Page 35 - 1958-01

Nfr. 960
Pe marginea
a femeilor din
Grupa de partid
provizorie, aprobă
ordinea de zi
In sala cinematografului din
Ilia se adunaseră toate delega­
tele şi invitatele. Conferinţa ra­
ională a femeilor din raionul
Ilia, putea începe. înainte de a
se alege prezidiul oare să con­
ducă lucrările conferinţei, grupa
de partid provizorie a femeilor
din raionul Ilia, ,a discutat şi
aprobat ordinea de zi care cu­
prindea : Darea de seamă a co­
mitetului organizatoric raional;
discuţii pe marginea dării de
seamă ; alegerea Comitetului • nea de contractări şi achiziţii
raional al femeilor şi al delega­ de cereale femeile au adus o
telor pentru conferinţa regiona­ contribuţie serioasă, criticînd
lă ; discutarea planului de ac­ conducerea cooperativei, care nu
ţiune în vederea întîmpinării se îngrijeşte ca în schimbul a-
Conferinţei Naţionale a femeilor
din R.P.R. şi a zilei de 8 Mar­
tie.
După aprobarea ordinei de zi
de către grupa provizorie de
partid, s-a trecut la alegerea
prezidiului care să conducă lu­
crările conferinţei, din care au De asemenea. Viorica Popa, circa 20 de perne.
făcut p a rte : tov. Sanda Ciu-
ceanu, din partea Comitetului
organizatoric regional, Ţogoie
Dumitru, din partea Comitetului
raional P.M.R. Ilia. Dragomir
Cojan, preşedintele sfatului
popular raional, Silvia Toma,
preşedinta Comitetului organiza­
toric al femeilor din raionul Ilia, că femeile din raionul Ilia şi-au
Asinefta Pătraşc, preşedinta Co­
mitetului comunal al femeilor
din Roşcani şi altele.
Delegatele discută pe
marginea dării de seamă
După ce s-a supus spre a-
probarea conferinţei ordinea de
zi, tovarăşa Silvia Toma a pre­
zentat darea de seamă asupra
activităţii comitetului organiza­
toric raional al femeilor, în pe­
rioada desfăşurării __ alegerilor
comitetelor şi comisiilor de fe­
mei, pe circumscripţii, sate şi
comune.
Darea de seamă, a scos în
evidenţă numărul mare de fe­
mei care au participat în adu­
nările generale săteşti şi pe cir­
cumscripţii, precum şi oa dele­
gate la conferinţele comunale.
Astfel, în adunările pe circum­
scripţii au participat peste 9.600
femei, în adunările săteşti 8.850
de femei, iar ca delegate la con­
ferinţele comunale au participat
1.104 femei. In aceste adunări
şi conferinţe, conform instruc­
ţiunilor cu privire la organiza­
rea muncii femeilor, au fost a-
lese 114 comitete săteşti, care
cuprind 906 femei, 24 comitete
comunale de femei cu un număr
de 361 femei şi 9 comisii de
fe.mei în G.A.S., întreprinderi
şi G.A.C.
Cu prilejul acestor adunări,
cele peste 300 de femei oare au
luat cuvîntul, au făcut propu­
neri privind munca de viitor, au tiv, pînă la inaugurarea înto­ tă zi, cînd se ţine conferinţa | e-
ridicat probleme diferite legate vărăşirii. cu un harnic colectiv noastră, se inaugurează o în­
de activitatea femeilor, criticînd de femei, printre care Victoria tovărăşire zootehnică — rezultat
cu curaj unele lipsuri ale orga­
nelor de stat şi cooperatiste.
Tovarăşa Eugenia Grigoriu,
la adunarea din comuna Burjuc,
de pildă, a arătat că în acţiu-
Simeria în arheologie
SIMERIA (de l:a subredac-
ţia noastră voluntară). Numele
Simeriei a intrat în literatura
arheologică prin diferitele lu­
cruri descoperite întîmplător şi
oare au fost achiziţionate de
colecţionari particulari sau de
către unele muzee, ca Muzeul
naţional din Budapesta şi Mu­
zeul arheologic din Cluj.
