Page 36 - 1958-01
P. 36
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 960
Z42SS5
Proiectul de buget prezentat de preşedintele E is e n m a r
urmăreşte intensificarea cursei înarmărilor
şi menţinerea încordării internaţionale
NEW YORK 16 (Agerpres). - te, lucrările din domeniul energiei a- tul Virglnia), a declarat reprezentan
TASS anunţă i Comentînd proiectul tornice, pentru acumularea de mate ţilor presei: „Ţinînd seama de ac
de buget prezentat de preşedintele riale strategice şi pentru ajutor mili tualul declin în activitatea economică,
Eisenhower, buget record pentru timp tar acordat aliaţilor, se vor cifra In cred că reducerea veniturilor din im
de pace, observatorii americani con următorul exerciţiu financiar, care pozite este mai probabilă decît creş
esNteiverliudlicpartoşdiuccoţinetiiniunalsi.ânc.re$a.s$c.ăUn interviu ai economistului american pro!. U n cm politic <1în R»F«0 *cere stabilirea sideră c i prin aceasta se urmăresc începe Ia 1 iulie 1958, la suma totali terea lor... calific noul program fi
unor relaţii politice, economice şi culturale două scopuri > tn primul rind să se de 45.825 milioane dolari. nanciar pe anul viitor drept nechib
intensifice cursa înarmărilor şl să se zuit". Corespondentul din Washington
menţină încordarea internaţională; tn Astfel, judecind după mesajul cu al ziarului „New York Times". Dayi,
al doilea rind să se încerce o stimu privire la buget, cheltuielile militare a arătat de asemenea că „dacă decli
lare a economiei americane care In- pentru viitorul exerciţiu financiar vor nul va continua şi în a doua jumătate
reprezenta peste 60% din toato chel
Scott Nirring timpină greutăţi. tuielile bugetare. Dacă 6e ţine seama a anului... aceasta poate duce repe
şi de cele cinci miliarde de dolari de Ia un deficit bugetar".
MOSCOVA 16 (Agerpreş). — economiei. Prof. Nirring a de normale în tre R . F . G ¦ fş1i C b in a P opulară După cum s-a mal anunţat, proiec pentru „ajutoarele" acordate veterani
„Nivelul producţiei în U.R.S.S." clarat de asemenea că economia tul de buget prezentat de preşedintele lor de război şi de cele aproape 8 fn al treilea rind, faptul că In bu
este ridicat şi continuă să creas sovietică poate să se dezvolte BERLIN 16 (Agerpres)'1. — mul, exploatarea colonialistă sînt Eisenhower prevede pentru următorul miliarde dolari pentru achitarea do- get se Insistă mult asupra capitole
că, Imărfurile de consum, în aşa cum doresc organele de După oum relatează presa de pentru totdeauna de domeniul exerciţiu financiar, care începe ia 1 bînzllor pentru datoriile din timpul lor militare, a constrîns guvernul să
deosebi de primă necesitate şi planificare şi guvernul. Ea a mocrată berlineză, Hermann trecutului. Pe acela care se gîn- războaielor trecute, rezultă că cheltu propună efectuarea unor reduceri se
confort sînt din belşug", a de ajuns la stabilitate, lucru ce se Schwann, membru al conducerii1 deşte în prezent la formele care iulie 1958, cele mai ridicate cheltu ielile pentru pregătirile militare şi pen rioase a actualelor programe de ser
clarat, într-un interviu acordat poate spune doar despre foarte „Partidului liber-democrat" (Re au existat aoum 150 de ani îl ieli din timp de pace, şi anume 73.934 tru achitarea datoriilor din războaiele vicii sociale şi să renunţe la alte pro
unui corespondent al agenţiei puţine ţări din lume. milioane dolari. trecute depăşesc 75 ia sută din buget. bleme proiectate în acest domeniu.
