Page 39 - 1958-01

% 962
Din experienţa U1}ei^ brigăzi
Secretele brigăzii din sectorul
Este foarte greu ca să afli
cîte ceva de la şeful de brigadă
din sectorul III ai minei Vul­
can, Emeric Csiki, atunci cînd
lucrează în abataj. In acest
timp nu se aude nici o vorbă..
Vezi numai cum absolut toţi
minerii muncesc, cum cele 'do­
uă maşini încarcă cu iuţeală
cărbunele scormonit de puterea
exploziei.
Cunoscînd toate aceste lu­
cruri, am renunţat de a mai
merge în mină şi. am poposit în
biroul şefului exploatării, tov.
Iosif Cotoţ. Şeful de brigadă E-
mbric Csiki a devenit cunoscut cuvinte de laudă despre el. Şi ¦ felul acesta s-a născut o luptă
nu numai printre minerii Văii
Jiului, ci în întreaga ţară. Zia­
rele au scris mult despre el şi
brigadă, despre frumoasele-i rea­
lizări. In anul trecut a dat circa
45000 tone cărbune peste plan. In
primele zile ale anului acesta a
dat peste plan 60 tone de căr­
bune. Cum a putut şi poate a-
ceastă brigadă să obţină aseme­
nea succese ? Cu acest gînd am
plecat către mina Vulcan şi îna­
inte de .a da ochii cu tov. Csiki,
m-am adresat şefului exploată­
rii cu aceeaşi întrebare. Tov.
Cotoţ, după ce a rezolvat cîteva
treburi urgente, a început să
spună cîte ceva despre brigadă
şi şeful eii.
— Intr-una din zile. Csiki a
făcut o atacare. Tocmai atunci
am fost şi eu pe-acolo. Drept
să-ţi spun, nu mi-a plăcut. L-am
luat deoparte şi i-am spus pă­
rerea mea. Csiki n-a scos nici
un cuvînt. A doua zi am trecut
din nou prin sector. Stricase to­
tul şi făcuse operaţia de la în­
ceput, ireproşabil. N-am mai zis
nimic. Pricepe repede, se des­
curcă bine, înţelege.
Şeful exploatării a mai poves­
tit un fapt petrecut în anul tre­
cut, tot la sectorul III. Se adu­
seseră la mina Aninoasa nişte
maşini de încărcat cărbuni.
Csiki a mers să vadă cum se
lucrează cu aceste maşini şi du­
pă ce s-a gînrlit bine, a cerut s ă .
i se aducă şi lui una. Cînd a
văzut că dă roade, că uşurează
mult munca, a mai cerut încă
una. Şi i s-a adus. Acum, la
sectorul III sînt două maşini de
încărcat cărbune. Csiki ţine la
ele ca la nişte obiecte de mare
preţ.
U nele nem ulţum iri
ale lo cu iio rilo r
din c artieru l „Braia"
Marile blocuri din cartierul „Braia"
din oraşul Lupeni, date spre folosinţă
muncitorilor mineri constructori, etc.
dispun de tot confortul cerut de ci­
vilizaţia epocii noastre.
Mulfi dintre locatarii acestor blocuri
frumoase, au însă şi unele nemulţumiri
si anum e: au prea rar lumină în
casă, iar acei care locuiesc la etajul
3, nu au niciodată apă, deoarece, fie
din cauza presiunii, fie din cauza in­
stalaţiei, apa nu urcă la etajul 3, oa­
menii fiind nevoiţi să facă naveta pînă
jos la etajul 2 de unde aduc apă.
Este necesar să se ţină cont de do­
leanţele locatarilor din blocurile „Bra­
ia" din oraşul Lupeni.
S. BALOIU
corespondent
Însemnări despre o întovărăşire agricolă
Pe Yăbojul întovărăşirii agri­
cole „Drumul socialismului"
din satul Cîmpuri-Surduc, co­
muna Gurasada, raionul I-
lia, au fost încrustate rea­
lizările a încă un an de mun­
că harnică. A trecut încă un
an, în care membrii întovărăşi­
rii din Cîmpuri-Surduc au ob­
ţinut realizări mai bune decît
în anii trecuţi şi cu mult su­
perioare celor obţinute de ţă ­
ranii muncitori individuali. Do­
vezi ? Sînt multe. Prima şi cea
mai puternică este numărul
celor care se înscriu mereu în
întovărăşirea agricolă.
