Page 34 - 1958-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIAJLrsMVLVf Nr. 960

Plenara Comitetului regional Povestea unei repartiţii
de Crace Roşie
Comitetul executiv al Sfiatu- sfatului popular din Strungari.'

lui popular din comuna Strun- A plecat în comună, încreză*

In ziua de 13 ianuarie a.c., a bine a muncit Comitetul raio­ crari, raionul Sebeş, dorind să tor că la oficiul regional sînt

avut loc plenara lărgită ia Co­ nal Brad. Pe locul II a fost cla­ repare localul şcolii elementare, tovarăşi conştiiincioşi, care re-

mitetului regional de Cruce Ro­ sat comitetul raional Petroşani, a solicitat sfatului popular re- zolvă problemele fără prea

6 cereri pentru întovărăşirea agricolă şie. La plenară s-a discutat ac­ iar pe locul III, comitetul ra­ gional o repartiţie pentru 3 multă birocraţie,
tivitatea Comitetului regional ional Sebeş. Pentru activitate m.c. cherestea. Sfatul regional Au trecut de atunci p este'

SIMERIA (de la, şubredac- tori Costa David cu 6,45 ha, VEŞTI pe anul 1957. rodnică au fost evidenţiate şi ,a aprobat cererea şi cu adresa două luni de zile, dar camionul
nr. 25.473 din 6 septembrie cu cheresteaua aprobată nu a
ţia noastră volunteu\ă). Voica Vichenbe cu 5,57 ha şi Din referatul prezentat de tov. comitetele raionale Orăştie, Al­

De la începutul amului şi pî- Ştef Solomon cu 2,67ha. din comuna Sîrbova Nagy Etelka, secretară a Co­ ba, Haţeg, Hunedoara. 1957 a comunicat solicitantului mai sosit. De aceea, în ziua
mitetului regional de Cruce Ro­ că cheresteaua urmează a Ii de 16 decembrie Sfatul popular
nă .acum, încă 6 familii de ţă­ In prezent, întovărăşirea „1 O propunere bună Pentru ataşament faţă de 'ac­ primită contracost de la Ofi- din Strungari a trimis un nou
rani muncitori cu gospodării in­ Mai“ din Biscaria numără 125 şie,' s-a desprins faptul pozitiv tivitatea organizaţiei de Cruce ciul regional de aprovizionare delegat, pe directorul şcolii e-
dividuale din cartierul; Biscaria de familii, cu o suprafaţă de Acum cîteva zile tovarăşul Ion că în majoritatea compartimen­ Roşie şi muncă dezinteresată în
au mai înaintat cereţi de în­ teren arabil ce depăşeşte 140 Bogdan, secretarul organizaţiei de telor activităţii de cruce roşie domeniul instruirii sanitare, un si desfacere (O. R. A. D.) De- lementare, pentru a vedea care
scriere în întovărăşirea „1 Mai“. bază U.T.M. din Gîrbova-sat, a fă­ s-'au obţinut rezultate mulţumi­ număr mare de activişti,- sala­ va. Totul bun, d-ar de aici însă este situaţia. Ajuns la Deva şi
Cele 6 familii au adus în înto­ de hectare. Cartierul Biscaria cut Comitetului raional U.T.M. Sebeş toare. An de an, activitatea or­ riaţi şi extrabugetari, au • fost începe 'adevărata poveste a.re- după întocmirea unor noi for-
vărăşire peste 16 ha dle teren ganizaţiei de Cruce Roşie a stimulaţi materialiceşte. partiţiei de cherestea. Şi iată' malităţi, directorul şcolii din
se află în preajma cooperati­

arabil. Printre cei ce s'*-au în­ vizării complecte. propunerea că întrucît toţi tinerii din crescut. Comitetele raionale au La terminarea plenarei s-a cum s-au petrecut lucrurile. Strungari a primit... nu cheres-
organizaţia lor, de bază s-au înscris muncit ou mai mult simţ de răs­ dat citire chemării la întrecere
scrisese numără ţăranii munci­ VALER FLORIAN în întovărăşirea agricolă ce a luat pundere, mai organizat. pe ţară a comandanţilor de gru­
fiinţă în sat, să schimbe numele or­ pă sanitară din regiunea Ora­
Şs-au ales comitetul de Cruce Roşie ganizaţiei lor de bază, din or­ Analizîndu-se activitatea pri­ dea. Chemarea . la întrecere a
ganizaţia de bază U.T.M. Gîrbova- vind îndeplinirea planului pe a-
SIMERIA (de la subredacţia seamă, a reieşit că e necesară o sat, în organizaţia de bază U.T.M. nul 1957, s-a scos în evidenţă fost primită cu căldură de toţi
faptul că din cele & comitete
noastră voluntară). înviorare a muncii d^ Cruce ro­

