Page 37 - 1958-01

Regiunea noastră
SE N E M T E S T E DE DIEDEH
Propuneri de candidaţi ai
La Lupem
In adunarea populară din Lu­
peni, la care au participat pes­
te 500 de mineri,’ tehnicieni şi
ingineri, tovarăşul Ion B'arna,
prim-secretar al comitetului ra­
ional P.M.R., după ce a arătat
realizările minerilor din Valea
Jiului, l-a propus candidat în
circumscripţia electorală regio­
nală n r .. 54, pe tovarăşul
Ilie Verdeţ, membru supleant
al C.C. al P.M.R., prim-secretar
al comitetului regional P.M.R.
Dintre, participanţii la adunare
a luat cuvîntul tov. Ledrer Io-
sif, directorul exploatării minie­ scripţii electorale raionale.
re Lupeni, care, în numele mun­
citorilor mineri, s-ia angajat să
susţină candidatura tovarăşului
Ilie Verdeţ.
Pentru circumscripţia raiona­
lă nr. 16 a fost propus candidat
al F.D.P. tov. dr. Rusu Gheor-
ghe, medic emerit, iar pentru
circumscripţia raională nr. 17
tov. Ledrer Iosif.
'A
In oraşul Lupeni au avut loc
şi alte adunări populare. Ast­
fel, pentru circumscripţia regio­
nală nr. 53 a fost propus can­
didat tov. Eduard Petrovici, pre­
şedintele U.C.F.S. Hunedoara,
pentru circumscripţiile raionale
nr. 5, 11,12,13, 14 şi 15 au fost
propuşi tov. Francisc Harmund,
Ioan Karpinecz, Paula Guia,
Rozalia Slavici, Ana Hegheduş
şi Gheorghe Mihăiasă, iar pen­
tru circumscripţiile electorale
orăşeneşti nr. 1, 2, 3 şi 4 tov. au trecut în revistă, realizările
Ioan Udrea, Elisabeta Sz'ako, din ultimii ani în cadrul ora­
Măria Ionescu şi Mihai Zele- şului, dintre care amintim des­
neak,
La Calau
In ziua de 16 ianuarie a.c.
în cadrul unei adunări, munci­
torii de la uzina „Victoria'* Că-
lan, au propus drept candidat
pentru circumscripţia raională
n \ 16 pe tov. Druker Ad'olf, di­
rectorul uzinei.
Pregătiri pentru alegeri
• Pînă în seara zilei de
17 ianuarie a.c, în raionul
Haţeg au fost înscrişi în lis­
tele de alegători 24.114
cetăţeni. In comunele Rîu
Bărbat şi Riu de .Mori, în­
scrierea în liste s-a terminat. teşti, Rîu de Mori şi Sarmi­
• In comunele Pui, Boşo-
rod, Sarmizegetusa, Clopoti-
va şl Lunca Cernii au fost
Instruiţi 181 de agitatori,
iar cele 20 de echipe comu­
nale au afişat 1.440 afişe e-
lectorale.
• La Haţeg a avut loc dunărilor de propuneri de
o şedinţă de instructaj cu
directorii căminelor culturale, din raionul Sebeş continuă
bibliotecarii şi cadrele didac­ înscrierea alegătorilor în lis­
tice în vederea organizării
de vitrine cu cărţi, recenzii
şi alte acţiuni referitoare la
alegerile de la 2 martie. Pî­
nă acum, pentru cele 34 sec­
ţii de votare şi-au anunţat
participarea cu programe ar­
tistice, 41 echipe de teatru.
Candida}! ai Frontului Dem ocraţiei Populare
GHEORGHE KARPINECZ
director adjunct la Direcţia
silvica regională, propus can­
didat în circumscripţia elec­
torală 1regională nr. 1 — Al-
maşul Mare, raionul Alba.
La redacţia ziarului nostru
sosesc zilnic ştiri în legătură
cu adunările populare, în ca­
drul cărora oamenii muncii
din regiunea noastră propun
candidaţi pentru alegerile de
deputaţi in sfaturile popu­
lare, care vor avea loc la 2
martie 1958.
La Haţeg
(De la subredacţia noastră vo­
luntară). Vineri după-amiază a
avut loc în oraşul Haţeg aduna­
rea pentru desemnarea candida­
ţilor F.D.P. în cele 4 circum­
In adunarea ce a avut loc în
sala Casei de cultură a fost pro­
pus pentru circumscripţia raio­
nală nr. l tov. Ladislau Bacs,
preşedintele sfatului popular o-
răşenesc.