Pe prima filă
a unui carnet
„Iulie 1952. 17 familii de ţă­
rani muncitori din satul Cîm­
puri-Surduc, şi-au unit pămîn-
turile pentru a le lucra în în­
tovărăşirea agricolă. Oamenii
s-au hotărît să nu mai lucre­
ze pămîntul fărâmiţat.
In ziua aceasta s-a tras braz­
dă de tractor peste 16 ha. Cei
care au rămas pentru a lucra
în întovărăşirea agricolă sînt
încrezători în forţele lor. Au
sprijinul partidului care ne că­
DRUMUL SOCfALfSMULUÎ Pag. 3
!™Htaî î Plecarea In Franţa
Un tînâr dinzilele noastre a unei delegaţii
comerciale roinîne
Mihai Mola are 20 de ani Mola era tractorist. Rînd pe Miercurea, el a făcut parte din
Vineri dimineaţa *a părăsit
şi la această vîrstâ, destul de rînd, şef . de brigadă, apoi şef activul fără de partid de pe
Numai atît a spus şeful ex­ Capitala, înclreptîndu-se spre
merfc Csiki a strîns întreaga fragedă, nu e nici mai mult, de sector, pentru ca in 1957, [în ă organizaţia de bază a
ploatării. Poate că mai avea în­ brigadă, a analizat posibilităţile Paris, o delegaţie oficială co­
şi puterea de muncă a fiecăruia nici mai puţin deăt şef al ate- în urma unui curs de speciali- . °. . . . . . .
că multe lucruri de arătat, însă şi a propus să cheme la între­ mercială în frunte cu Mauriciu
cere socialistă toate brigăzile Harului ie reparaţii de la zare. sS i se încredinţeze june- A ^rtucipat la şedtn- Novac, vicepreşedinte al Comi­
din Valea Jiului. Ortacii lui au
în sală aşteptau minerii ca să fost de 'ăcord. Şefii de schimb, S.M.T.Miercurea. E puţin?ţia de mecanicde sector ta tetteutleui de Statdleal oPrlgaannifiizcaăţriieii, ;
Pali Adalbert, Constantin Radu
discute măsurile tehnico-orga- şi Păvel Rimei, au stat şi ei de Cred că nu e lipsit de impor- S.M.T. Miercurea. Pe cînd era de bază unde se dezbăteau jj care va duce tratative în vede­
vorbă cu oamenii şi au organi­
nizatorice care vor fi aplicate zat o întrecere între schimburi. tanţă să răspunzi de zeci de şef de brigadă, brigada pe ca- probleme politice şi de produc- * rea încheierii unui nou acord
Cînd schimbul I dădea — să zi­
în acest an la mina Vulcan. In cem — 40 tone peste plan în | tractoai e, batoze şi alte maşini re o conducea el era totdeauna .ţie şi se trasau sarcini comu- î comercial între R. P. Romînă şi
ziua respectivă, schimbul II cău­
curte, un om de statură potrivi­ ta să dea mai mult cărbune, iar * şi agregate. Va putea el atît m- jrunte. n„i}şotfi!llonrr. CCoeoena rcoe învăţa din >a- Franţa.
schimbul. III şi mai mult. In de tînâr să răspundă sarcinilor ceste şedinţe, utemistul Mihai
tă, cu praful de cărbune proas­ ce-i stau in faţă? Intrebaţi-i Mola însuşea şi punea în apli­ Delegaţia a fost condusă la
pe colectiviştii şi îniovărăşiţii care. Munca tui era tot mai plecare, pe aeroportul Băneasa,
păt pe faţă, se îndrepta spre sa­ din raionul Sebeş. Dar pînă spornică, rezultatele tot mai de tovarăşa Ana Toma, adjunct
frumoase. Aşa se explică fap­ al ministrului Comerţului,. E.
lă. Şeful exploatării îl lua de să-i întrebaţi dvs. vă spun eu tul că la o vîrstă de numai 20 N. Knanel, secretar general în
ce ştiu...