TASS, economistul american aşteaptă o dezamăgire serioasă. După cum a scris la 15 ianuarie Bess
prof. Scott Nirring, care a vizi Impărtăşindu-şi impresiile din publica Federală Germană), fost H. Schwann s-a pronunţat Caracterul militar ai bugetului es Observatorii americani consideră Fairman, corespondenta ziarului „New
tat împreună cu soţia sa Uniu vizita în China, prof. Nirring deputat în Bundestagul vest- că bugetul pe noul exerciţiu financiar York Times", „preşedintele Eisenhower
nea Sovietică şi Republica Popu a subliniat dezvoltarea. cu suc german, a rostit la Dusseldorf pentru renunţarea totală la po te dovedit de cheltuielile pe care Ei va exercita o influenţă puternică a-
ces a economiei chineze. El a o: cuvîntare în cane a cerut sta litica embargoului economic du senhower le-a denumit „principalele supra vieţii interne a Americil. In a propus reducerea serioasă a progra
să de puterile occidentale şi în programe de asigurare a securităţii
bilirea unor relaţii politice, eco special de R.F. Germană în re naţionale". . Aceste alocaţii care cu
lară Chineză. amintit că pînă la începutul nomice şi culturale normale laţiile cu China. prind cheltuielile pentru forţele arma- primul rind el lichidează nu numai melor interne, dintre care multe pri
Prof. Nirring a arătat în con acestui an, în S.U.A. a fost între Republica Federală Ger orice posibilitate — promisă de mult vesc ocrotirea sănătăţii, tnvăţămîn-
tinuare că în comparaţie cu stocat un fond de mărfuri în mană şi China Populară. Trei pătrim i din populaţia G erm an iei de autorităţi — de a micşora greaua tul şi asigurările sociale, pentru a
anul 1936, cînd a vizitat ultima valoare de 160 miliarde dolari, Referindu-se la poziţia guver povară fiscală, dar va duce in reali compensa sporirea cheltuielilor desti
dată Uniunea Sovietică, nivelul care aşteaptă consumatori: a- occidentale se pronunţă îm potriva creării tate ci.iar la mărirea acestei poveri nate nevoilor militare".
de trai din ţară a crescut con oeştia ar putea fi chinezii. Cred, nului Adanauer faţă de Repu de baze pentru rachete care apasă pe umerii poporului ame
siderabil. Prof. Nirring a sub a spus prof. Nirring, că proble blica Populară Chineză, H. pe terito riu l vest-germ an rican. După cum scrie Albert Clark, cores
liniat că scăderea necontenită a ma stabilirii de relaţii normale Schwann a declarat: Colonialis- pondentul din Washington af ziarului
preţurilor şi creşterea veniturilor cu Republica Populară Chineză, BERLIN 16 (Agerpres). — In ceea ce priveşte crearea în In al doilea rind, deşi noul buget „Wall Street Journal", guvernul ar fi
recunoaşterea ei ca factor eco -0 - Ziarul „Neue Zeit" a publicat Europa a unei zone denuclea- a lui Eisenhower prevede în noul e- propus o reducere şl mal serioasă a
populaţiei, capătă o însemnătate nomic important, este o proble cheltuielilor pentru nevoile sociale
primordială. Toate acestea se mă a viitorului apropiat.- Declaraţia O. I. Z. xerciţiu financiar un mic excedent a!
bazează pe progresul trainic al
veniturilor asupra cheltuielilor, în ge
Forţele iubitoare de pace din Japonia PRAGA 16 (Agerpres). — interviul acordat de pastorul rizate, în prezent acest plan neral sc consideră că aceste calcule dacă nu s-ar fi temut să agraveze
se pronunfă pentru ducerea de tratative La 15 ianuarie a fost dată pu Niemoller, cunoscutul reprezen este aprobat de numeroase cer sînt exagerat de optimiste şl că vis- prin aceasta „declinul" economic ca
blicităţii declaraţia Organizaţiei tant al bisericii evanghelice ger teria va avea un mare deficit. Pre re sc observă.