Cetăţenii participanţi la adu­
narea populară care a avut loc
la clubul U.R.C.C., au propus
candidat în circumscripţia ra­
ională nr. 2 pe tov. dr. Victor
Alicu.
In circumscripţia raională nr.
3 a fost propusă tov. Elena Za-
hiu, profesoară la şcoala medie,
iar în circumscripţia raională
nr. 4 tov. Victoria Timaru, sa­
lariată a U.R.C.C.
Cetăţenii care au participat la au primit cu multă bucurie propunerea luni ale anului 1958 o cantitate de sonal de la exploatare, garanţia înde­
adunări, manifestîndu-şi încre­
derea faţă de candidaţii propuşi,
chiderea sălii festive a oraşului,
construirea ştrandului, racorda­
rea la curentul de înaltă ten­
siune, renovarea Spitalului uni­
ficat şi în primă­
vara care .vine
construirea unei
policlinici pe lin­
gă spital.
P. FÂRCAŞiU
brigăzi artistice de agitaţie,
echipe de dansuri şi forma­
ţiuni corale. Printre echipele
care se pregătesc intens se
află şi cele ale căminelor
culturale din Berthelot, To-
zegetusa.
• In raionul Haţeg au fost
asigurate pînă acum 2fi urne
mari, 48 urne volante şi 83
cabine.
Paralel cu desfăşurarea a-
candidaţi, sfaturile populare,
In toate comunele şi oraşele din regiunea
tele electorale. Pînă la data noastră, au fosl afişate publicaţii în legătură
de 17 ianuarie a.c., în între­ cu delimitarea circumscripţiilor electorale pentru
gul raion au fost trecuţi în alegerile dc deputaţi în sfaturile populare care
listele electorale peste 30.000 vor avea loc in ziua de 2 martie 1958.
de alegători. In comunele
Gîrbova, Doştat şi altele, în­ Cetăţenii, dornici de a cunoaşte conţinutul a-
scrierea în liste s-a termi­ cestor publicaţii, le urmăresc cu interes deose­
nat. % bit. *
LILIANA IGNA
profesoară la şcoala medie
„Dr Petru Groza” din Deva,
propusă candidată în circum­
scripţia electorală orăşenească dat în circumscripţia electo­
nr. 12 Deva
La Simeria
(De la subredacţia noastră volun-'.
tară), Pînă în prezent s-au, propus în
oraşul Simeria în 7 circumscripţii e-
lectorale candidaţi -pentru . alegerile d e 1
Cărbune mai mult, mai bun şi mai ieftindeputaţi în sfaturile populare.
In ziua de 16 ianuarie a.c., cetă­
ţenii din circumscripţiile electorale nr.
1, 2, 3 şi 4 s-au adunat în sala clu­
bului C.F.R., pentru a propune un
candidat în circumscripţia raională
nr. 32.
Cu acest prilej tov. Mihuţ Avram, a pianului de producţie pe anul acesta tare care în 1958 să îndeplinească lo­
preşedintele Sfatului popular raional şi au luat, pe baza acestora, hotă- zinca „omul şl tona".
Hunedoara, după ce a vorbit despre u- rîrea să răspundă minerilor de la Lo- — să realizeze o economie de 320.000
nele realizări din cadrul raionului şi nea la chemarea lor.
oraşului Simeria, a propus drept can­
didat în această circumscripţie pe tov. citori, tehnicieni şi ingineri de la mi­ nul lucrărilor de deschidere şi de pre­
Ardeleanu Ioan, prim-secretar al Co­ na Aninoasa şi-a propus să realizeze gătire ;
mitetului raional P.M.R. Hunedoara. următoarele obiective:
Cei prezenţi ia adunarea cetăţenească
făcută.
Tot în ziua de 16 ianuarie, s-au interne de calitate;
făcut propuneri de candidaţi în 4 cir­
cumscripţii electorale orăşeneşti. In
circumscripţiile nr. 1, 2, 3 şi 4 au fost
propuşi candidaţi tov. Susan Ioan, ca­
zangiu, Iovan Gheorghe, funcţionar,
Constantincscu Maria, învăţătoare şi
Trifu ¦Ioan, tehnician.
S. MUNTEANU '
La Certej
In sala cinematografului mi­
nier clin Certej, minerii au pro­
pus drept candidat pentru cir­
cumscripţia raională nr. 38 pe
iov. Bulgărea Aurel, prim-secre­
tar al Comitetului raional
P.M.R. Ilia.