Astfel, în primăvara anului
1908 s-au găsit în prundişul
rîului Strei mai multe piese:
83 fragmente de mărgele de
aur, 21 frînturi de aur şi 61
bucăţi de aur informe. Ele a-
parţin unui mic tezaur de la
sfîrşitul epocii bronzului şi în­
ceputul epocii fierului. Arheolo­
gul M. Roska menţionează că pot fi atribuite, mai degrabă t'atea oaselor, presupunem că
în anul 1883, în grădina mun­ populaţiei locale. De asemenea, scheletul aparţinea unui ado­
citorului Francisc Toth, s-a gă­ V. Pîrvan atrage atenţia asu­ lescent. Mormîntul era lipsit de
sit un mormînt cu schelet şi pra vaselor de tip villanovian, inventar funerar.
inventar funerar, compus din-
tr-un vas în oare s-au găsit
bucăţi de bronz, inele de buclă.
El datează acest mormînt în
prima epocă a fierului (700—60
î.e.n.). Tot în anul 1883, cu o-
cazia construirii şoselei ce duce
spre Hunedoara, muncitorii ca­
re lucrau la şosea, au scos la tînd dintr-o epocă veche. Mate­ nu-1 putem atribui în mod ca­
iveală o urnă pe care însă au rialul ceramic provenit din a- tegoric vreunei epoci.
spart-o. In anul 1901 s-au găsit ceastă aşezare încă necunoscu­ Noile săpături arheologice,
trei morminte cu inventar fu­
nerar, care au fost achiziţiona­
te de fotograful Iosif Fozo şi
vîndute Muzeului arheologic din
Cluj. Inventarul cuprindea ur­
mătoarele obiecte: vas bitron- constituie fragmentele lucrate
SCTS
Peste 160 de femei din raionul Ilia au participat dumi­
nică, 12 ianuarie a.c., la cel mai de seamă eveniment din
viaţa şi activitatea lo r : Confe rinţa raională a femeilor — pri­
ma conferinţă de acest fel în regiunea noastră.
Cele peste 160 de femei, delegate şi invitate din satele ra­
ionului, au ridicat numeroase probleme în legătură cu activi­
tatea noilor comitete comunale şi săteşti ale femeilor, au scos
în evidenţă primele rezultate obţinute după noua formă de
organizare, alegind apoi, comitetul raional al femeilor din
raionul Ilia şi delegatele pentru conferinţa regională a femei­
lor.
In cele ce urmează, redăm felul în care s-a desfăşurat
această primă conferinţă raională a femeilor din regiunea
noastră.
cestor cereale să aducă la coo­
perativă produsele solicitate de
locuitori ca : petrol, sodă, să­
pun, drojdie etc., sezisînd de
asemenea faptul că la filialele
cooperatiste nu se respectă ora­
rul de serviciu.
la adunarea din Dobra, a pro­
pus să se înfiinţeze un staţio­
nar de copii, iar femeile din co­
muna Bătrîna au cerut înfiinţa­
rea unui punct sanitar.
Propunerile şi criticile făcute
de femei în adunări, dovedesc
ridicat simţitor nivelul cultural,
că ele participă cu trup şi su­
flet la întărirea statului nostru
democrat, la îmbunătăţirea con­
tinuă a nivelului de trai, mate­
rial şi cultural al oamenilor
muncii.
In majoritatea adunărilor, pe
lîngă propunerile făcute, femei­
le şi-au luat angajamente fru­
moase privind înfrumuseţarea
comunelor şi satelor, dezvolta­
rea sectorului socialist al agri­
culturii.
In darea de seamă s-a vor­
bit mult despre felul în care au
fost îndeplinite aceste angaja­
mente, despre realizările obţi­
nute în urma constituirii noi­
lor comitete ale femeilor. Ast­
fel, în comuna Dobra, tovarăşe
ca Minodora Dincă, Letiţia Ber-
nadt, Elisabeta Gostae şi- altele, Conferinţei Naţionale să mun­
au contribuit din plin'la .conso­
lidarea şi lărgirea sectorului
cooperatist al agriculturii, reu­
şind să lămurească un număr
de 24 familii pentru ia se în­
scrie în întovărăşiri.
Bine a muncit Comitetul co­
munal al femeilor din Lăpuşnic,
unde tovarăşe ca Maria Barna,
Costa Lucreţia, Eugenia Nagy,
Elisabeta Crişan şi altele, pe
lîngă cele 86 de cereri de în­
scriere în întovărăşire, au reu­
şit ca în luna decembrie 1957
să inaugureze o nouă întovără­
şire în satul Stînceşti-Obaba,
cu 31 familii. Aci, tovarăşa Lu­
creţia Costa a muncit consecu­
Nandra şi Firuţa Şerban.