Internaţionale a Ziariştilor în mane, corespondentului din Pa curi politice din Germania oc şedintele comisiei financiare senatoria
cidentală şi toţi manifestă in In generai se consideră puţin pro-
teres faţă de posibilităţile pe
ris al acestui ziar în timpul în
la nivel î n a l t î n t r e marile puteri legătură cu adoptarea de către tâlnirii foştilor participanţi la care le oferă. le, senatorul Bird (democrat din sta- babil că in actuala sa stare de spi
sindicatul naţional al lucrători mişcarea de rezistenţă din' 11 rit congresul să facă ceva pentru a
TOKIO 16 (Agerpreş). — zaţia Tratatului de 1 Varşo- lor din presa din Mexic a unei ţări europene. Occidentul a pierdut iniţiativa schimba proiectul de buget prezentat
TASS anunţă : Toate forţele iu via. * : ' rezoluţii în sprijinul cererii de în întrecerea politică cu ţările tfe preşedintele Eisenhower. Deputaţii
bitoare de pace din Japonia se a se întări unitatea internaţio Referindu-se la problema uni democraţi care au legături cu «na
pronunţă pentru ducerea de tra Ideea convocării unei confe nală a ziariştilor şi de a se ficării Germaniei. Niemoller a socialiste rile firme interesate în producţia de
tative la nivel înalt între ma rinţe a conducătorilor marilor
puteri este sprijinită de ase
rile puteri în scopul rezolvării menea de partidul socialist din crea o organizaţie unică a zia subliniat că această problemă — Un comentariu al ziarului „New York Times* — armament, vor căuta să obţină pro-
celor mai importante probleme Japonia. Sudzukr, preşedintele riştilor. poate fi examinată numai în babil cheltuieli şi mai mari pentru
acestui partid, a declarat, în NEW YORK 16 (Agerpres). şi declară că ea „poate să de nevoile militare. După cum arată zia
internaţionale ale zilelor noa cadrul unei conferinţe de presă, In legătură ou aceasta, Or cadrul întregii probleme a de Sulzberger, corespondentul din vină foarte tragică, dacă nu va rul „Wall Street JoLirnai" într-o şti
stre, ce stau în calea realizării că, consideră convocarea unei ganizaţia Internaţională a Zia Paris al ziarului „New York Ti fi Îndreptată". re din Washinglon, situaţia econo
unei păci trainice. Un grup de astfel de conferinţe în situaţia riştilor declară că tinde spre o zarmării. In situaţia existentă mes", manifestă o deosebită mică care se înrăutăţeşte va determina
cunoscuţi oameni de ştiinţă din actuală ca fiind absolut nece colaborare prietenească a tutu dintre Est şi Vest, unificarea nemulţumire în legătură cu fap Subliniind dorinţa popoare după cît se pare congresul să ceară
Japonia, din care fac parte mari sară. Sudzuki a ridicat' de ase ror ziariştilor şi spre crearea tul că Occidentul „a pierdut lor de a se căuta căi şi mijloa un buget mai mare şi nu rnai mic.