La Zam
In comuna Zam alegătorii
circumscripţiei regionale nr. 37
au propus candidat pe tov. Emil
Furdui, preşedintele sfatului
popular comunal.
Pentru circumscripţia electo­
rală raională a fost propus tov,'
ing. Paul Victor.
' m&mm gă că ceea ce fac
'¦
GEZA GARDO
maistru mecanic la fabrica
I.A.R.T. Deva, propus candi­
rală orăşenească nr. 36 Deva
. ¦A- ¦“W*-
iâB^ORCANALCOMITETULUIRtGIONÂLRM.R. HUNEQOARA ŞIA LSWTULUIPOPULAfi;SEGlOHÂL
Anul X Nr. 962
Răspunsul minerilor de la Aninoasa
in cadrul unei recente consfătuiri de
producţie, minerii din Aninoasa au a randamentului pe exploatare la
analizat posibilităţile lor de îndeplinire 1,038 tone pe post, fiind prima exploa­
In răspunsul dat, colectivul de mun­ — să depăşească cu 1 la sută pla­
— să dea peste planul celor patru a disciplinei în rîndul întregului per­
2.000 tone cărbune, respectînd normele plinirii cu succes a obiectivelor pro­
Răspunsul minerilor de la Petri la
Colectivul de muncitori, tehnicieni,
ingineri şi funcţionari de la exploata­
rea minieră Petrila, primind chema­
rea lansată de colectivul minei Lo-
nea şi analizînd posibilităţile de a
traduce în viaţă sarcinile trasate de
conferinţa raională de partid, îşi pro­
pune următoarele obiective:
— să realizeze ritmic planul de pro-
duejie dînd patriei peste plan pînă ia
1 Mai 6.000 tone cărbune;
— să realizeze planul lucrărilor de
deschidere în perioada 1 ianuarie—30
aprilie 1958, în proporţie dc 101 la
sută;
— să realizeze un randament de
0,874 tone pe post, obţinînd astfel o
creştere a productivităţii muncii cu
Biblioteca minerilor
Biblioteca clubului minier din
Petrila a cunoscut o rodnică
activitate în cursul anului tre­
cut. Datorită priceperii dovedite
în activitatea sa, tovarăşa Ma-
rioara Garaiaâu, bibliotecară, a
înregistrat peste 1.000 de citi­
tori permanenţi, organizând în
acelaşi timp 7 biblioteci volante
în atelierele minei şi la sanato­
riul de noapte, aprovizionînd
permanent aceste biblioteci cu
ultimele noutăţi în literatura
tehnică şi beletristică.
In sala de lectură a bibliote­
cii şi la intrarea în mină, biblio­
tecara a organizat frumoase ex­
poziţii de cărţi tehnice.
Plinire cititorii fruntaşi ai
bibliotecii clubului din Petrila
sini şi minerii Ioan Belei, Ale­
xandru Daticiu si alţii.
V. STÎRC
corespondent
Orice ar spune eif,,
[N-au fost întîmplâri deosebiteconstructorii, mon
torii la mari înăl­
ţimi, oricit ar încer-
ca să mă convin­
ei e ceva obişnuit, nit-I pot crede.
Nu pot şi pace. Să stai acolo, acolo
sus la 36 metri, să umbli pe grinzi
late de numai o paimă... Şi dacă ar
fi numai atît. Dar să şi munceşti.
Şi ce muncă. Să fixezi, să sudezi,
să nituieşti grinzi de fier, de tone,
acolo sus în, bătaia năpraznică a vîn-
tului... Şi să le faci toate astea asi­
gurat doar de o centură, un cordon
şi un cîrlig... Nu, fără curaj nu se
poate. Categoric, nu se poate.
MARIA IORDACHE
muncitoare Ia fabrica I.A.R.T. preşedintele întovărăşirii agri­
Deva,' propusă candidată în cole din cartierul Viile noi-
circumscripţia electorală oră­ Deva, propus candidat în cir­
cumscripţia electorală orăşe­
şenească nr. 3 Deva.
nească tir. 2 Deva.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VĂ !
Duminică 19 ianuarie 1958
— să realizeze sarcina de creştere
lei în această perioadă;
— să intensifice munca de întărire
puse.
0,5 Ia sută mai mare faţă de sarcinile
trasate de Conferinţa raională de par­
tid !
— să obţină pînă la t Mai o eco­
nomie peste plan de 450.000 lei la pre­
ţul de cost al cărbunelui.