Rezultate bune în muncă, au
avut şi Comitetele comunale ale
femeilor din comunele Burjuc,
Buruiene, Pojoga.
conic, o strachină ou proemi­
nenţe, trei căni, cinci brăţări
de bronz, un pandantiv, o fi-
bulă illiro-hollstattiană, mărge­
le de os şi chihlimbar, perle
de scoici. Inventarul datează
obiectele în prima epocă a fie­
rului. M. Roska sublinia fap­
tul că în inventarul celor trei
morminte de la Simeria se îm­
pletesc elemente străvechi loca­
le cu altele de origină sud-ves-
tică şi cu unele piese timpurii
scitice.
D. Popescu, în urma anali­
zelor mai profunde, afirmă că
„la Simeria s-au găsit trei mor­
minte oare nu conţin nimic
pregnant scitic", de aceea ele
care au devenit populare în Fragmentele ceramice, deşi
mediul arheologic al acelei e- rare, răspîndite fiind pe o întin­
poci. să suprafaţă, documentează ma­
Profesoara Olivia Caţavela rea întindere a aşezării din a-
semnalează că elevii şcolii medii
din Simeria au găsit la cariera
de pămînt din marginea vesti­
că a oraşului, ceramică, da-
tă, deşi puţin la număr, se
încadrează perfect în caracteris­
ticile ceramicei hollstattiene.
Putem distinge trei mari grupe
de oeramică: prima grupă o
I lriaaion ale In legâtuînpă scfuatuarlielgeeppiloepudlearedeputat!Floarea din comuna Burjuc, E-
In întâmpinarea conferinţei
raionale, femeile din Burjuc au
confecţionat trei perne de puf
pentru spitalul din Ilia şi 12
scutece pentru m aternitate; în
satele Gurasada şi Gothataa au
fost organizate clăci pentru con­
fecţionarea de perne, iar în co­
muna Dobra au fost făcute 12
lucruri de mînă. In total, pen­
tru spitalul din Ilia, numai la
conferinţă, au fost prezentate
Un alt rezultat bun al activi­ să facă parte din Comitetul ra­
tăţii femeilor este şi mărirea nu­ ional al femeilor din raionul
mărului de cercuri de pitit, ca­ Ili'a, 41 de tovarăşe, printre care
re în timpul alegerilor ' a cres­ Clara Avram, întovărăşită din
cut de la 150 la 254. La aceste Şoimuş, Ana Bordean, munci­
cercuri, participă peste 3.000 toare, din Certej, Maria Beluş,
de femei.
Cele 22 de delegate de femei
şi invitate, care au luat cuvîn­
tul la discuţii pe marginea dării
de seamă, ;au vorbit despre rea­
lizările arătate mai sus şi des­
pre multe alte acţiuni care au
fost întreprinse, luîndu-şi noi
angajamente. Astfel, tovarăşa
Minodora Dincă, secretara Sfa­
tului popular al comunei Do­
bra, după ce a adus conferin­
ţei salutul femeilor din Dobra,
a arătat că în comună, pe lîngă
realizările obţinute în cooperati­
vizarea agriculturii, datorită fap­
tului că în Comitetul comunal
al femeilor au fost alese tova­
răşe active, numărul femeilor
care activează în diferite for­
maţiuni la căminul cultural a
crescut cu 8 tovarăşe. In numele
femeilor din Dobra, ea şi-a luat
angajamentul ca în cinstea
cească în. aşa fel, încît pînă a-
tunci să se poată face coopera­
tivizarea complectă a comunei.
Tovarăşa Asinefta Pătraşc,
din Roşoani, a vorbit despre
viaţa grea a femeilor în tim­
pul capitaliştilor, despre reali­
zările şi drepturile pe care le
au acum, arătînd concret din
realizările făcute de regimul
nostru pentru locuitorii satelor
şi pentru femei.
Luoreţiă Costa din Lăpuşnic,
a făcut cunoscut c ă : .„In cin­
stea conferinţei raionale a fe­
meilor, în cătunul Merişorul de
Munte, situat la 24 km de cen­
trul de comună chiar în a ce a s-__
al muncii pe care a desfăşurat-o
colectivul de femei format în a-
oest scop“.
Celelalte delegate şi invitate
care au luat cuvîntul, ca : Suba
dintr-o pastă grosolană, ames­
tecată cu pietricele şi arsă bi­
color, de obicei roşcată în inte­
rior şi negru-cenuşiu la exte­
rior ; grupa a doua o constituie
fragmentele lucrate în a,oeeaşi
tehnică a pastei, acoperită însă
cu un strat de. slip lucios, iar
grupa a treia o formează cera­
mica, întrucîtva mai fină, cără­
mizie la interior, exteriorul fiind
netezit şi primind un luciu mat.
Exteriorul este de obicei orna­
mentat cu linii verticale şi pa­
ralele. Din această aşezare a
provenit un schelet uman, lung
de I m şi jumătate, culcat pe
paTtea stîngă, orientat în direc­
ţia vest. Judecind după' gracili-
ceastă epocă. In ceea ce pri­
veşte mormîntul mai sus amin-
¦tit, dat fiind lipsa inventarului,
care se vor efectua, vor putea a-
duoe mai: multă lumină. în pre­
cizarea cronologică a - aşezării.
Prof. R. MOLDOVAN
şi F. CIOARA
DRUMUL SOCIALISMULUI
i
lena Păun din satul Fintoagă,
Matilda Lupşa,. colectivistă din
Ilia, Maria Popescu, Varodi Piri
şi altele, au vorbit despre acţiu­ didaţi se bazează pe art. 100 din Con­
nile întreprinse de femei, des­
pre abonamentele făcute la re­
viste şi ziare, despre darurile
confecţionate pentru spital, des­
pre organizarea pomului de iar­
nă în majoritatea satelor, des­
pre munca voluntară prestată de
femei la înfrumuseţarea comu­
nelor, la construirea diferitelor
lăcaşuri de folos obştesc, şi
multe alte acţiuni lăudabile în­
treprinse de femeile din raionul
Ilia. organele centrale şi locale ale orga­ pînirii burghezo-moşiereşti. In trecut dansatorilor romîni şi melodiile
Alegerea Comitetului
raional al femeilor
şi a delegatelor pentru
conferinţa regională
După discuţiile purtate pe
marginea dării de seamă, con­
ferinţa a trecut la alegerea co­
mitetului raional ial femeilor şi
a delegatelor pentru conferinţa
regională. Comisia aleasă pen­
tru a face propuneri a desemnat pentru activitatea
preşedinta întovărăşirii din sa­
tul Tisa, Cornelia Borza, învă­
ţătoare în comuna Buruiene, Sil­
via Bulgaria şi Rozalia Balogh,
casnice, din Ilia, Dincă Mino­
dora din Dobra, Victoria Ionel,
colectivistă, din Ilia, Suba Floa­ şi adunările generale în care se fac
rea din comuna Burjuc etc.
Cele propuse au fost alese în
unanimitate. Comitetul raional
al femeilor, compus din cele 41
tovarăşe, în prima sa şedinţă
şi-a ales biroul din care fac par­ discuţii propunerile ce se fac, ară­
te tovarăşele: Silvia Toma, ca
preşedintă, Gabriela Cubic, se­
cretară, Iulia Spineamu şi Ma­
ria Barna, vicepreşedinte, Maria
Zaharia, Maria Tarţa şi Maria
Crişan, membre ale biroului.
Iţjin rîindul delegatelor pen­
tru conferinţa regională fac
parte tovarăşele Asinefta Pă­
traşc, Floarea Suba, Minodora
Dincă, Gabriela Cubic, Elena
Stoica şi altele.
In Ioc de concluzii
In încheierea conferinţei, du­
pă ce tovarăşa Gabriela Cubic,
din partea Biroului comitetului
raional al femeilor, a prezentat
planul de acţiune în întîmpina-
rea Conferinţei Naţionale şi a
zilei de 8 Martie, au luat cu­
vîntul tovarăşii Dragomir Co-
jan, preşedintele Sfatului popu­
lar raional, Dumitru Ţogoie, se­
cretar al Comitetului raional
P.M.R. Ilia şi tovarăşa Sanda
Giuceanu, preşedinta Comitetu­
lui organizatoric regional al fe­
meilor.
R. HUDIN
NOTA
Halal organizatori!
Este vorba de membrii co­
lectivului sportiv „Energia" din
Lupeni, care se cred neîntrecuţi
în organizarea de competiţii
sportive. De fapt, totdeauna ei
pornesc cu entuziasm la orice
lucru pe cared încep. Dar ce
folos au din aceasta dacă îşi
pierd entuziasmul pe drum ?
Nici brinul lor renume de „orga­
nizatori" nu creşte, iar sportivii
care îşi pun în gînd să parti­
cipe- la acţiunile lor, n-au să-i
mai creadă vreodată.
Dar să ne vorbească faptele
despre aceasta. De pildă, cu
cîtva timp în urmă, membrii
acestui colectiv sportiv, au tri­
mis o adresă cu nr. 204 către
echipa de popice „Minerul" din
Vulcan, şi altor echipe de popi­
ce, prin care erau invitate să
participe la competiţia ce va
avea loc la noua arenă din
Lupeni. Echipa din Vulcan, îm­
preună cu încă două echipe de
r . a «p. c .
i i r t t v i/
OPERA
on LAwe s o n tîmewt
OSPREfsmATE
S U P & lfO A nA
I• . !
Cine poate face propuneri de candidaţi
pentru alegerile de deputaţi
în sfaturile populare ?
Dreptul de a lace propuneri de can­
stituţia Republicii Populare Romîne,
•care. prevecje c ă : „Dreptul de a de­
pune candidaturi este asigurat' tuturor
organizaţiilor oamenilor muncii: orga­
nizaţiilor Partidului Muncitoresc Ro-
mîn, sindicatelor profesionale, coope­
rativelor, organizaţiilor de tineret şi
altor organizaţii de masă, precum şi
asociaţiilor culturale".
Propunerile de candidaţi pe circum­
scripţiile electorale se fac fie de către de sistemele electorale din timpul stă-
nizaţiilor oamenilor muncii, fie de că­
tre adunările generale ale oamenilor
muncii pe întreprinderi, instituţii, gos­
podării agricole de stat, staţiuni de ma­
şini şi tractoare, gospodării agricole
colective şi sate. De asemenea, se pot
face propuneri de candidaţi de către
militari pe unităţi sau servicii mili­
tare.
Propunerile de candidaturi au o deo­
sebită însemnătate
viitoare a sfaturilor
populare. Prin pro­
punerile pe care le fac, masele popu­
lare au posibilitatea de a încredinţa
conducerea treburilor obşteşti unor e-
lemente al căror devotament şi pri­
cepere le-au verificat. Prevederile de­
cretului creazâ condiţiile ca masele să
poată face cele mai întemeiate şi mai
bune propuneri de candidaţi. Şedinţele
propunerile de candidaţi sînt un pri­
lej de analizare în spirit critic a ac­
tivităţi obşteşti şi în producţie a can­
didaţilor propuşi. Oamenii muncii au
dreptul şi datoria ca în aceste şe­
dinţe şi adunări să supună unei largi
tînd meritele şl lipsurile candidaţilor
propuşi. Oamenii muncii vor aproba
astfel numai candidatura acelor cetă­
ţeni despre care sint siguri că vor în­
deplini cu cinste sarcinile unui de­
putat.
Decretul cu privire la alegerea de­
putaţilor in sfaturilor populare prevede
că propunerile de candidaţi se vor face
cu cel puţin 30 de zile înainte de
ziua alegerilor, pentru ca oamenii
muncii să ia cunoştinţă din timp de
numele candidaţilor.
Decretul cu privire la alegerea de­
putaţilor în sfaturile populare prevede
că organizaţiile oamenilor muncii şi
orice cetăţean al Republicii Populare
Romîne pot face întîmpinări împotriva
admiterii sau respingerii oricărei can­
didaturi în termen de 3 zile după
publicarea candidaturilor depuse. Ori­
cine consideră că un candidat oare­
care nu îndeplineşte condiţiile' legale
pe care trebuie să le întrunească o
persoană spre a avea dreptul de a fi
aleasă ca deputat, poate să facă o
întîmpinare scrisă la comisia electo­
Ia colectivul sportiv „Flamura
roşie" din Lupeni, s-au prezen­
tat conform adresei în ziua şi
ora stabilită. Se aşteptau, desi­
gur, ca aici să întîlnească e-
chip,a gazdă, şi mai ales pe or­
ganizatori. Dar nici vorbă de
aşa ceva. Au aşteptat o oră,
două, trei, pînă la urmă au fost
nevoiţi să plece acasă.