savanţi cu renume mondial ca menea problema necesităţii cre unei o/janizaţii unice a ziariş pare să fie imposibilă atât timp iniţiativa" în întrecerea politică ce pentru reglementarea situa
fizicianul Hiden Yukava, lau ării In Asia a unei „zone de- tilor. De aceea, se spune în în cu ţările socialismului. „In ul ţiei pe cale paşnică, Sulzberger —o —
reat al premiului Nobel, Seidzi nuclearizate", declarînd tot cheiere, Organizaţia Internaţio cit problema dezarmării atomice timul timp, se plînge autorul, îşi manifestă nemulţumirea în
Kaia, preşedintele Consiliului odată că partidul socialist din nală ia-Ziariştilor- salută rezo noi mergem din înfrîngere în legătură cu faptul că S.U.A. Scopul participării
ştiinţific al Japoniei, a dat pu Japonia intenţionează " să '" se luţia sindicatului, naţional al. lu nu va li rezolvată pe calea în înfrîngere. - Nu numai că nu „s-au pomenit de la bun început lui Dulles la sesiunea de
blicităţii la 15 ianuarie un a- consulte îr r această problemă crătorilor din presă din Mexic cheierii unui acord internaţional. putem să atragem de partea într-o situaţie nefavorabilă". In
pel adresat O. N. U: in care cu celelalte partide socialiste noastră popoare, care nu fac timp ce în ochii opiniei publice la Ankara a pactului
cheamă ' Organizaţia Naţiunilor Pastorul Niemoller a subli mondiale Uniunea Sovietică „se
niat că după părerea sa in pre
zent trei pălrimUdin populaţia
Germaniei occidentale se • pro
nunţă împotriva creării de baze
Unite să facă paşi eficienţi din ţările Asiei. şi declară ca este gata să par pentru rachete pe teritoriul vest- parte din blocuri, sau cel puţin află in fruntea iniţiativelor paş de Ja Bagdad
spre organizarea unei întâlniri Intr-o convorbire cu un co ticipe la conferinţa propusă. german. să ne asigurăm bunăvoinţa lor, nice", S.U.A. şi aliaţii săi „se BEIRUT 16 (Agerpres). —•
între şefii guvernelor Uniunii respondent al agenţiei TASS, dar în prezent noi nu putem târăsc în coada evenimentelor TASS anunţă : Ziarul „Nida al
Sovietice şi Statelor. Unite. In Kodzima, vicepreşedintele Co Impotriva creării în Marea Baltică trezi vreun înteres nici în rîn- în această problemă". „Dulles,
apelul lor oamenii de ştiinţă mitetului executiv al Federaţiei durlle populaţiei din propriile scrie Sulzberger, apare în Vatan" dezvăluie scopul partici
din Japonia se pronunţă de a- organelor autoguvernării stu de baze maritime militare ale ţărilor NAT O. noastre ţări", tr-o postură tragicomică, fi pării secretarului de stat al
semenea pentru imediata inter denţeşti din întreaga Japonie,
Sulzberger consideră că a- ind considerat ca un mare maes. Statelor Unite, Dulles, la viitoa
a declarat că tineretul studen ceastă situaţie este „regretabilă" tru în arta de a spune „Nu“...
zicere a experienţelor nucleare ţesc din Japonia sprijină înlru- BERLIN 16 (Agerpres). — tegilor N.A.T.O., arată ziarul, rea sesiune <a Consiliului pactu
şi a folosirii armelor nucleare, totul preţioasele propuneri for TASS an u n ţă: Ziarul „Neues li se opun propunerile lagă Dulles, si-şi dea demisia...! lui de la Bagdad. Ziarul scrie
pentru lichidarea tuturor blocu mulate în mesajele premierului Deutscblamd" publică un arti rului socialist, care urmăresc că la sesiunea de la Ankara,
rilor militare, inclusiv a Bu'lganin. col în care se pronunţă împo lichidarea primejdiei unui răz Dulles va propune crearea de
N.A-.T.O , S.E.A.Ţ.O. şi organi triva creării în Marea Baltică boi în această zonă. Se amin
Presa japoneză comentează nefavorabil de baze maritime militare ale teşte printre altele declaraţia NEW YORK 16 (Agerpres):. înalt şi a tratativelor pentru baze pentru 'arma atomică şi cu