In scopul realizării obiectivelor pro­ sută.
puse, se va intensifica munca politică
şi organizatorică pentru ca în cursul
anului acestuia să se poată îndeplini
lozinca „omul şi tona” dînd astfel pa­
triei cărbune mai mult si mai ieftin.
PENTRU PERMANENTIZAREA
MUNCITORILOR MINERI
VULCAN (de la subredacţia
noastră voluntară).
De curînd, în cadrul exploată­
rii carbonifere Vulcan, a înce­
put acţiunea de întocmire ,a con­
tractelor individuale de muncă
între muncitori şi administraţie.
Aceste contracte, prevăd pe de
o parte obligaţiile întreprinderii
faţă .de muncitor, iar pe de alta,
ale., muncitorului faţă de între­
prindere.
Prin încheierea contractului,
întreprinderea este obligată,
conform unei hotărîri a Consi­
liului de Miniştri, să acorde mun­
citorilor cu care contractează,
următoarele drepturi': haine de
protecţie (anual), cărbune gra­
tuit, spaţiu locativ gratuit. De
asemenea, muncitorul beneficia­
ză de reducere Ia plata curen­
tului electric. Muncitorul miner,
care nu încheie asemenea con­
tract, nu beneficiază de aceste
drepturi.
La rîndul său muncitorul mi­
ner are obligaţia să se prezin­
te cu regularitate la şut, să fo­
Cică ar fi obişnuinţa — după spu­
sele tovarăşului Cernea. O fi, nu zic
ba. dar oare numai obişnuinţă ? Am
mai lost pe şantiere de construcţii de
multe ori; am văzut nu odată pîl-
pilrea vie a arcului voltaic la zeci
de metri înălţime, dar nu m-am gîn-
dit pînă acum la cc se cere oameni­
lor care lucrează acolo sus. A tre­
buit să dau ochi cu tovarăşul Ale­
xandru Cernea; a trebuit să-mi spună
LOGHIN LAZĂR
Rotorul de venti­
lator pentru minele
carbonifere este
strungit cu multă
dibăcie de tînărul strungar
de la U.R.U.M. Petroşani,
Martin Ambruş. El depăşeşte
norma zilnic cu 25—30 la
In clişeu: tov. Martin Am ­
bruş, în plină activitate.
losească integral orele de mun­
că, să urmeze una din şcolile
profesionale pentru a se califica
în meseriile de miner, ajutor
miner, vagonetar, lăcătuş, elec­
trician etc. In caz că minerul
care a încheiat contractul nu-şi
respectă obligaţiunile, i se des­
face contractul de muncă, ur-
mînd ca el să achite contrava­
loarea bunurilor de care a be­
neficiat.
Pînă în prezent, o seamă de
muncitori mineri, înţelegînd sco­
pul şi avantajele acestui con­
tract, s-au prezentat la direcţie
cerînd întocmirea lor.
Sarcina de viitor a comuniş­
tilor, agitatorilor, a muncitori­
lor înaintaţi, este ducerea unei
munci susţinute cu fiecare mun­
citor în parte, în scopul înche­
ierii a olt mai multe asemenea
contracte, pentru a permanenti­
za muncitorii mineri la exploa­
tare.
AUREL HOZU
multe, pentru ca să mă ducă gindurile
acolo sus pe schele.
Şi dacă vreun neîncrezător ţine cu
tot preţul să mă contrazică. îl rog
să meargă Ia Hunedoara, la combi­
nat, pe şantierul melanjoruiui; să-şi
plimbe privirile în sus de-a lungul
slîlpilor de metal, să şi ie oprească
în vîrful „vîrturilor", şi dacă-i dă
mîna, să poftească acolo lingă Toci-
leanu, lingă Cehan. Nu ştiu cîţi s-ar
încumeta.
Şi, totuşi, iacă, sînt oameni care
tără pic de teamă fac din cele 8 ore
de muncă, cel puţin 6, rupţi de pă-
mînt, avînd drept sprijin o grindă
destul de îngustă de fier şi uneori nici
atît. Am căutat din discuţia cu Alexan­
dru Cernea, şef de echipă pe cel mai
tînăr şantier al noii oţelării Martin,
să aflu secretul — oare o ti bine
spus? — muncii lor, secretul cura­
jului.
— Cînd ni-ani urcat prima daiă pe
schele — sînt mulţi ani de-atunci —
eram mai tînăr şi dornic să fac pe
viteazul. Ajuns sus — parcă mă văd
— îmi pierise piuitul. Mi s-au muiat
picioarele, mi se făcuse negru înain­
tea ochilor şi parcă toaie au prins
să se învirtească.