In tren, conducătorul echipei,
a spus doar a fît:
— Halal organizatori! Şi
cînd te gândeşti că ne-au făcut
să cheltuim din fondul de de­
plasări...
Ca. el zicem şi noi. In plus,
întrebăm pe tovarăşii din colec­
tivul sportiv „Energia" Lupeni
dacă mai au de gînd să orga­
nizeze vreo competiţie.- Şi dacă,
da : ce părere au colectivele ca­
re odată au fost puse pe dru­
muri degeaba, vor mai răspun­
de chemării ?
Pags 3
Spectacolele Ansamblului
de cînteGe şi dansuri
populare „6 iu le ş ti“ se
bucură de o înaltă
apreciere în Anglia
LONDRA (Agerpres). — Co-1
respondenţă specială. Ansamblul
rală din circumscripţia respectivă, ca­ de cântece şi dansuri populare
re trebuie s-o rezolve în 24 de ore. In „Giuleşti“ a dat zilele acestea
caz că cineva nu este satisfăcut de trei spectacole în cadrul festi­
decizia luată de comisia electorală de valului organizat de Societatea
circumscripţie, poate face întîmpinare engleză de cîntece şi dansuri
la comisiile electorale regionale, raio­ folcloristice. Toate cele 3 spec­
nale, orăşeneşti, ale raioanelor de oraş tacole au avut loc în sala „Al-
şi comunale în termen de trei zile. bert Hall“, care a fost de fie­
care dată plină pînă la refuz.
Aceste prevederi ale Decretului, pri­ In total peste 20.000 de spec­
vitoare la candidaturi, constituie încă tatori au aplaudat evoluţiile
o dovadă a superiorităţii de netăgă­
duit a sistemului nostru electoral faţă
candidaţii — exponenţi ai diferitelor executate de orchestra populară
partide aşa zise istorice — erau impuşi sub conducerea maestrului Nicu
de la „centru”, peste voinţa maselor Stănescu.
de alegători, iar organizaţiile demo­
crate erau împiedicate prin cele mai Ziarele britanice publică nu­
odioase mijloace 3e a-şi propune can­ meroase fotografii şi articole
didaţii lor, legaţi de masele poporului, elogioase în legătură cu spec­
slujitori devotaţi ai acestora. Oamenii tacolele artiştilor romîni. Astfel
muncii îşi amintesc cu dispreţ de fi- „Times“ scrie printre altele s
. gurile „candidaţilor” partidelor bur­ „Dansurile Ansamblului „Giu-
leşti” au constituit punctul cul­
gheze, care, în a-
junul alegerilor, ve­ minant ai spectacolului organi­
neau în faţa ale­ zat de societatea engleză de
cîntece şi dansuri .folcloristice.
gătorilor promiţînd Sub aparenţa unei improvizaţii
marea cu sarea, pentru ca imediat ce, pline de inspiraţie se ascunde
prin fraudă şi demagogie, obţineau nu­ în realitate o muncă temeinică,
mărul de voturi necesare pentru a fi răbdătoare, de mare adîncire ar­
aleşi, să uite de nevoile celor ce i-au tistică”.
votat şi să-şi facă afacerile necurate
pe spinarea acestora. De asemenea, „Evening Stan­
dard", „The Star", „Evening
Prevederile Decretului referitoare la News", „Daily Telegraph" şi
alte ziare engleze consacră ac­
propunerile de candidaturi asigură a- torilor populari romîni cronici
pline de elogii.
legerea în sfaturile populare a adevăra­
ţilor reprezentanţi ai oamenilor muncii,
muncitori, ţărani muncitori, intelec­
tuali devotaţi poporului muncitor.
i************************************ *********************
Se împlineşte planul... ¦4¦
*¦44¦¦
La sediul gospodăriei „11 Cînd termină, tăcură din
Iunie“ din satul Bretea Mu- nou amîndoi şi secretarul şi 4
reşană e linişte. Curtea, vă­ preşedintele, apoi după citeva
duvită de oameni, hibernează clipe de gîndire, secretarul re­ 4
sub omătul ce s-a aşternut luă :
peste tot, uniform şi pufos. 44¦*
— Vezi? Astea-s metode.
S-ar părea că nu e nici o vie­ Numai ea la noi... 4¦¦¦¦¦¦¦
¦¦¦¦¦¦
tate, nicăieri. E ceasul amie­ — Da, munca culturală,
zii, cînd oamenii se găsesc fie­ merge şi nu prea...
care pe la casa lui. Ştii că s-a pornit o între-
Şi, totuşi; la colţul roşu al cere între colţurile roşii ?
gospodăriei, doi oameni spriji­ — Ştiu...
niţi cu coatele de o masă de Din nou tăcură. Deodată,
brad, stăruie asupra unor hîr- se priviră ca la chemarea a- 4
O
tii. Unul e îmbrăcat cu zăbun celuiaş gînd.
— Gata. Tre- 4*
¦ din pănură nea
X gră, are o faţă buie să pornim *
X smeadă şi nişte şi noi. Tineri *
X privi agere,
sînt destui in X
X Cel de-al doi- satul nostru Şi, X
t lei poartă piep-
ca pentru o *
¦ tar din piele de oaie, e puţin argumentare, începură să-i în­ ¦4
¦ argintat pe la tîmple şi frun- şire pe nume. Chemăm învă­ 4
¦ tea îi este brăzdată de cute ţătorul şi încă în seara asta ¦¦¦¦¦¦
facem plan. ¦¦¦¦
¦ adinei, semn că se gîndeşte O¦¦¦?¦*¦¦¦¦*
— Facem. «¦V
¦ profund. Primul e preşedinte- ?
¦¦¦o le gospodăriei colective, iar al Peste satul Bretea Mureşa-
doilea secretarul de partid. Au nâ apasă din nou o linişte de­
plină. Inserarea s-a aşternut
de mult şi sub sclipirea înghe­
4 rămas amîndoi ca să se mai ţată a stelelor, vălurile ei alu­
4 necă peste case şi grădini,
fantomatic., amestecate cu ră­
4 sfătuc-iscă, să mai pună tre­ bufniri de v'înt. La sediul
4 gospodăriei, străjuiesc la a-
burile la cale. Lucrul care-i
¦4 frămîntă este mărirea număru­
4 O¦ lui de membri din gospodă­
rie.
¦¦*
*¦ — Trebuie să ne ţinem mai
**** mult de oamenii din sat, să-i ceastă oră, luminate din plin. ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦Y
lămurim — îşi exprima păre­ ferestrele colţului roşu. înăun­
tru e cald şi plăcut. Un grup
** rea preşedintele. dar de tineri, repetă o piesă de
— Da, să-i lămurim, teatru pe care vor s-o prezin­
* te în curînd. In ea e vorba
despre şovăielile unui ţăran,
*¦****¦¦*¦*¦ important e cum să-i lămurim
mai bine, mai cu folos, ca să
prindă, înţelegi ? înainte de a se înscrie în gos­
* — înţeleg eu... podăria colectivă. Cel care-i *444+44444
* Cuvintele fură acoperite de
o tăcere aclîncă. Doar preşe­
* dintele, pe o hîrtie ce îi stătea învaţă, se tot uită la ceas.
*
în faţă, tot trăgea cu cre­ Vrea să termine la timp, de­
¦¦ ionul linii şi cercuri, fără nici oarece urmează apoi repetiţiile
¦ o rînduială, aşa, ca să-şi gă­ de cor. A
¦ 4«A
¦ sească o ocupaţie. Aşezaţi pe o bancă, ceva
Secretarul de partid, începu mai la o margine, secretarul
¦¦¦¦¦
apoi să răsfoiască o colecţie de partid şi preşedintele gos­ A4
*** de ziare. Se opri într-un loc podăriei privesc. Şi., asemeni A
anume însemnat de el cu cre­ 4
*
unei concluzii, izvorîtâ parcă 4
4
,¦¦*¦****¦*****¦***imţmmoă*anuruS*—arnnc*e-n.crr*i¦ioilI*aiaoşa*lurcc*.ăau*csdl*tpeceu*sresrte*pae*srilcaee*mr,*iui*endn*iecm*asaai*pptcr*rioa.e*i.rn.g*taer«ornc*elţo«uaa­l•**d+îddtmeiei*nls—pe*ct,mlrr*i-ne*uoSdte*leuşts*htpee*odîăcm.*te.ră.*percc*tlîeaări*nert*ruef*eăşlluu*cteeia<u,it,,ăp*mupl*aunnr*Vneru*.muşs*elpDue,*dr.mr*iesăn*ane:­***44444444444444