mesajul preşedintelui S.U.A. ţărilor N.A.T.O. şi pentru tran guvernului R.D.G. din 2 sep — După cum' anunţă corespon încheierea unui pact de neagre hidrogen precum şi de rampe
în problema bugetului sformarea Mării Baiftice într-o tembrie 1957, în care se propu dentul i agenţiei United Press, siune. pentru lansarea rachetelor pe
zonă a păcii şi colaborării. ne tuturor ţărilor baltice să de Landou, candidat la postul de teritoriile ţărilor care fac parte
TOKIO 16 (Agerpres). — tarea agriculturii, construcţiei clare că sînt gata să ducă tra preşedinte din partea partidului „Nu este mai bine, a decla din pactul de la Bagdad şi al
TASS a n u n ţă: Ziarul „M-ainit- de locuinţe etc. Comparînd bu Articolul citează părerile u- tative în scopul încheierii unor republican în alegerile din 1936, rat el, ca în loc să se răspundă ţărilor oare au adoptat „doctri
zi“ comentînd mesajul preşedin getul adoptat recent de Sovie nor politicieni şi comandanţi tratate bilaterale sau multila luînd cuvîntuL la adunarea în mereu printr-un refuz la propu na Eisenhower", în schimbul a-
telui S.U.A., Eisenhower, către tul Suprem al U.R.S.S. cu bu militari din Apus şi în special terale cu privire la aezvollarea văţătorilor • dintr-un oraş din nerile sovietice cu privire la cordării „ajutorului" american
Congres în problema bugetu getul Statelor Unite, ziarul „To- ale amiralului Ruge din Ger relaţiilor economice, de trans statul Kansas, a cerut demisia convocarea unei conferinţe la către aceste tari. Afară de a-
lui, subliniază că marea majo kio Times" scrie: La măsura mania occidentală, care a ca port şi culturale dintre ele, pre nivel înalt, să ne 'aşezăm la a- ceasta, arată ziarul, Dulles in
ritate a poporului japonez, ca Uniunii Sovietice de ia mări racterizat zona Mărit. Baltice cum şi a unui tratat de ne lui - Dulles. • . - ¦, ceeaşi masă şi şă începem tra tenţionează să propună lărgirea
şi a popoarelor din ţările vest- cheltuielile pentru nevoile, civi drept cea mai importantă po agresiune. tativele ?“ pactului de la Bagdad prin 'ade
europene iau primit acest' mesaj le şi a reduce alocările-militare, ziţie strategică a N:A.T.O. in „Prima condiţie a unei po rarea la el a Libanului şi Ior
ou un sentiment de profundă care reprezintă doar 15 la sută Europa de nord, precum şi ale Articolul subliniază că, deşi litici externe constructive şi nu Landon a avertizat împotriva daniei.
dezamăgire. Ziarul menţionea generalului vest-german Heu- fiecare stat din regiunea Baiti- negative, a declarat el, este de „politicii de echilibristică pe
ză că principala idee a mesaju din buget, Statele Unite, fă- singer, care a declarat că for că are interese politice şi eco marginea războiului, promovată M
lui este' aceea de a canaliza ţele militare maritime ale Re nomice proprii, ele sînt unite a numi un nou secretar de stiat". de Dulles care duce lumea pe
toate eforturile S.U.A. spre crea cî-nd tot felul de sacrificii, nu publicii Federale Germane din prin dorinţa comună de a nu
rea proiectilelor teleghidate şi Marea Baltică trebuie să fie admite ca spiritul revanşard şi Landon a spus de asemenea o cale primejdioasă...
a tipurilor moderne de arme a- au răspuns deoît prin mărirea gata de acţiuni of.ensjve. şovinismul yest-german să a-
meninţe din nou pacea. că Statele Unite trebuie să se
bugetului militar. Planurilor agresive aie stra folosească de posibilitatea con
vocării unei conferinţe la nivel
tomice în dauna bunăstării po * Scurte ştiri externe * Scurte ştiri externe * Sîmbătă 18 ianuarie 1958
porului.
ATENA. — La 20 ianuarie, începe la Londra. Dag Hammarskjoeld va lor să depindă de piloţi care con din Grecia, a adoptat o rezoluţie in SPEC TA C O LE CIN EM A TO G RA FICE
Mesajul lui Eisenhower. scrie la tribunalul din Atena, procesul ofi avea convorbiri cu Selwyn Lloyd, duc avioane aducătoare de moarje care cere guvernului şi partidelor
in -continuare ziarul „Tokio Ti ţerului american Mario Musali, care ministrul Afacerilor Externe al Ma şi distrugere. politice din ţară să nu admită con DEVA: Ulisse; II IA : Jertfa su ieşte la V iena; BRAD: Gervaise;
mes", nu numai că nu a justi în mai 1956 a ucis într-un accident rii Britanii. Agenţia relevă de ase struirea de baze pentru arma rache
ficat speranţele americanilor în dc automobil, pe generalul Sarafis, menea posibilitatea ca secretarul ge BUENOS AIRES. — In presa ar- tă pe teritoriul Greciei. „Datoria noas premă ; SEBEŞ : Lisie Mac K.ai; APOL. DU DE SU S: Noapte de car-,
reducerea impozitelor, ci, dim deputat al Uniunii democrate dc stin neral al O.N.U. să ducă la Londra gentiniană a fost publicat decretul cu tră se spune în rezoluţie, este de a
potrivă, în noul buget sînt pre gă (EDA). tratative şi cu Christian Pineau, privire Ia numirea misiunii comerciale ne apăra ţara de , distrugere şi de LONEA : Vultur 101 ; TEIUŞ : Fe- naval; ALBA IUL1A: Intr-un ceas
văzute noi impozite la o serie ministrul Afacerilor Externe al Fran oficiale care va pleca în U.R.S.S. şi a contribui prin toate mijloacele ia
rle mărfuri de consum, şi redu BUENOS AIRES. - După cum a- ţei, care de asemenea, va vizita ca în ţările de democraţie populară, sem întărirea cauzei păcii în , întreaga dra ; ZLATNA: Frumoasele nopţii; b u n ; PETROŞANI: cinema „7 oiem-
ceri de fonduri pentru dezvol- nunţă agenţia Associated Press, marţi pitala Marii Britanii.
noaptea s-a prăbuşit în provincia nat de P. ‘Aramburu, preşedintele lume", i SIMER1A; Richard al IlI-lea (regele brie“ : Călătorie în tinereţe; cinema
Declaraţia primului Chubut (Argentina de sud) un avion BERLIN. — In seara zilei de 14 provizoriu al Argentinei. Misiunea
aparţinînd Ministerului Agriculturii. ianuarie în cartierul vcst-ber.linez este condusă de inginerul R. Ondarts, BELGRAD. — După cum anunţă cocoşat); HAŢEG : Vînătoarea tr agi „Alexandru S ab ia": Cinema de altă
ministru al Danemarcei Cele 7 persoane cate şe aflau pe Tiergarlen a avut Ioc o- demonstra ministru adjunct al Comerţului şi agenţia Taniug, între 27—29. ianua
bordul avionului au pierit. ţie la care au luat parte cîteva sute Industriei. După cum anunţă ziarul rie va avea loc Ia Belgrad congre tă ; BARU MARE :U Fiica mea tră- dată : O.RAŞT1E : Infernul ,îngerilor.
COPENHAGA 16 (Agerpres), de tineri şi tinere — membri ai U- „Prensa" misiunea va pleca cu avio sul Tineretului Popular din Iugos
— TASS .anunţă: Intr-un in OTTAWA. — După cum anunţă niunii Tineretului Liber German. De nul din Argentina la 16 februarie. lavia. Congresul va analiza activita - I .! ¦i¦ -r i •
terviu acordat ziarului pacifist agenţia United Press, Louis St. Lau- monstranţii au străbătut străzile Ber tea de,'pînă acuin a tineretului iu
„Fred og Frined" (,,Pace şi li rent, fostul prim ministru al Ca linului occidental, purtînd pancarte WASHINGTON. - Senatorul de goslav şi. va trasa -sarcinile lui vii SELEC Ţ1U N 1 D IN P R O G R A M U L DF. R A D IO
bertate"), H. K. Hansen, primul nadei, a demisionat din conducerea care chemau. populaţia să protesteze mocrat Warren Magnuson a declarat toare. De asemenea, va., fi adoptat
ministru şi ministrul Afacerilor partidului liberal din Canada. împotriva'politicii înarmărilor şi creş ziariştilor' că „cel mai bun lucru" noul) statut al tineretului popular şi PROGRAMUL 1 : 5,10 Jocuri popu- 14,03 Concert de pr.înz; 14,40 Pro-
Externe al Danemarcei, s-â terii preţurilor. ' ' care s-ar putea întîmpla lumii oc un manifest către tineret ^în, legătură
pronunţat în favoarea planului CARACAS. — După cum anunţă cidentale pe plan psihologic ar fi de cu alegerile parlamentare. La Con lare romîneşti; 6,15 Melodii populare gram de. melodii-populare; 15,10 Cîn-
de creare în Europa a unei-zo agenţia France Presse, în legătură cu CAIRO. — -Opinia publică egiptea misia lui John Foster Dulles. Sena gres vor participa şi 26, de delegaţii
ne denuclearizate. El a propus tulburările din Venezuela, • guvernul nă' protestează cu vehemenţă împo străine care vor reprezenta organi romîrieşti; 6,30 Muzică uşoară; 7,40 tece revoluţionare; 16,30 Prin sălile
ca această problemă să fie dis a hotărît suspendarea .cursurilor de triva zborurilor efectuate deasupra torul, care reprezintă statul Was zaţiile de tineret din Austria, Bel
cutată în cadrul tratativelor din la universitatea din Caracas pînă la ţărilor arabe de avioanele americane hington, a adăugat: „Dacă dl. Dulles gia, U.R.S.S., India, R. P. Romînă. Muzică populară romînească; 8,30 ' de concert ;ale Capitalei; 17,00 Cîn-
tre Est .şi Vest. data de 3 februarie. încărcate cu bombe atomice şi cu s-ar . prezenta 1în statul meu drept
hidrogen. Popoarele din Orientul mij candidat pentru un post politic oa Muzică; 9,30 „Roza vînturilor"; 10,00 tece; 17,30 Muzică de estrada: 18.30
„Planul propus de Rapacki, NEW YORK. — După'cum anunţă lociu, scrie ziarul „Al Ahram", nu vor recarevel nii ar fi ales nici măcar
ministrul Afacerilor Externe al agenţia France Presse, la 15 ianua ca avioanele americane să" zboare într-un singur district", Muzică uşoară; 11,03 Melodii popu- Muzică uşoară; ' 19,00 Cîntă Rodion
Poloniei, a spus el, merită aten rie, Dag Hanunarşkjoeld, secretarul deasupra lor. Ele nu vor ca soarta
ţie şi trebuie examinat ca 0 general ai Organizaţiei Naţiunilor ATENA. — Consiliul municipal lare romîneşti;- 12,15 Concert de es- Hodovanski; 19,30 Din cele mai fru-
măsură capabilă să contribuie Unite, a părăsit New Yorkul plecînd din Pireu, al doilea oraş ra mărime
la cauza întăririi păcii". tradă; 14,00 Melodii populare romi- moaşe operete; 20,30 Muzică de dans;
neşti; 15,05 Muzică de estradă; 15,35 - 22,00 Muzică- d e . dans;- 22,30 La sfîr-
Din prelucrările de folclor ale corn- şit de săptămînă, cîntec, joc şi voie (
R.P. Chineză, R.P. Mongolă, R.P. pozitorilor noştri;' 19,15. Cîntece şi bună; '23,52 Muzică de dans.
jocuri populare romîneşti; 19,45 Răs BULETINE DE ŞTIRI
Albania, RiP.D. Coreeană, R.D. Viet pundem ascultătorilor; 20,45 Jocuri
' populare romîneşti;' 2 1,00 Muzică dis 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
nam, S.U.A., Tunisia,‘ Elveţia-.şi din tractivă; 21,30 Muzică de dans; 22.30 17,00; 19,00; 20,00; 22,00: 23,52
Muzică .de-dans. s PRQGR.vMUL I I . (programul 1), 14,00; 16,00: 18,00;
",ţl*W:<. fe 21,00: 23,00 (programul II).
alte ţări.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 183—189. Taxa plătită în numerar conform aprobăm ^ c j S Generate 1- I I ,R. ’nr. 256 320 din 6 noi*,, " ie 1949. - > p a r u ' : intre,,muierea Poligrafică „1 Mai" DEVA.