umeri şi-mi zise: ' •; Ministerul Comerţului, precum
Pretutindeni pe unde mergi,
— Dîmsul este Csiki. EI poate prin satele pe unde brigăzile şi de funcţionari superiori din
spune multe lucruri, interesante
despre munca brigăzii/
Ii este greu omului să spună
de tractorişti de la S.M.T. de ani, conduce un sector de Ministerul Comerţului şi Comi­
cum Csiki. este destul de modeşt, între schimburi şi mineri, luptă Miercurea au muncit, auzi nu­ activitate atît de important în tetul de Stat al Planificării,
a fost greu oa să „scot“ La în­ ce ă dus la rezultate foarte bu­ mai cuvinte de laudă. de reprezentanţi ai întreprinde­
ceput ceea ce mă interesa, In ne. In această perioadă, briga­ staţiune. rilor romîneşti pentru comerţul
cete din urmă mă invită într-un da lui Csiki a cîştigat întrece­ ~ Tractoriştii de la S.M.T. Datorită acestor însuşiri în exterior.
birou şi-mi spuse de la bun în­ rea pe bazin, dînd peste plan Miercurea ne-au făcut lucrări
ceput : 12.500 tone de cărbuni. de bună calitate. Lor le dato­ luna decembrie 1957 Mihai Au fos de faţtă Jean Deciry,
răm în bună măsură recolta
Mola şi-a văzut visul care de
— Eu nu sînt teoretician ca Asemenea metode se mai în­ bogată obţinută. Aşa vorbesc aiita vreme îi înaripa sufletul însărcinatul cu afaceri ad-iriterim
să mă pricep să ţin discursuri trebuinţează încă la sectorul III de obicei colectiviştii din Boz, tînăr: primirea în rîndul can­ al Franţei la' Bucureşti, C,
despre felul cum muncesc îm ­ şi ele, ca şi cele. arătate mai sus, din Gîrbova şi mulţi ţărani în­ Giller, ataşat .comercial ad­
preună cu oamenii din briga­ constituie de fapt secretul suc­ tovărăşiţi. didaţilor de partid. junct. (Agerpres).
dă. Este drept că avem realizări ceselor obţinute.
frumoase, că brigada noastră — Pe tarlalele noastre n-am 1. BALAN
este cunoscută ca una fruntaşă. Am cerut tovarăşului Csiki cî­
Secretul succeselor noastre este teva nume de mineri care să fie văzut tractoare stind în braz- Serios şi hotărît, bun tova-
uşor de aflat.' In primul rînd, evidenţiaţi. N-a vrut să dea nu­
brigada noastră a devenit omo­ me separate. Spunea că în bri- dă. Sînt bine şi la timp repa- ră?> tînărul acesta a dat tot Toi despre autogara
genă. Oamenii se cunosc bine gadia lui toţi muncesc La fel de
între ei, se înţeleg. Altfel n-am bine, toţi merită a fi evidenţiaţi. rate în atelierul condus de tî- li,npul dovadă că posedă însu-
putea da peste 4.000 tone de După terminarea discuţiei, am
intrat şi noi în sala unde de dis­ nărul Mihai Mola —• spun co- de conducător, de organi-
cărbune în fiecare lună. cutau măsurile tehnico-organi-
Tov. Emeric Csiki a descris zatorice. In timp ce am intrat, lectiviştii din Miercurea. zaţor. • din Deva
tocmai vorbea tovarăşul Eugen
întreaga activitate şi - metodele Matiaş, adjunct al ministrului Că aceasta este adevătat o încă de pe vremea cînd ute-
folosite. Brigada lui, care este Minelor. Printre altele a spus r
formată din trei schimburi, con- dovedeşte şi faptul că in J iu - ^ ih a i Mola a fost an-
stituie/un model pentru minerii — Felicit călduros pe tovară­ meroa.se şedinţe şi consfătuiri . . .
