
Laurenţiu Pfaff, s-a vorbit des­
pre realizările sfatului popular
obţinute în ultimii doi ani,
cum ar fi transformarea com­
plectă a băii populare, desfun­
darea canalului din marginea
satului, repararea şcolilor ger­
mană şi romînă şi instalarea a
7 sobe de teracotă în şcoala
germană, înfiinţarea a două în­
tovărăşiri şi alte realizări la
care a contribuit mult şi depu­
tatul Laurenţiu Pfaff. De a-
ceea, cetăţeanul Ioan Bărbu-
lescu a propus drept candidat
in circumscripţia lor tot pe tov.
L a H aţeg'
Peste 200 cetăţeni din oraşul
ce a avut loc în sala festivă a
sfatului popular orăşenesc, în
vederea desemnării candidatului
F.D.P. în alegerile de deputaţi
pentru sfaturile populare din cir­
cumscripţia regională nr. 23.
Intr-o atmosferă sărbătorească,
cei prezenţi au propus drept can­
didat al F.D.P. pentru-alegerile
din 2 martie pe to-v. Tiberiu
Muşa, ţăran întovărăşit din sa­
tul Toteşti.
Adunarea a prilejuit şi o tre­
ţinute de sfatul popular în ulti­
mii doi* ani. Astfel, peste 100 fa­
milii de ţărani muncitori, în ur­
ma muncii desfăşurate de orga­
nizaţiile de partid şi sfaturile
populare, au format o întovără­
şire agricolă. In oraşul Haţeg
s-au amenajat prin grija sfatu­
lui popular, un ştrand, s-a in­
trodus reţeaua de înaltă tensiu­
ne, iar stâlpii electrici din lemn,
au fost înlocuiţi cu stâlpi din
beton şi multe altele.
rală regională nr. 22 a avut loc
o adunare populară cu cetăţenii
comunei Sîntămăria unde a fost
propus candidat al F.D.P. în a-
. lare, tovarăşul Leontin Blăjan,
doara.
De asemenea-, în comuna Ber-
thelot a avut loc depunerea can­
didaturii' deputatului din circum­
scripţia electorală regională nr.
24. Adunarea a propus în una­
nimitate drept candidat, pe tov.
Vaier Dumbravă, ţăran muncitor
cu gospodărie individuală.
ţenii circumscripţiei care, cu a-
ceastă ocazie au propus să ri­
dice în sesiunile sfatului popu­
lar problema iluminatului pu­
blic pe şoseaua Petreşti-Sebeş.
In celelalte circumscripţii (nr.
15—29) adunările pentru depu­
nerea candidaturilor se vor face
în zilele acestea.
o oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oo oooo oo oo oo oo oo ooeeoooooooooooooooooooooooooooooo oo oo oo oooo 00oc şirea „Ţara haţegului" să se
LA POALELE RETEZATULUI
A ţi fost cîndva în Retezat? Minu­
nate locuri şi oameni minunaţi 1
De Ia halta Ohaba de sub piatră, din
Ţara Haţegului, treci prin satele Să-
laşu de Jos, Sălaşu de Sus, Nucşoa­
ra şi pătrunzi apoi în marele colectiv
de creste înzăpezite ce se desfăşoară
pînă departe, umplînd toată întinderea
de sub priviri.
Să meargă...
Ningea. Coboram de la cabana Pie­
trele. Schiţasem cîteva peisaje al­ Mălăeşti lucrează din plin, cu un ran­
pine de .iarnă, cu brazi şi capre ne­
gre. Frumoase sînt caprele negre, mai
ales iarna, în jocul ior zglobiu şi plin productive fabrici de cherestea din ra­ şi o bibliotecă a lor pe care n-o avea
de viaţă, pe albul imaculat al zăpezii ionul Haţeg.
spulberate în săriturile lor sprinţare! Acum, tovarăşul lancu Dumitru ur­
Aţi observat că şi oamenii de la
munte parcă au ceva din agerimea a-
cestor sprintene locatare ale cleauţu-
rilor, înfruntînd stihiile cele mai cum­
plite ale naturTi ?
Această întrebare îmi străfulgeră prin
minte, cînd i.i-ain întîlnit în Sălaşu
de Sus cu lăncii Dumitru, amintin-
dtt-mi de ceva parcă abia irecut, deşi
sini ani de-atunci. ,‘
i t J V .. » lemn si beton,
...Era prin 1949. Tot iarna, lot prin
viscol şi ger. Rănile lăsate de război
pe trupul ţării au început să se vin­
dece. FŢza reconstrucţiei era în toi.