In ziua de 13 ianuarie a.c., şie. Gîrbova-întovărăşire. raionale şi două comitete orăşe­ participanţii la plenara Comite­

la Sfatul popular din Simeria S-a trecut apoi la alegerea Comentariile credem că sînt de neşti de Cruce Roşie, cel mai tului regional de Cruce Roşie.

s-au adunat numeroşi membri comitetului format din 11 per­ prisos.
ai Crucii roşii, pentru a-şi alege soane. Printre cei aleşi se nu­
Noi serii de mărci poştale
noul comitet. mără Gheorghe Goţea, preşe­ Bibliotecă sătească o " r . D eva Iaiă des^
dinte, Elena Ardeleanu. Ştefa- cu activitate rodnică Recent a fost pusă în circu­ sacrate terminării colectivizării
Darea de seamă prezentată de nia Ostap, Pav.el Mălai, Ma­
dr. Gheorghe Goţea a constituit
rfa Popa, Maria Suvaina şi al­ în regiunea Constanţa şi come­ pentru a primi materialul. Aici pre ce este vorba. Oficiul regio-
un prilej de analiză a muncii ţii. Noul comitet ales, şi-a a- Biblioteca sătească din Gîrbova laţie o serie de mărci, alcătuită morării savantului E. Racoviţă. însă i s-a comunicat că în de- nai de aprovizionare şi desfa-
desfăşurate pînă în prezent şi firmat cu această ocazie dorin­ numără peste 2.900 volume, din ca­ din trei valori, consacrată celei pozitul oficiului nu există ase- cere din Deva, prin adresa nr.
ţa de a ridica calitativ munca re numai în anul trecut s-au primit In luna februarie va fi emi­ menea material, dar în curînd 11.593 din 18 decembrie 1957,
un nou imbold pentru munca de Cruce roşie în oraşul Si­ de a 10-'a aniversări a R. P. să o serie de mărci poştale al­ va veni şi vor trimite tovarăşii face cunoscut Sfatului^ popular
409 volume. Toate volumele sînt in­ Romîne. O altă serie ouprin.zînd cătuită din 8 yalori întitulată
de viitor. | 10 valori, care va apare în cu-

Din discuţiile purtate de cei meria. ventariate şi ţinute la zi de către rînd va fi consacrată scriitorilor ,.Vederi din ţară!‘. O interesan­ de la oficiu un camion cu che- din Strungari urm ătoarele:

înscrişi pe marginea dării de MINODORA MUNTEANU utemista Agneta Bekerl, biblioteca­ clasici romîni. Mărcile vor re­ tă serie de mărci poştale alcă­ resteaua aprobată, fără nici o „Deoarece repartiţia cu nr.