Văii Jiului în ce priveşte arm a­ şul Emeric Csiki şi întreaga sa colectiviştii şi-au arătat prin Salat la S.i l.T. Miercurea, pur- De curînd a sosit la redacţie şit să se vîndă bilete pentru
rea abatajelor. Acest lucru face brigadă pentru rezultatele obţi­ o scrisoare scurtă semnată de cursa de Abrud. Dar responsabi­
viu grai recunoştinţa faţă de lQ 1,1 inima lui un vis pentru tov. Nicolae Obădău din Petro­ lul autogării a găsit de cuviin­
şani. înainte de a spune- ce se ţă ca .să împartă bilete Ia anu*
S.M.T. Miercurea pentru lucră- realizarea căruia a muncit cu arăta în scrisoare, vrem să pre­ mite persoane, pe care le cunoş­
cizăm că despre autogara Deva
rile de calitate şi pentru recol- devotament, a citit şi s-a pre- s-a mai scris în ziarul nostru tea. La fel a procedat şi casie­
rul. In felul acesta, mulţi cală*
tele sporite^ culese în uima a- gbm_ Dorea să intre în rîndu-
cestor luciări. candidaţilor de partid. In-
Cu trei anî în urmă că din primele zile cînd a fost şi după cîfe se pape, lucrurile ;¦fori n-au putut obţine bilete.-
merg tot prost. Acest fapt îl de- Taxatorul maşinii cu nr. 50.470
ca munca să se desfăşoare con­ nute. La vîrsta de 17 ani, Mihai angajat ca tractorist la S.M.T. mons.trează.chişr scrisoarea tov;
tinuu, să nu se mai piardă timp Obădău, în care se arată un care-m ergea la Abrud, a mail
cu rearmarea din cauza surpări­ Apoi l-a îndemnat să împăr­ ¦09 9 lucru petrecut în ziua de 29 de­ urcat în maşină patru persoa­
lor. Cînd începe lucrul, fiecare tăşească şi altora din experien­ cembrie 1957. In această zi aş­
ţa lui în mînuirea maşinii de Din activitatea căminului cultura! teptau la autogara Deva circa ne fără bilete, bineînţeles cu­
ştie precis ce are de făcut. La încărcat cărbune. Pe faţa lui 120 de persoane care vroiau să noştinţe. Călătorii au adus la
aceasta se mai adaugă pricepe­ Csiki se citea bucuria, dragos­ călătorească spre Brad. Este
rea oamenilor, hărnicia lor, ma­ tea de muncă, hotărîrea de a da a! cnmunei Petreşti drept că în dimineaţa, acelei cunoştinţă responsabilului, dar
şinile de încărcatk craţerele. In­ zile, maşinile n-au putut icircu- nimeni nu s-a putut împăca cu
teresant este şi felul cum este mai departe, împreună cu oa­ el. Şoferul şi taxatorul, în frunj
organizată şi privită întrecerea la din cauza îngheţului de pes­
socialistă. Un exemplu : înainte menii din brigadă, zeci de tone Reorganizate în luna noiem­ „Moş Ion şi alegerile" de Fred te noapte, însă acea'stă proble­ te cu responsabilul, s-au purtat
de Festivalul.de la Moscova, E- brie 1957, comitetul de conduce­ Firea. mă se putea rezolva la orele 13
de cărbune peste plan. re şi comitetul de lucru al cămi­ cînd timpul permitea circulaţia într-un mod riecivillzat cu călă­
nului cultural din comuna Pe- Mult apreciate au fost dansu­
V. ALBU treşti, au trecut în planul lor de rile populare romîneşti şi ger­ torii. |
muncă noi sarcini pentru activi­ mane, pregătite de directoarea
Cărţi apărute căminului cultural. Suita de Scrisoarea tov. Obădău că­
în Editura Tineretului tatea căminului cultural. dansuri romîneşti, pe care o pre­ tre redacţie, trebuie să dea
Cu forţe noi, căminul a păşit găteşte echipa, se va bucura cu
Scene din viafa lui Shakespeare siguranţă de acelaşi succes în maşinilor. Cînd .oamenii au ce­ mult de gîndit celor de la auto­
încrezător în anul 1958. Inimoa­ următorul program. rut maşina, responsabilul auto- gara Deva şi să mulţumească
de Mihnea Gheorghtu sa directoare, a căminului — to­ gării, a spus că nu are, că toa­
varăşa Aurelia Popiuc — avînd Demnă de relevat este şi ac­ te maşinile sînt îu.^ reparaţie. publicul călător cel puţin de a-
Col. „Oameni de seamă* sprijinul comitetului de lucru tivitatea cercului agrotehnic, La orele 15, au încep..u...t...î.n...s.fîr- cum înainte, în cele mai bune
a organizat la începutul anului condus de învăţătorul Augustin condiţiuni şi la timp.