Şantiere mari şi mici împînzeau ţara
şi pretulinde.ni, în frunte erau comu-
' niştii.
La marginea satului Mălăeşti, mai
în deal de Sălaşu de Sus, -un; lînăr cu
ochi de vultur şi mişcări sprintene de
căprioară, cu un grup dc tineri volun­ de voie bună şi de sănătate.
4 pagini 20 bani
Fruntaşe în munca
de Cruce roşie
¦i
ELENA ENDRUŞEG
conducătoarea grupei sanitare
nr. 2 cartier — Alba lulia.
MARIA CQSTEA
membră a Comitetului raional
de Cruce roşie — Alba.
VALENTINA CRIŞAN
activistă voluntară a Comitetului
( raional de Cruce roşie — Alba. j
RĂDUŢ ELENA
responsabila postului sanitar din
Alba lulia — cartier.
tari, dezgropau din moloz şi zăpadă
un gater părăsit. Apoi l-au curăţat,
l-au reparat, l-au complectat cu piese
necesare aduse din Hunedoara şi Că-
lan, apoi i-au dat drum ul!
— Să m eargă! Patria are nevoie de
materiale de construcţie. Acestea au
fost cuvintele comunistului lancu Du­
mitru, cînd sunase sirena de începutul
lucrului.
Au trecut 8 ani. Astăzi, fabrica din
dament din ce în ce mai sporit, reali-
zînd pînă în prezent peste 30.000 m.c.
lemn prelucrat, este una din cele mai
mează şcoala de partid din Deva. Este
doar un vechi activist şi împreună cu
alţi membri de parlid, cu utemiştii şi cu
ceilalţi oameni cinstiţi din sat, au la
activul lor frumoase realizări.
In anii democraţiei populare în sa­
tul Sălaşu de Sus au luat fiinţă uiî
dispensar, un .staţionar medical cu 10
paturi, cămin cultural, o şcoală de 7
ani cu internat, o grădiniţă de copii,
cooperativă de centru cu 9 magazine
de desfacere săteşti, s-a construit un
grajd comunal model, s-au făcut di­
guri pentru .zăgăzuirea apei, poduri de
Echipa de bătrîni
A 'in ajuns în faţa căminului cultural
din Sălaşu de Sus. Aici, lume
m ultă: tineri, bătrîni, femei, copii...
îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, plini
Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R. P. R.,
C. C. al P. M. R. şi a Consiliului de Miniştri al R. P. R.
cu p riv ire la cinstirea m em o rie i cir. P e tru G ro z a
Pentru cinstirea memoriei dr. Petru Groza, Prezidiu! Marii Adunări Naţionale a Re­
publicii Populare Romîne, Comiţetui Central al Partidului Muncitoresc Romîn şi. Consiliul de
Miniştri al Republicii Populare; Romîne, hotărăsc :
1. Se va atribui numele „Dr. Petru Groza" :
— Oraşului Steiu dinţ raionul Lunca Vaşcăulul, regiunea Oradea;
— La cîte o stradă dini oraşele Bucureşti, Cluj şi Deva;
— Institutului agronomic, din C luj;
— Şcolii medii romîne| n r./1 din D eva;
— Şcolii medii maghijare nr. 1 Odorhei.
2. Se aprobă propunerile; făcute de adunările generale ale unor gospodării agricole
colective nou constituite de a Ie atribui numele „Dr. Petru Groza",
3. Se va ridica o statuiej dr. Petru Groza în oraşul Bucureşti şi în oraşul Deva.
4. Ministerul Invăfămîntului şi Culturii va lua măsuri pentru editarea operelor dr.
Petru Groza.