Trebuie activizat învăţămîntul agricol ra acestei instituţii. prezenta portretele scriitorilor tuită din 14 valori şi intitulată altă intervenţie. 25.473/1957 emisă de Secţia
In anul care s-a scurs au fost ci­ N. Bălcescu, I. Creangă, Gr. „Costume naţionale romîneşti11
Alexandrescu, C. Negruzzi, D. va fi pusă la dispoziţia filate- — Oameni buni la Oficiul de învăţămînt şi cultură a
tite peste 3.300 cărţi din partea a Bolintineanu, V. Alecsandri, liştilor în cursul lunii martie.
SIMERIA .'(de la subredacţia să aibă loc un ciclu de confe­ pesle 400 cititori din rîndurile ţăra­ M. Eminesou. G. Coşbuc, I. L. Mărcile vor înfăţişa porturi na­ regional de aprovizionare şi Sfatului popular regional Hu-
noastră voluntară). rinţe, nu s-a făcut nimic în a- nilor colectivişti, a ţăranilor întovă­ Caragiale şi Al. Vlahuţă. Alte ţionale din Ardeal, Banat, Ţara
oeastă privinţă. Dacă secţia a- răşiţi şi a ţăranilor cu gospodărie serii >de mărci poştale vor fi con­ Oaşului, Muntenia, Moldova şi desfacere — şi-a zis secretarul nedoara nu vă aparţine dvs.,
In perioada de iarnă ţăranii gricolă a Sfatului popular Si­ individuală. Amintim pe colectivistul Oltenia.
muncitori au mai puţin de lu­ meria ar fi mai mult interesa­ Ioan Tudor, care , singur a citi un acest material a fost reparti­
cru în gospodăriile lor. In a- tă în această direcţie, rezul­ număr de 48 de cărţi, printre care
cest timp mulţi dintre ei iau tatele ar Ei altele. „Moromeţii” de Marin Preda, „Ope­ zat pentru comuna Orăştioara,
parte la cercurile agrozooteh­ re voi. 2" de M. Gorki „Secerişul’’
nice din comună, unde oameni Pentru îmbogăţirea cunoştin­ satul Strungar din raionul O-
pregătiţi vin şi le predau o sea­ ţelor ţăranilor muncitori, secţia
agricolă a . Sfatului popular răştie. „Cum s-ar zice nu s-a
mă de lecţii legate de munca Simeria trebuie să se folo­
agricolă. pus punctul pe „i“, şi cei din.

C W O < ) 0 < X > 0 0 < » 0 0 < > < > < K K > 0 0 0 0 < X > \X > W < X > v W < > V W W W V < x >v <a satul Strungar, raionul O-'

? răştie, s-au trezit prin bună­

voinţa celor de la O.R.A.D., cu

cheresteaua plocon. Dar vezi

Cercurile de înv'ăţămînt agro­ sească de toate mijloacele de Galina Nicolaeva şi altele. că cei oare trebuia să primeas­

zootehnic de pe raza Sfatului de propagandă pe care le are că cheresteaua, nu au pus
popular Simeria, iniţial erau la îndemînă, cum sînt cercurile
programate să se deschidă pînă agro-zootehnice, conferinţe, sta­ Colectivistul de naţionalitate ger­ Intre 16—21 ianuarie a.c., pe ecra­ cepe în insula Itaca, patria tn care punctul pe „i“ şi... au rămas
în ziua de 5 decembrie 1957. ţia centrului de radiofioare din mană Andreaş Bitlulmer a citit în nul cinematografului „Filimon Sîr- el domnea ou soţia sa , Penelopa. fără materialul ce de fapt le
Din păcate însă, pînă acum nu oraş, de unde, la emisiunile lo­ anul care a trecut 18 cărţi de lite­ bu” din Deva rulează o nouă şi in­ De mulţi ani, credincioasa Penelopa
s-a deschis debit un singur cerc cale, ar putea transmite o sea­ ratură şi agrotehnică, în limba ger­ teresantă producţie a studiourilor de şi Telemac, frumosul şi bravul lor aparţinea.
mană. Asemenea oameni care au în­ filme italiene — „Uiise”. Scenarul fiu aşteaptă reîntoarcerea regelui U- Iată deci că după patru luni
filmului este inspirat după celebra lise, plecat în război împotriva Troiei.
— cel din Uroi — condus de mă de materiale ce interesează de aşteptare cu aprobarea în
mînă, după trimiterea a doi de­

învăţătorul Ion Fleşeru. Secţia pe săteni. drăgit cartea şi frecventează des „Odiseea” de Homer. După zece ani de luptă între greci legaţi, după intervenţii telefo­
biblioteca sătească sînt mulţi în co­ şi troieni, Ulise născocise ingenioasa nice şi în scris, Comitetul e-
agricolă a sfatului popular, deşi Este timpul să se treacă de muna Gîrbova. Drama lui Ulise, peripeţiile sale stratagemă care a dus la prăbuşirea xecutiv al Sfatului popular din
atît de bogate în tîlcuri trezesc ori - cetăţii. împreună cu alţi războinici comuna Strungari a rămas tot
cunoaşte această problemă, încă urgenţă la începerea cursurilor De fapt şi în acest an s-a păşit cînd interesul şi emoţia omului din el s-a ascuns într-un uriaş cal de
bine în această muncă. Pînă in pre­ zilele noastre. Dincolo de elementele lemn pe care troienii, naivi, l-au a- fără cherestea.
n-a trecut la măsuri practice agrozootehnice la care să se ţi­ zent numărul cetăţenilor care frec­ dus în cetate, socotindu-i un dar. in
ventează biblioteca este mulţumitor. sale fabuloase, epopeea aventurilor tăcerea nopţii, războinicii greci ieşind Ce să faci, cei de la O.R.A.D.
pentru buna desfăşurare a învă- nă ou regularitate, săptămînal, Cele 6 cercuri de citit existente şi legendarului' erou grec _pxprimă sim din tainicul lor ascunziş, au des­ Deva nu sînt de acord cu fap­
bolic zbuciumul omenirii pentru o tul că un sat (fără i) este în
ţămîntului agro-zootehnic. lecţiile programate. viaţă liberă şi fericită. raionul Orăştie, iar altul (ou