Lucrarea lui Mihnea Gheorghiu, scrisă cu multă vervă şU un bogat program artistic, la Nicula. Cei 21 de elevi ai cer­
)bogată în culori, este o valoroasă contribuţie la cunoaşterea' care şi-au dat contribuţia toate cului au participat pînă acum OOOOOOOOOOOOOOOOOOO&OOOOOOOOOOOC-OOOOOOOOOOOOOOVV'
*vieţii şi operei marelui dramaturg clasic englez. formaţiile artistice ale căminului la 4 lecţii, obţinînd rezultate
> Plecind de la teza justă că piesele lui Shakespeare indică cultural. îmbucurătoare în însuşirea cu­
\ dezvoltarea personalităţii lui şi reflectă viaţa sa intimă, auto-' noştinţelor agrotehnice. Cu spri­
irul reuşeşte să evoce un Shakespeare om, un Shekespeare viu Corul, format din 60 de per­ jinul bibliotecii săteşti, în sala
îşi în acelaşi timp să demonstreze adevărul că-(întreaga lui o- soane, dirijat de tov. Ioan Mor­ căminului cultural a fost orga­
iperă a fost scrisă nu pentru posteritate (cum afirmau unii cri­ man, directorul şcolii germane nizată şi o bogată expoziţie cu
ptici de şcoală veche), ci pentru lumea lui, aşa cum era ea, de' cărţi agrotehnice, cercetată de
io sălbatică ingratitudine. din localitate, a interpretat cu numeroşii cetăţeni ai comunei, ce
măiestrie bucăţi romîneşti şi ger­ trec seară de seară pe la cămi­
Drum ul spre cer mane, printre care : „Sub stea­ nul cultural.
gul partidului", „Frunză verde
de Nicolae Jianu de gorun", „Eichentraut” etc. Comitetul de lucru al căminu-
nului cultural din Petreşti, mun­
Volumul cuprinde o serie de schiţe şi nuvele inedite sa u ' Fanfara căminului, cortdură ceşte în prezent şi la redactarea
'apărute. Din prima grupă semnalăm. „Drumul spre cer“, o e -‘ de tov. Simion Hann, pe iîngă unui program destinat brigăzii
xmoţionantă poveste a dramei unui miner care din pricina con- > melodiile populare romineşti şi artistice de agitaţie.
Sdiţiilor grele de muncă pierde femeia iubită într-un accident,( germane, a executat bucăţi de
3 iar din a doua. grupă notăm „Unul.de la Neptun", o drama-) muzică uşoară şi „Marşul trium­ Enunţarea realizărilor cultu-
ticâ evocare a anilor 1945— 1947 în mediul industrial, cînd sabo­ fal" din „Aida" de Verdi. ral-artistice din cadrul căminu­
tajul patronilor' sporea şi mai mult piedicile ivite în calea re­ lui cultural Petreşti — deşi se
facerii ţării. Cu succes a fost prezentată referă la o scurtă perioadă de
şi piesa „Scrisoarea" de Lucia timp — sînt dovada unei munci
Volumul redă aspecte felurite din viaţa contemporană, fi­ Demetrius, în, interpretarea ar­ rodnice şi bine îndrumate.
ind astfel o cronică a anilor de după eliberare. tiştilor echipei de de teatru, în­
drumaţi de învăţătoarea Valeria GH L.
Gherman. Aceeaşi echipă pune
in prezent în repetiţie sceneta
întovărăşiţi
gospodari
lăuzeşte pe drum luminos, spre spre întovărăşirea agricolă unde Pe drumul unor noi Pe raza oraşului Alba Iulia COFCTARHUD
lucrul este cu spor şi recoltele sînt 4 întovărăşiri agricole, din
un trai îmbelşugat". din .belşug. realizări în sat care 3 au luat fiinţă în toamna c 2% ar** 0 a j
anului trecut. Membrii întovără­ Xifrsic c u hoQ<8&f
însemnări făcute pe o filă de 1957, un an de progrese In satul Cîmpuri-Surduc, ac­ şirii agricole „Horia, Cloşca şi -
tivitatea întovărăşirii agricole, a Crişan“ (cea mai veche) au a- ckp/C pfJrofS
carnet. Un adevăr care s-a do­ S-a întrunit adunarea genera­ schimbat mersul lucrurilor. Ce­ vut o preocupare permanentă
lă a întovărăşirii „Drumul so­ tăţenii se conving de marele a- pentru a dezvolta fondul ob­ pafesdriG c u fn Ş c d
vedit din plin. cialismului". Intovărăşiţii sînt d ev ăr: lucrînd pămîntul la un ştesc.- Pe lingă uneltele agricole
veseli. N-ar avea pentru ce să loc, recoltele sînt mult mai procurate, intovărăşiţii au cum­ *0iMW8A TA ser s e p j ' '
Cu încredere şi elan fie altfel. Munca lor a cunoscut mari. Belşugul creşte. părat, cu ajutorul statului, 115
în fiecare an, rezultate noi. A- oi, proprietate obştească. Acor- VGS76
Membrii întovărăşirii agri­ cum sînt mulţi în întovărăşire, Pe drumul altei vieţi mai bu­ dîndu-le o bună îngrijire, ferma
cole din Cîmpuri-Surduc au suprafaţa perimetrului s-a mărit. ne, au pornit ţăranii muncitori de oi le-a adus în amil’ trecut DDJUU. W
păşit încrezători pe drumul nou. Fondul de bază a crescut. A- din Cîmpuri-Surduc. încă 14 un venit 'de 16.149 tei, în'afară
Au muncit strîns uniţi şi au proape că nu le vine să creadă familii au făcut cereri pentru de 204 kg caş şi 17 miei, care mm
realizat fapte mari. Din sînul cît au avut la început şi cît au înfiinţarea altei întovărăşiri „La s-au repartizat. întovărăşiţilor.
pămîntului au scos recolte bu­ acum. Ce însemna 4.000 de lei şes". Pentru perimetrul întovă­
ne, care, din primul an de mun­ la pornirea pe drumul cel nou răşirii s-au strîn s1pînă acum Din banii încasaţi, 1Q.000 lei
că, le-au îmbelşugat casa. faţă de cele 14.422 lei, cît au 37,92 ha. Nici „cei din Deal“
acum în fondul de bază. Un nu au rămas indiferenţi. 11 ce­ s-au restituit băncii în contul
Anul 1953. Media obţinută de carnet de depuneri la C.E.C. cu reri au fost făcute pînă acum. creditului acordat, iar cu restul
întovărăşiţi la ha a fost de suma de 4.979 lei. Semănătoa­ s-a construit un saivan pentru
2.200 kg grîu. Individualii au rea de grîu valorează 3.956 lei. Suprafaţa ? 14,26 ha. Aceasta
rămas la 1.600—1.800 kg. Cei pentru a treia întovărăşire pe oi.
care la început au stat deopar­ TrioruLvînturătoare l-au plătit care locuitorii din Cîmpuri-Sur­ Pentru ca veniturile întovără-
te au prins a se dumiri: tot la cu 3.687 lei. Au grapă cu două duc vor s-o inaugureze cît de
„tovărăşie îi mai bine“. S-au cîmpuri, care i-a costat 800 lei. curînd. şiţilor să crească mereu, ei au
făcut noi înscrieri. Cabana de la aria de treier, pe hotărît să mai cumpere 100 de
Şi rodul muncii va spori ne­
1956. 45 .familii lucrează la care au construit-o singuri, este contenit. Oamenii îşi dau tot oi,\ să construiască încă un sai­
un loc 30,62 ha teren. In casele evaluată la 1.000 lei. Oare toa­ mai mult seama de diferenţa
lui Romulus Balaj, Mircea Ne­ te acestea sînt lucruri puţine ? dintre cele două feluri de a van, iar de la ferma de oi să
gru, Leontin Raica, Nicolae Iată de ce întovărăşiţi} din Cîm­ m unci: individual, pe loturi
Costea, Damaschin Igreţ şi ale puri-Surduc sînt bucuroşi. A- mici, fărîmiţate, sau în marea valorifice 9.000 litri lapte şi 235
tuturor celorlalţi întovărăşiţi cum au hotărît să cumpere pa­ familie a întovărăşiţilor.
s-au schimbat lucrurile. Ham­ tru prăşitori şi un porzolator. Şi kg lină. La fel, au prevăzut să
barele sînt pline. Copiii sînt sînt oameni de cuvînt întovă- Calea a doua este calea bel­
mai bine îmbrăcaţi, plini de via­ răşiţii, şugului, a bunei stări. De asta contracteze 2.000 kg grîu şi
ţă. Pîine albă, unsă cu unt, scot s-au convins cetăţenii din Cîm­ 2.000 kg porumb. In urma aces­
din ghiozdănaşe la şcoală. Oa­ puri-Surduc şi mulţi alţii ca ei.
tora, proprietatea obştească a
menii se îndreaptă tot mai mulţi fi. C.
întovărăşiţilor va creşte cu pes­
tă. 21.000 lei.