Preşedintele Prezidiului Prim secretar al Comitetului Central Preşedintele Consiliului de Miniştri
Marii Adunări Naţionale al Partidului Muncitoresc Romîn. al Republicii Populare Romîne,
a Republicii Populare Rotnîne,
GH. GHEORGHIU-DEJ CHIVU STOICA
ION GHEORGHE MAURER
Recoltele mari din întovărăşire
îndemn p e n t r u J ă r a n i î i n d i v i d u a l i
început promiţător dividualii pe gînduri. Ba chiar luat cuvtntul pe marginea dă­
şi pe cei care s-au înscris la rii de seamă prezentată şi care
HAŢEG (de la şubreda.cţîa început cu suprafeţe mai mici. au accentuat .că izvorul rezul­
noastră voluntară). In scurt timp întovărăşită Ma- tatelor în întovărăşire e munca
. riţl Şandru, care s-a înscris în comun, ou mijloace mecani­
In urmă cu aproape doi ani, doar ou 0,58 ha a mai înscris
a fost inaugurată întovărăşirea încă 1,70 ha, Moise Prejban zate, se numără întovărăşiţii Vi-
„Ţara Haţegului" din Haţeg, care s-a înscris cu 0,67 ba, a chente Andraş, Ioan Ciunda,
int-runind 58 familii şi peste 37 mai complectat pînă la 1,25 ha. Ioan Breteanu, Axente Prejban
ha. In scurtă vreme, întovărăşi­ Ioan Neidoni-Peonescu s-a în­ şi alţii. O altă parte din vorbi­
rea a crescut prin primirea a tori au scos în evidenţă şi im­
încă 26 de familii, ce aduceau scris cu 0,46 ha. Pînă la urmă portanţa fondului de bază în
ou ele suprafaţa de 21 ha teren a mai înscris încă 0,81 ha şi (a- dezvoltarea economică a înto­
arabil. poi *alte 0,30 ha, iar Ştefan vărăşirii, fond ce le oferă mij­
Gheorghe, pe lîngă cele 0,30 ha, locul cel maî sigur pentru pro­
încă de la înfiinţare, îmtovă- a mai înscris 1,10 ha. Ga ei a curarea de maşini şi unelte,
răşiţii au hotărît ca arăturile făcut şi întovărăşitul Alexan­ proprietate obştească a tuturor
să fie executate cu tractoarele întovărăşiţilor. Astfel la propu­
S.M.T.-ului. Astfel, în toamna dru Budiu şi mulţi alţii. Oame­ nerea întovărăşiţului Ioan Zepa
anului 1956 au fost arate 16 ha nii îşi dădeau de acum seama de a se repartiza în acest an
ce s-au însămînţat cu grîu, iar că în întovărăşire pămîntul dă pentru fondul de bază cîte 20
pe alte 6 ha s-au executat ară­ o roadă mai bogată, lucru pe kg. grîu sau porumb la fiecare
turi adînci. In primăvara anului care aveau să-l confirme şi mai
trecut s-au arat — tot cu trac­ mult recoltele obţinute de înto­ hectar — spre deosebire de
toarele S.M.T.-ului — alte 38 vărăşiţi în toamna anului trecut. anul trecut cînd s-au rc 'irtiz a t
de ha care au fost însămînţate Sprijiniţi şi îndrumaţi de co­ 10 kg. — întovărăşiţii au susţi­
cu cartofi şi porumb. In baza mitetul orăşenesc de partid şi nut viu propunerea făcută, pro­
hotărîrii pe .care au luat-o înto- de către comitetul executiv al punere pe care de altfel întrea­
vărăşiţii, toate lucrările efectua­ sfatului popular orăşenesc, în- ga adunare a votat-o în unani­
te în toamna anului 1956: ara­ tovărăşiţii au respectat tot tim­ mitate. întovărăşirea are acum
tul, semănatul, întreţinerea cul­ pul prevederile statutului. Des- la fondul de bază suma de
turilor, recoltatul şi treieratul fiinţînd haturile, lucrînd după 3.945 lei, posedînd în acelaşi
timp două maşini de semănat
griului şi recoltatul porumbu­ regulele agrotehnice şi la tim­ şi o prăşitoare.
lui din 1957 au fost executate pul optim, întovărăşirea a ob­
— conform statutului — în co­ ţinut şi anul trecut recolte ce Rezultatele atrag şi p e
mun. Recolta a fost repartizată întreceau mult pe cele reali­ alţii
zate de ţăranii individuali. E
apoi întovărăşiţilor în raport de-ajuns să amintim că în timp La începutul adunării pentru
cu suprafaţa înscrisă şi cu nu­ ce sectorul Individual *a realizat alegerea noului comitet, înto­
mărul zilelor-muncă efectuate. doar 1.600—1.700 kg grîu la vărăşirea „Ţara Haţegului" cu­
Deşi tânără, avînd în fruntea ha, întovărăşitii au realizat în prindea 88 de familii, cu o su­
sa un comitet bun, întovărăşi­ medie cîte 2.232 kg de pe fie­ prafaţă de 62,82 hectare teren
rea din Haţeg promitea încă arabil. In ordinea de zi a adu­
de la început rezultate frumoa­ care hectar, iar în toamnă ode nării *a fost însă un punct apar­
se. te : Primirea de noi membri.
5.800 kg porumb ştiuleţi la ha. Vestea n-a mirat pe nimeni. E
Datorită interesului şi hărniciei
oamenilor, printre care amintim
Bilanţul succeselor şi pe întovărăşiţii Laurenţiu normaj doar ca fiecare să se
dintr-un an Tănăsoni, Ioan Zepa, Ioan Nei- îndrepte acolo unde poate rea­
doni, Dumitru Balintoni, Gheor­ liza venituri mai mari. Aduna­
ghe Ştefan, Axenle Tănăsoni, rea a dezbătut şi a aprobat
In ianuarie 1957, adunarea Ioan Ciunda şi mulţi alţii, şi înscrierea în întovărăşire a încă
31 de familii. Printre noii înscri­
generală a întovărăşiţilor şi-a a grijii deosebite pe care au şi se numără gospodari buni şi
manifestat-o faţă de întovărăşiţi harnici, ca : Victor Neiconi,
ales comitetul de conducere, Trandafir Arian, Loghin Voi-
începea un nou <an de muncă. sfatul popular orăşenesc şi co­
Roadele luate >de întovărăşiţi în coni, Cornel şi Constantin Nei­
toamna anului 1956 au pus in- mitetul orăşenesc de partid, în
scurt timp a făcut ca întovără­ coni, Armie Alimpesou şi mulţi
alţii. Suprafaţa întovărăşirii a
situeze din toate punctele de
vedere printre întovărăşirile de crescut astfel cu încă peste 12
frunte din raion.
Rînd pe rînd, lumea intra în sala ha. teren arabil. întovărăşiţii
mare a căminului. Inlăuntru, caid şi După un an
cîntă radioul. Un afiş anunţă progra­ mai vechi nu s-au lăsat mai
mul. Este şi conferinţa : „Despre sate­ ...5 ianuarie 1958. Adunarea
liţii artificiali ai pămîntului". generală s-a întrunit din' nou prejos. Au depus cereri pentru
spre a face bilanţul activităţii
Pîriă la începerea programului, un desfăşurate în anul ce s-a scurs. mărirea suprafeţei întovărăşiţii
tovarăş împarte cărţi cititorilor înghe­ Adunarea, unde urm,a să fie ales Gh. Ştefan. Axenle Tănăsoni,
suiţi lingă dulapurile bibliotecii. Este şi noul comitet de conducere, a
învăţătorul Pocanschi Soiomon, direc­ oferit un alt prilej .întovărăşiţi­ Ioan Neidoni, Laurenţiu Tănă­
torul căminului cultural. Foloseşte ori­ lor de aşi manifesta unitatea
ce clipă liberă pentru a satisface pe lor de vederi, voinţa de-a obţine soni, Trandafir Neidoni şi Tran­
cititori şi în afara orelor programate. rezultate şi mai frumoase şi de
Sînt destul de mulţi; peste 300. iar a atrage prin asta şi pe alţii a- dafir Neiconi. In total aceştia
biblioteca are circa 5.000 de volume. lături de ei. Printre cei care au
au înscris noi suprafeţe ce to­
300 de cititori, aproape toţi ţărani
talizează 3,17 ha. In felul aces­
ta ' sfîrşitul adunării generale a
găsit întovărăşirea din Haţeg
formată din 119 familii şi 78
ha.
PETRE FARCAŞIU
odinioară nici groful.
Pe lîngă cămin mai este şi o e-
chipă artistică, un cerc agrotehnic şi
o echipă de bătrîni şi încă de... dans!
lată-1 pe Zaharia Ştefan, cu mustaţa
răsucită în vînt şi pălăria pe-o ure­
che. Arc aproape 50 de ani, dar e
cel mai tînăr din echipă, pentru că
Fanu Popii — vîrsthicul echipei — are
peste 70 de ani. Echipa are în reper­ mm
toriu dansuri vechi, bătrîneşti şi a fost
premiată ia concursul interraional din Deschisă in ultimele zile ale anului trecut in cinstea celei dc-a 10-a
Deva. aniversări a R.P.R. şi a întîinpinării centenarului primei mărci romineşti
— cap de zimbru — expoziţia deschisă de cercul filatelic „Minerul" din
Acesta-i satul democraţiei populare! Petroşani continuă să cunoască zilnic un mare număr de vizitatori.
Plin de viaţă şi de încredere în viitor.
IN CLIŞEU: Un grup de filateIişti studiind panourile tematice „Mi­
Liliac, floare frumoasă nerul", „Aviaţie1-', „Paraşutism" şi panoul pe care sint expuse repro­
Mang Soiomon a fost primul care
a depus cererea pentru întovără­
şirea agricolă din Sălaşu de Sus, for-
mînd cu alţi tovarăşi din sat, comite­
tul de iniţiativă. Comparînd gospodă-
ÂNDRE1 NĂSTASE
( Continuare în pag. 2-a) duceri foarte reuşite ale vestitului „Cap de zimbru".