Nici în Săuleşti, unde urma SABIN MUNTEANU

Cu.., şi fără muzică chis porţile cetăţii, provocîndu-i ca­ i) este în raionul Sebeş. Cînd
pitularea şi distrugerea. Născocitor îi vorba de acte, apoi actele...
Cum ? Nu-t cunoaşteţi pe almente <instalat uln propria conduse de tovarăşi cu dragoste de Legenda aventurilor lui Ulise în- al acestui şiretlic, Ulise va trebui gostită de el, voise să-l reţină pen­ vorbesc.
contabilul Şofron Burnete din sa locuinţă. Aşa că, îl delec­ muncă ca: Petru Cărpinişan, Ga- să îndure un lung şir de peregrinări tru totdeauna ca prizonier al dragos­
Roşia de Secaş ? Ei bine, iată tează numai pe dumnealui, as­ briela Nicolăescu şi alţii, sint destul O nouă realizare peste mări şi ţări pînă să-şi poată tei ei otrăvitoare, făgăduindu-i nemu­ CORNEL VLAD corespondent
că-t cunoaşteţi acuma, sau mai cultă muzică de unul singur. de active. a medicinii noastre revedea soţia şi fiul. rirea. Eroul grec se smulse însă din
bine-zis, vă jac eu cunoştin­ vraja acestor ispite, urmărit de a- A apărut
ţă cu el, prin intermediul a- Sătenii din Roşia de Secaş Pe lingă alte activităţi, la acea­ La clinica de oftalmologie a Nava pe care călătoreşte Ulise şi minlirea ţării şi familiei sale. Acum,
cestor rînduri. vor însă să asculte şi ei mu­ stă bibliotecă s-au organizat şi o spitalului „Dr. Cantacuzino” ceilalţi războinici greci, izbită de o cînd beznele uitării se risipiseră, do­ în Editura Tineretului
zică, drept pentru care ne-au seamă de recenzii. Amintim recen­ din Bucureşti, un colectiv de furtună, naufragiază pe ţărmul in­ rinţa de a revedea Itaca devenise
Că lui nu o să-i convină de rugat să vă întrebăm şi pe zia cărţii „Desfăşurarea’, pregătită specialişti în boli de ochi alcă­ sulei Feacienilor unde domneşte re­ mai arzătoare ca oricînd, şi înţele- Cartea mea frumoasă
acest lucru, sînt sigur, dar ce, dvs., iubiţi cititori, acum după de Maria Paţan şi recenzia cărţii tuit din prof. dr. N. Blat, dr. gele Alcinous şi fiica sa, gingaşa gîndu-i dorul, regele Alcinous îi pune
parcă sătenilor din comuna a- ce-l cunoaşteţi, dacă n-aţi fi de „Mitrea Cocor", pregătită in limba L. Regenbogen şi optioîan M. Nausicaa. Pierzîndu-şi memoria, U- Ia dispoziţie o corabie care-1 va a- de TUDOR ARGHEZl
mintită le convine că au rămas părere că ar fi foarte bine dacă germană de tov. Maria Aker şi al­ Sa pir a a confecţionat din ma­ lise răspunde la început sentimente­ duce în parte. Reîntors în Itaca,
fără aparat de radio la cămi­ cei competenţi n-ar mai fi de tele. terial plastic lentile contacte ca­ lor Nausicăi care s-a îndrăgostit de Ulise,. îmbrăcat în haine de cerşetor Volumaşul este alcătuit din cinci
nul cultural? Nu le convine acord cu muzica tovarăşului re înlocuiesc ochelarii în cazu­ el, dar în momentul în care urma trece printr-o serie-de peripeţii pînă poezii care, cu excepţia uneia, vorbesc
nici lor. Dar, dacă e vorba de I. IULIAN rile de miopie forte, hipermetro­ să fie sărbătorită nunta celor doi cînd reuşeşte să-şi revadă familia. despre mici întimplări din lumea ani­
radio, atunci se schimbă po­ Şofron şi în consecinţă, ar da (dc la subredacţia noastră V0' pie, astigmatism, opacitate cor- tineri, spectacolul tulburător al mării malelor.
vestea, atunci contabilului Şo­ neeană şi alte afecţiuni ale ochi­ neţărmurite îi readuce lui Ulise în Pe baza celebrului poem eroic, re­
fron, îi convine. Şi de fapt, „tonul" cuvenit ? Noi promitem luntară din Sebeş) lor. Lentila se aplică pe globul memorie extraordinarele aventuri prin gizorul Mario Camerini a creat o Cele trei poezii numărătoare („Zece
pentru ce nu i-ar conveni ? care a trecut. grandioasă operă cinematografică în harapi”, „Zece căţei” şi „Zece mîţe” )
Doar aparatul se găseşte a d u ­ să vă informăm, dacă ei vor fi dau prilej poetului să stimuleze prin­
El retrăieşte strania şi înspăimîn- tr-o formulă foarte ingenioasă talen­
cumva de altă părere. tătoarea aventură din ţinutul ciclopi­ tele aritmetice şi fantezia copiilor. Cele­
V. DAVID lor unde l-a îmbătat şi apoi l-a or­ lalte două poezii înfăţişează cîte un
portret miniatural al unor animale din
Consfătuirea cadrelor didactice miniere
ocular, în interiorul circomferin- bit pe Polifem, uriaşul cu un singur jurul casei.
La Petroşani a avut loc zilele a- de partid Petroşani. Consfătuirea a a- rile obţinute în ceea- ce priveşte ca­ ochi în frunte. îşi reaminteşte cîn- culori care redă pe ecran aventurile împreună cu ilustraţiile semnate de
cestea o consfătuire a cadrelor didac­ •nalizat rezultatele muncii de calificare lificarea noilor cadre pentru minerit. ! ţei orbitei — areada orbitei. tecul şi şoaptele ademenitoare ale legendarului Ulise şi povestea eternei
tice din şcolile profesionale, şi de mai­ a noilor cadre dc mineri din aceste sirenelor, momentele de vrajă petre­ dragoste dintre eroul grec şi credin­ Mitzura Argbezi, volumaşul constituie
In Valea Jiului, de exemplu, au fost Tehnica confecţionării lentilei o realizare deosebită a literaturii noa­