M-am lipit de o grindă, am prin­
s-o în braţe de parcă crescusem odată întrebare:
cu ea. Maistrul cu care urcasem, stă­
tea mai încolo şi rîdea cu hohote în plat pe şantier, îmi puteţi spune?
vîntul de primăvară. Am ajuns jos
galben ca ceara. Primisem botezul sebit ?
înălţimilor. Peste cîteva luni, la rîndul
meu, rîdeam de un ţine de vreo 19
ani care strîngea s-o rupă, ia 20 de
metri, o grindă de fier.
E greu la început, dar cu timpul te
obişnuieşti, îneît de multe ori cînd
ai mult de lucru uiţi să prinzi cen­
4 pagini 20 bani
C O N T R IB U Ţ IA
U TEM IŞTILO R
Sub conducerea şi îndrumarea
permanentă a comitetului ra­
ional de partid, în raionul
Sebeş, sectorul socialist al agri­
culturii creşte pe zi ce trece.
Pe lingă membrii de partid, un
aport însemnat în această direc­
ţie aduc şi utemiştii. Astfel, ute-
mista Elisabeta Fărcaş din Săs-
ciori a lămurit un număr de 8
ţărani muncitori pentru a se în­
scrie în întovărăşirea agricolă
existentă în comună.
Utemiştii Dumitru Păunescu
şi Rafila Floca. au lămurit un
număr de şase ţărani munci­
tori printre care Maria Ghiban,
Dumitru Istrate, Ioan Radu şi
alţii.
Utemista Elena Afrapt a lă­
murit un număr de cinci ţărani
muncitori, iar utemistul Dumi­
tru Fioca a lămurit pe Gavrilă
Zinca, Ioan Bogdan, Ana Pe­
tra, Gavrilă Mihăilă şi alţii.
Demn de relevat este şi fap­
tul că Ia Sebeşel, zece utemişti,
în frunte cu tovarăşii Gheorghe
Dicam, secretarul organizaţiei
U.T.M., şi Elena Afrapt, instruc­
toare superioară de pionieri, şi-
au lămurit părinţii pentru a se
înscrie în întovărăşirea agrico­
lă, înfiinţată nu de mult în sa­
tul lor.
IULIAN IONAŞ
corespondent voluntar
1tuUrfaa dc siguranţă,
nici un se-
tovarăşe. Un
de curaj şi- o-
bişnuinţă. Şi-apoî,
înainte de a urca
facem cu regularitate un mic instruc­
taj cu băieţii.
Alexandru Cernea e un om trecut de
vîrsta tinereţii, grav, preocupat şi gata
oricînd, după ce îţi arăţi calitatea, să-ţi
vorbească de munca sa, de munca bă­
ieţilor din echipă.
— Lucrăm aici, la Hunedoara, din
octombrie anul trecut.
— I.C.S.H.?
— N u ! Noi, cei de-alci, aparţinem
de Bocşa Romînă. Cum schelăria e
comandată la noi, ne-a căzut în sar.
cină, conform contractului cu beneti-
ciarul, montajul. Pînă acum n-am fă-
cut cine ştie ce. Ne-a mîncat o groa­
ză de vreme pregătirile. Abia la 1
noiembrie am început montajul stîlpi-
lor. Eu am montat şirul C, acesta din
stînga. Pe celălalt, l-a montat Şortan
cu oamenii Iui.
— Cum aţi reuşit să-i ridicaţi ?
— Cu Demag-ul pînă la 60 grade
şi pe urmă cu troliile. Vîrfurile
şi grinzile de susţinere de asemenea
le-am ridicat cu troliile.
— Băieţi mai buni ?
— Toţi îs buni. Iosif Hans, Nicolae
Vărzaru, Gheorghe Tocileanu, Iosif Ria-
ger, iar de la Şortan — Matei Oprea,
Willy Cehan, Victor Pătraşcu...
Nevoia de a da altă direcţie discu­
ţiei, m-a făcut să-i pun următoarea
— Dar vreun fapt deosebit întîm-
— Nu înţeleg. In ce sens fapt 36^1
— Spre exemplu, la ridicarea stlfpi-
lor nu s-a ivit pericolul prăbuşirii lui
din mai ştiu eu ce cauză ?
Omul îmi tăie vorba.
— La noi, asemenea „întîmplărl
deosebite" n-au fost şi nici nu vor fi.
A. 3URCA