ştri existente în toate bazinele mini­ şcoli, indicînd totodată măsuri pentru şcolarizaţi anul trecut la şcolile pro­ contacte se bazează pe şlefuire. cute la vrăjitoarea Circe care, îndră­ cioasa lui soţie, Penelopa.- stre pentru copii.

ere ale ţării. La consfătuire au parti­ îmbunătăţirea acestei activităţi. Refera­ fesionale din Lupeni şi Petroşani pes­ Curbura şi diametrul lentilei se oooooooooooooooooooocooooooooooooooooooooooc sopooooooooooooooooooooooooaoooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
cipat reprezentanţi ai Ministerului Mi- tele prezentate cu acest prilej de că­ te 300 elevi, iar la şcolile miniere e- apropie de oele ale corneei nor­
•nelcr, Comitetului Central al Sindica­ tre directorii şcolilor profesionale şi xistente pe lingă fiecare mină 1.250 male. Lentila contactă se poate iZece ani de rodnică colaborare
tului muncitorilor mineri, precum şi de maiştrii din mai multe localităţi

reprezentanţi ai Comitetului raional miniere au scos în evidenţă realiză­ muncitori. aplica la miopia forte, hiperto-

pie, astigmatism, opacitatea S-au împlinit ieri 10 ani de la ţări au obţinut succese importante în prietenie, colaborare şi asistenţămu-

corneeană, afakie, keratocon etc. semnarea Tratatului de prietenie, co­ economie şi cultură. iuală, relaţiile dintre Romînia şi Bul-

poalele Retezatului Se confecţionează de asemenea laborare şi asistenţă mutuală între Tratatul de prietenie, colaborare şi garia s-au dezvoltat continuu. Au

sticle contacte sclerocorneene Republica Populară Romînă şi Repu­ asistenţă mutuală a confirmat tăria crescut considerabil schimburile co­

precum şi lentile contacte colo­ blica Populară Bulgaria. de granit a prieteniei care leagă po- merciale, a fost semnat un acord e-

( Urmare din pag. l-a) rate (umbral). Acest eveniment de seamă din is- poarcle noastre pe drumul colaboră- conomic pc anii 1958—1960, specialişti

întovărăşirea agricolă Vasile Roaită — Da ! Aici e vorba de întovărăşirea — ’k — toria popoarelor romîn şi bulgar a rii şi întrajutorării. Vizitele reciproce. romîni din industriapetrolului sprijină
din Sălaşu de Sus, cuprinde astăzi agricolă din Sălaşu de Jos. A doua
ria colectivă cu cea individuală, în 63 de gospodării, numărul cererilor din comuna noastră — complectează R. P. R. participă la cimentat o prietenie de veacuri crea- a delegaţiilor guvernamentale şi de pe cej bulgari în explorarea şi ex-
vorbe simple a omului de la ţară, sporind mereu. tovarăşul Marin Bîrlea. In prezent sînt
Mang Solomon ini-a spus un adevăr intrate 69 de familii, cu peste 62 expoziţia internaţională tă prin lupta comună pentru cuceri- partid a celor două ţări ce au avut ploaţarca petrolului. Ca o imagine vie
plin de înţelepciunea bătrînilor croni­ — Pe curînd, va fi tot satul 1 Ştii hectare. Zi de zi se depun noi cereri
cari : dumneata, o vorbă bătrînească ?" La de mobile de la Kdln rea independenţei naţionale. Armata loc anul trecut au constituit o ma- a colaborării tehnico-economice a
fintîna cu apă bună, cărarea-i bătă­ de înscriere. Am avut un caz, cînd
torită I" — îmi spune Ion Iancu Edu, înlr-o singură zi s-au primit 9 ce­ Pavilionul ţării noastre va rusă împreună cu armata romînă nifestare puternică a tradiţionalelor fost ridicat „Podul prieteniei” de pes-
secretarul organizaţiei de bază a în­ reri. Aşa că, pe curînd, satul Sălaşu prezenta vizitatorilor ultimele
tovărăşirii. modele de mobilă romînească : sprijinită de partizanii bulgari au sentimente prieteneşti, bazate pe prin- te Dunăre, care asigură sporirea
de Jos va fi complect cooperalivizal. o sufragerie lucrată în stil ro-
— Uite ce-i, tovarăşe, e mai bine A scris în gazetă despre noi Ceva despre întovărăşiţi ? Ca oame­ mînesc, două dormitoare, o ca­ făcut minuni de vitejie în 1877, cînd, cipiul leninist al internaţionalismului transportului de mărfuri şi tranzitului
să fii o părticică din ceva mare, de- ni... sînt ş; ei curioşi să se vadă la meră de zi, o cameră birou şi
cit o parte din ceva m ic! Tovarăşul Alarin Bîrlea e de loc ziar, să vadă că se vorbeşte şi despre alte mobile pe care astăzi in­ prin singele vărsat împreună, au pus proletar. Declaraţiile comune semnate dintre cele două ţări. In domeniul
din Ohaba de sub piatră, dar a dustria noastră de mobile le ex­
Tot printre primii care au intrat în făcut şcoala politică de 2 ani din Bu­ acţiunea lor în construirea socialismu­ portă în mod curent în nume­ bazele unei prietenii indistructibile. cu acest prilej sînt documente care cultural s-a procedat la o largă co-
întovărăşire au fost şi Mihai Vlad, Ion lui. Oameni, cum sînt Pelre Coroescu roase ţări.
Cordoş, Maria Iancu, Ana Groza, Ion cureşti. E dintr-o veche familie băşti­ Intunecală vremelnic de politica cer- oglindesc amploarea relaţiilor dintre laborarc. Numeroşi savanţi ai celor
Edu Iancu, Ion Vlad Galaonul, iar naşă pe aceste meleaguri. sau Ştefan lovănescu, au căutat să Exportul de mobilă fabricată
cel mai băfrîn dintre toţi este moş pună tot sufletul lor de comunişti, pen­ în R. P. Romînă reprezintă as­ curilor burghezo-moşiereşti, prietenia Romînia şi Bulgaria, documente ca- două ţări au făcut valoroase schim-
Săbău, zis şi Liliac, care are trecuţi Tovarăşul Bîrlea, scoate zimbind un tru ca satul lor să fie în fruntea ce­ tăzi circa 15 la sută din livră­
80 de ani, dar tot mai e voinic la teanc de ziare şi-mi întinde un exem­ lorlalte sate din comună. La fel sînt rile de produse finite din lemn. dintre popoarele romîn şi bulgar nu re trasează un program vast al dez- buri de experienţă în diferite domenii
lucru şi mai ales la cîntec. plar, spunînd: şi Victor Băl. losif Jurca şi alţii. Vei In ultimul timp „Exportlemn" a
pune şi asta la ziar ? început să livreze mobilă în numai că nu a încetat o clipă dar voltării relaţiilor politice, economice ale activităţii ştiinţifice, s-au întărit
In clipe de răgaz şi veselie, numai — Presa, în slujba poporului 1 Uniunea Sovietică, R. D. Germa­
ce-l auzi cum îşi înalţă glasul odată — Pun ! nă, Belgia, Grecia; Liban, Ara- s-a întărit şi dezvoltat de-a lungul şi culturale dintre cele două ţări. contactele artistice, operele multor
cu paharul: Este foaia volantă nr. 9 a ziarului bia Saudită şi în alte ţ'ări ale
„Drumul socialismului”, pentru oraşul —- Ce titlu va avea reportajul ? lumii. Pentru anul 1958 s-au veacurilor. Pe plan internaţional atît Romînia literaţi bulgari au apărut în traduce-
Haţeg şi comunele Bretea Strei, Ber- şi primit o serie de comenzi
thelot etc. — „La poalele Retezalului”... ceva importante. Eliberarea Romîniei şi Bulgariei de cit şi Bulgaria, ca ţări membre ale re romînească şi invers. Intr-un cu-
despre oamenii de astăzi şi acţiunea
Citesc: „In cinstea celei de-a 10-a lor, despre satul de azi, clocotitor, plin către glorioasele armate sovietice de O.N.U., se conduc în relaţiile lor cu vînt, cei 10 ani ce s-au scurs de ta
aniversări a R.P.R. şi a conferinţei de viaţă sănătoasă, satul care înflo­
raionale de partid”.,, apoi... „De la 5 reşte sub steagul socialismului birui­ sub jugul fascismului, lupta comună celelalte state pe baza principiilor semnarea Tratatului de prietenie, co-
familii la 66“, tor.
a partidelor comuniste şi a tuturor oa- coexistenţei paşnice. In organismele laborare şi asistenţă mutuală dintre

menilor muncii din cele două ţări Organizaţiei Naţiunilor Unite, în în- R. P. Romînă şi R. P. Bulgaria, se

pentru independenţă, pentru demo- treaga lor politică externă, .guvernele pot cu adevărat numi ani de rodnică

Liliac floare frumoasă, cratizarea ţării, pentru construirea so- celor două ţări au adoptat o politică colaborare.

Mîndră-i întovărăşirea noastră! cialismului, a dat o semnificaţie nouă constructivă, de apărare a păcii şi Cu prilejul acestei aniversări, po-

sau : ;' acestor relaţii de prietenie. Păşind colaborării internaţionale, de condam- porul romîn salută realizările re'cipro-

Toţi sîntem unul ca unul, împreună pe drumul construirii so- nare a pregătirilor ce le desfăşoară ce înfăptuite pină acum, exprimin-

Harnici, ţepeni cum e tunul! cialismului, ca state egale în drep­ puterile agresiv^ pentru dezlănţuirea du-şi sincer şi cordial prietenia faţă

încheind: turi în marea familie a ţărilor lagă­ unui nou război. dc poporul bulgar, chezăşie a unor

rului socialist ajutate dezinteresai de Pe; plan economic, în decursul celor noi succese pe calea construcţiei so­

Astăzi ai de toate-n casă marea Uniune Sovietică, cele două ld ani de existenţă a Tratatului de cialiste.
Liliac, floare frumoasăl
LVîWW509WW9Wwwoooooooooooooooooooooooooc oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooTx