Page 4 - 1958-01

Pdg. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 949

Sesiunea comisiei de specialişti Situaţia grea
pentru schimbai ne energie a învăţămîntului
electrică
din Brazilia
BUDAPESTA 3 '(Agerpres). lare Polone, Republicii Popu­

AVTI anunţă: La Budapesta a lare Romîne, Republicii Popu­

avut Ioc sesiunea comisiei de lare Ungare şi U.R.S.S. Ei au MONTEVIDEO 3 (Agerpres)
specialişti pentru schimbul de e- adoptat o moţiune pe care au TASS an u n ţă: Săptăminalul
nergie electrică din cadrul Con­ prezentat-o secretariatului Con­

siliului economic de ajutor re­ siliului economic de ajutor re­ brazilian „O’Semanario" a pu­

ciproc. ciproc. Comisia permanentă pen­ Succesele energeticienilor Cauzele nepopularitaţii politicii blicat un articol cu privire la
La această sesiune au partici­ tru problemele energeticii va bulgari în cinstea noului an situaţia învăţămîntului în Bra­
dezbate această moţiune în ca­ americane — zilia. Subliniind că, potrivit da­
pat reprezentanţi ai Republicii drul următoarei sesiuni, care se SOFIA 3 (Agerpres) ATB te din cascada nodului hidroe­ telor statistice jumătate din
Populare Bulgaria, Republicii va ţine în februarie 1958 la Bu­ un articol al revistei „New Republic" populaţia ţării este analfabetă,
Cehoslovace, Republicii Demo­ cureşti.
crate Germane, Republicii Popu­

Poporul marocan va continua lupta anunţă: Energeticienii bulgari nergetic de la Batak. WASHINGTON 3 (Agerpres) ne-am angajat faţă de Adenauer ziarul arată că in Brazilia
pentru independenţă au întîmpinat Anul Nou cu mari Hidrocentrala „Beli Iskir" se Revista „New Republic” publică şi tratăm partidele din opoziţie 8.300.000 de copii nu pot să
succese. In seara zilei de 31 de­ un articol în legătură cu o te­ ca pe nişte paria. In Orientul urmeze învăţămîntul mediu din
cembrie au dat curent industrial află în regiunea masivului mun­
tos Rila şi are o putere de 16.000

PARIS 3 (Agerpres). — Zia­ rocan un pericol grav şi con­ prima hidrocentrală bulgară kw. mă tratată foarte des în ultimul mijlociu preconizăm excluderea cauza taxelor şcolare ridicate
rul „l’Humanite" a publicat in­ stituie un anacronism tot atit „Batak“ şi hidrocentrala „Beli In prezent in Bulgaria se timp în presa americană : cau­ şi a preţurilor mari ale manua­
terviul secretarului general al de revoltător şi inadmisibil ca Iskir". zele nepopularitaţii' politicii a- totală a influenţei sovietice, lelor.
Partidului Comunist din Maroc, şi prezenţa trupelor străine pe produc anual peste 2,5 miliarde mericane în diferite ţări ale
Aii Yata. El a declarat că po­ teritoriul naţional. De aceea, Hidrocentrala „Batak" are o kwh de energie electrică, adică lumii. deşi nu sîntem în stare să facem Anul trecut, arată „O’ Sema-
porul marocan care şi-a cuce­ cererea de retragere a trupelor putere de 30.000 kw şi face par­ de peste nouă ori mai mult de- nario", în 40 de şcoli din Rio
rit independenţa mai trebuie să străine este indisolubil legată cit în 1939. , Subliniind că pînă şi aliaţii aceasta". .; ; •

In ce priveşte ajutorul ame­
rican pentru străinătate, revista

dea şi alte lupte pentru ca a- de integrarea în statul marocan S . 1 1 . cÂ. â n t ţte ţtUMeiiil de, a ţ t europeni ai Statelor Unite dau arată că aceasta este condiţionat de Janeiro taxa şcolară a cres­
ceastă independenţă să fie com- a zonelor Melilla, Ifni, Rio de semne „neplăcute" de „neutra- de cauze care aduc prejudicii cut de două, trei ori. Pe anul
.pletată. In primul rind, a spus Oro (controlate de spanioli) şi
Aii Yata, trebuie să obţinem ca a unor regiuni ca Toust şi Mau- dist vwa îedeemte de 11. H . S . lism”, în articol se arată că pro­ prestigiului american, ca de pil­ 1958 se prevede o nouă majo­
trupele franceze, spaniole şi a- ritania, aflate sub dominaţia funda neîncredere a acestor ţări dă, interzicerea sancţionată de rare a taxei şcolare.
colonială franceză. In încheiere Raportul înaintat preşedintelui Eisenhower in politica Statelor Unite este în congresul S.U.A. de a se acorda
rriericane să părăsească terito­ Aii Yata a cerut înfăptuirea u- de către senatorul James Murray primul rînd o „criză de încre­ împrumuturi acelor ţări care au Douăzeci la sută din şcolile
nor reforme interne, ca de pildă dere” în politica dusă de secre­ industrii naţionalizate. De ase­ medii din Rio de Janeiro sint
riul Marocului. In plus, menţi­ naţionalizarea întreprinderilor WASHINGTON 3 (Agerpres). siderabile a fondurilor alocate tarul de stat Foster Dulles. menea articolul critică refuzul particulare, aducînd mari veni­
miniere, de transporturi şi efec­ Senatorul democrat James Mur­ bugetului militar. guvernului american de a admi­ turi proprietarilor lor. In schimb
nerea anumitor oraşe şi regiuni tuarea reformei agrare. ray, statul Montana, a înain­ Această politică, scrie artico­ te un schimb de corespondenţi profesorii din aceste şcoli pri­
tat preşedintelui Eisenhower un NEW YORK 3 (Agerpres). lul, „se bazează pe presupunerea de presă cu China, tendinţele mesc salarii de mizerie.
din Maroc sub dominaţia impe­ raport al comitetului senatorial G. Orvill, preşedintele comite­ că posedăm pe plan mondial o
pentru afacerile interne, in ca­ tului naţional consultativ de me­ putere pe care.de fapt nu o a- macearthiste în domeniul cerce­ Sistemul învăţămîntului din
rialistă este pentru poporul ma­ re atrage atenţia că Statele U- teorologie, a, declarat, în ca­ vem”. regiunile nordice ale Braziliei
nite sînt pe punctul de a fi din drul unei conferinţe de presă tărilor ştiinţifice care au dus la se află în stare şi mai proastă.
Saragat deplînge insuccesele nou întrecute de Uniunea So­ care a avut loc la Washington, Articolul enumera apoi o se­ Astfel, în statul Alagoas din
politicii occidentale vietică şi alte ţări socialiste, şi că Uniunea Sovietică „poale rie de greşeli provenind din „fi­ excluderea unui savant ca O- fiecare 100 de copii numai cinci
anume în domeniul dezvoltării să rezolve problema controlu­ lozofia politicii americane”. „Nu frecventează şcoala elementară.
ROMA 3 (Agerpres). Intr-un tabilă cu lumea sovietică la resurselor de apă şi al contro­ lui asupra climei şi poate să vrem să recunoaştem realitatea ppenheimer, precum şi reduce­
articol redacţional publicat în „masa rotundă diplomatică" ce­ lului asupra condiţiilor meteo­ realizeze acest control în pro­ vieţii din China. In Germania
ziarul „Giustizia", secretarul re participarea activă a ţării rologice. In raportul prezentat porţii largi înaintea noastră". rea fondurilor alocate invăţă-
partidului social-derriocrat din noastre". de Murray se spune că Uniunea mîntului.
Italia, se plînge că anul 1957
nu a fost favorabil ţărilor oc­ Expediţia sovietică în Sovietică şi China populară au
cidentale, în timp ce el a fost Antartica se îndreaptă
martorul marilor succese ale spre regiunea Mirnîi întocmit proiecte de dezvoltare SCURTE ŞTIR! EXTERNE
a resurselor de apă care întrec
pe cele americane.

Uniunii Sovietice. Puterile oc­ MOSCOVA 3 (Agerpres). - TASS Murray a calificat drept „u- NEW YORK. - Agenţiile de infor­ înrobitoare semnate de guvernul iorda­ localităţile din Alfonsinc (provincia ATENA. — „Ar fi de dorit ca infor­
cidentale, scrie Saragat, „nu au Iransinife: Grupul sudic a! expediţiei luitoare" proiectele Uniunii So­ maţii şi ziarele anunţă că în dimineaţa nian cu S.U.A. cu privire la acorda­ Ravena) din oraşele Montevideo Tevc- maţiile de sursă engleză cu privire la
reuşit să lichideze în ţările A- sovietice din Antartica, care se în­ vietice privind dezvoltarea re­ zilei de 1 ianuarie a izbucnit în Ve­ rea „ajutorului” tehnic şi economic în­ lio şi Segvino (provincia Bologna) şi o eventuală demisie a lui John Foster
fricii şi Asiei sentimentele ne­ dreaptă cu ajutorul autotractoarelor surselor de apă şi „menite chiar nezuela o insurecţie armată împotriva robitor Iordaniei. Luco Nei Marsi (provincia Agulaila) Dulles să lie exacte”, scrie ziarul grec
plăcute'stîrnite de aventura lor pe şenile spre regiunea polului inac- să schimbe climatul unor pro­ guvernului dictatorial a lui Perez Ji- au adoptat rezoluţii împotriva înfiinţă­ „Ethnos” într-uu comentariu consacrat
foarte nechibzuită din Suez“. cesibilităţii relative a sosit in 2 ia­ vincii întregi". menez. Insurecţia a izbucnit la baza MOSCOVA. — Subliniind succesele rii acestor baze. politicii Departamentului de Stat ame­
nuarie ia staţia Pionerslcaia, aşezată, aeriană din oraşul Maracay (centru ad­ ştiinţei sovietice pe anul 1957 ziarul rican sub conducerea lui Dulles. „Nu
„Anul 1957 a arătat publicu­ la 375 de km de Mirnîi. Agenţia United Press subli­ ministrativ al statului Arazua) aşezat „Izvestia” scrie că în prezent oamenii STOCKHOLM. — După datele bi­ numai Grecia ar cîştiga de pe urma a-
lui larg ceea ce a fost de acum niază că Murray împreună cu în apropierea oraşului Caracas, capita­ de ştiinţă sovietici — astronomi cal­ roului central de statistică la 1 ianua­ cestei îndepărtări (a lui Dulles, N.R.),
cunoscut observatorilor mai a- Convoiul de auto-tractoare a parcurs mulţi alţi senatori şi-au expri­ la Venezuelei. Guvernul a trimis spre culează cele mai avantajoase traiecto­ rie 1958 populaţia Suediei se cifra la continuă „Ethnos”, dar ar cîştiga si
tenţi şi anume uriaşul succes al această distanţă în 7 zile, în condiţii mat îngrijorarea în legătură cu Maracay mari unităţi militare. In mesa­ rii ale zborurilor în lună şi în alic 7.395.000 locuitori. Statele Unite care suportă în primul
Rusiei în domeniul tehnic, în­ meteorologice extrem de grele. Deasu­ jul transmis prin radio guvernul de­ planete, cu o cheltuială minimă de rînd consecinţele repetatelor sale erori
deosebi in crearea armei balis­ pra platoului de ghiaţă a bîntuit timp intenţia guvernului american de clară că este hotărît să „restabilească energie. Se elaborează construcţia ţi­ HELSINKI. — Potrivit datelor ofi­ politice”.
tice". de tnai multe zile un viscol puter­ ordinea” şi cere insurgenţilor să ca­ nui telescop — reflector avînd o oglin­ ciale la sfîrşitul anului 1957 populaţia
nic oare a dus la înrăutăţirea vizi­ a reduce alocaţiile destinate pituleze. dă cu un diametru de 6 m, care va Finlandei a fost de 4.357.000 de locui­ BONN. — Potrivit relatărilor agen­
Trecind la politica externă a bilităţii. întrece cunoscutul reflector american, tori. Helsinki numără 437.000 de locui­ ţiei DPA, Hellwege, primul ministru al
Italiei, Saragat scrie: „Se poa­ proiectelor de dezvoltare hidro­ DJAKARTA. — Luînd cuvintul la 31 cel mai mare din lume pînă în pre­ tori. landului Saxonia inferioară, s-a pro­
te spune că la baza politicii decembrie 1957 la mitingul organizat zent. nunţat împotriva continuării cursei înar­
noastre externe nu este pusă logică din cauza sporirii con- cu prilejui împlinirii a şase ani de la ROMA. — După cum transmite a- mărilor. El a declarat că scopul cel
atît o idee consecventă şi uni­ înfiinţarea Uniunii foştilor luptători din DAMASC. — La 31 decembrie 1957, genţia italiană S.A.I. în urma consim­ mai apropiat ar trebui să fie un ar­
că, cit interese întîmplătoare şi senaî©r am erican despre creşterea întreaga Indonezie, Sukarno, preşedin­ Partidul Comunist din Siria şi Liban ţământului guvernului Italiei de a se mistiţiu în „războiul rece”.
schimbătoare care ameninţă în tele Indoneziei a declarat că poporul a dat publicităţii importante directive construi pe teritoriul ţării baze ameri­
ultimă instanţă atît cauza în­ p re s tig iu lu i U.R.S.S. în f ir ile A sie i indonezian este hotărît să continue lup­ către membrii săi în care le cere să cane pentru rachete balistice, după LVOV. — La Lvov se află în tur­
tăririi unităţii Europei cît şi ta pentru alipirea Irianului de vest la acorde cea mai mare atenţie întăririi şase ianuarie vor sosi în ţară primele neu cîntăreaţa romînă Stella Simonetti.
prietenia noastră cu America şi _ WASHINGTON 3 (Agerpres). rească spaţii interplanetare Indonezia. El a subliniat că acest nou unităţii şi să-şi ascută vigilenţa pen­ transporturi de materiale pentru echi­ Primul său spectacol la Teatrul de ope­
posibilitatea noastră de activi­ este capabilă să construiască stadiu a luptei poporului indonezian tru a dejuca comploturile imperialiste. parea primului divizion atomic, care ră „Ivan Franko”, unde a interpretat
tate în lumea africană şi asia­ Senatorul Sparkman (statul A- diguri, uzine metalurgice, să împotriva colonialismului este continua­ va face parte din efectivul N.A.T.O. rolul Toscăi, s-a bucurat de mult suc­
tica. labama), membru al comisiei îmbunătăţească producţia agri­ rea revoluţiei din 1945, în urma că­ AD1S ABEBA. — La Adis Abeba a ces. Cîntăreaţa romînă va interpreta
¦Am dori ca această situaţie senatoriale pentru afacerile ex­ colă şi să uşureze suferinţele fost dată publicităţii declaraţia făcută MOSCOVA. — La Moscova s-a dat de asemenea rolul Eleonorei din ope­
să se schimbe cît mai repede. terne, a făcut o serie de de­ popoarelor care flămînzesc şi a reia a fost proclamată independenţa unui corespondent al ziarului iugoslav publicităţii comunicatul cu privire la ra Trubadurul şi rolul Halkăi din opera
Aceasta este cu atit mai mult claraţii semnificative despre ţărilor slab dezvoltate. ţării. „Borba” de împăratul Etiopiei, Haile tratativele culturale sovieto-iugoslave. „Halka” şi va da un recital.
de dorit cu cît întîlnirea inevi­ creşterea prestigiului Uniunii So­ Selassie.
vietice in ţările Asiei. In ra­ Ţările asiatice ajung la con­ BEIRUT. — După cum relatează Pornind de la dorinţa comună de MOSCOVA. — In numărul său de
portul pe care l-a întocmit du­ cluzia că „sistemul economic ROMA. — In întreaga Italie conti­ a lărgi şi întări continuu această cola­ Anul Nou ziarul „Sovietskaia Avia­
pă vizitarea a 13 ţări din Asia, şi politic, pe care-1 prezintă co­ ziarul „As Sark” la 1 ianuarie la şe­ nuă demonstraţiile de protest împotriva borare, delegaţiile au semnat un pro­ ţia” scrie că rachetoplanele şi avioanele
Sparkman declară: munismul sub forma de soviete, proiectatei creări a unor baze pentru tocol de colaborare în domeniul ariei, ionosferice pot servi ca aparate desti­
este capabil mai mult decît ori­ dinţa parlamentului iordanian, 10 de­ arme atomice şi arme rachetă. Consi­ ştiinţei, cinematografiei, învăţămîntului nate zborurilor în păturile superioare
„Convorbirile mele cu condu­ care altul să salveze ţările slab liile municipale din oraşul Novara şi superior, educaţiei, activităţii editoriale,
cătorii acestor ţări au arătat dezvoltate de mizerie şi să cre­ putaţi au votat împotriva acordurilor radioului şi televiziunii.
eă, după părerea multor locui­ eze pentru ele belşugul".
tori, .ţara care poate să cuce­

Codrii plini de iaine, preriile a- AMERICA LATINĂ din lume, (2.808.000 km pairaţi). Cu DJAKARTA. — Ziarul indonezian ale atmosferei şi în spaţiul cosmic cu
coperiie de praf, cactuşi in spa­ bogăţiile ei nesfirşiie această ţară în­ „Irian Post” relatează că australienii o viteză care să depăşească de cîteva
tele cărora strălucesc pistoalele — Această zonă bogată şi pitorească raguay", „Dictatura din Argentina", regii petrolului, ai cauciucului şi ca­ tinsă ar fi putut hrăni 100.000.000 au trimis unităţi terestre, navale şi ae­ ori viteza sunetului. Avioanele ionosfe­
iaiă cum este prezentată America de oameni, dar în realitate ea nu poate riene pe teritoriul Irianului de vest rice cu motor reactiv cu flux direct vor fo­
Latină in cărţile de aventuri. sătura nici cei 18.000.000 de locui­ — teritoriu aflat sub dominaţia colo­
losi energia aerului, disociat şi ionizat de
nială olandeză. Unităţile australiene razele soarelui la înălţimi mari în io-

' In America Latină există 20 de a lumii esle cunoscută şi ca o acti­ „Război în Columbia". felei, pentru dictalorii militari. tori ai săi. sînt grupate în majoritate în localită­ nosferă. Drumul pe care-1 va puiea

republici: 10 in America de Sud şi vă zonă vulcanică. Dar America La­ „Am fost 33 de ani în serviciul In spatele aspectului exotic şi pi­ Cel mai minunat di/dre ţoale sla- ţile Alarauka, Fekfak, Scrong şi în mi­ străbate un astfel de avion va fi în
10 în America Centrală, în care se tină nu este o zonă vulcanică nu­ activ — scrie generalul Buttler... toresc se dezvăluie o realilate în­ iele sud-amcricane esle Brazilia. El
vorbesc limbile spaniolă şi portu­ mai pentru geografi. Contactul de In aceasiă perioadă am ajutat la grozitoare, o ilustrare vie a racilelor esle vast cît un continent. Dar aceasiă cile insule Radja şi Enipay. mod practic nelimitat.
gheză. 500 de ani cu „civilizaţia“ coloni­ netezirea drumului marelui capital imperialismului şi jugului colonialist. ţară fantastic de bogaiă esle sortită
zatorilor reprezintă o succesiune zgu­ al Wall-Sireet-ului şi bancherilor.
America Latină se întinde pe o duitoare a jafurilor sistematice pe ...Am ajuiat să se transforme Haiti Anuarele statistice ale diferitelor sia­ foametei. „Foametea — scrie ziarul
suprafaţă uriaşă. Partea de nord cu­ de o parie şi o năzuinţă puternică şi Cuba inir-o afacere rentabilă pen­ ie din America latină sînt documen­ brazilian „Ultima Hora" — a înce­
prinde pustiuri pîrjoliie de secetă şi spre libertate şi independenţă pe de te zguduitoare care demonstrează fap­ tat să mai fie tovarăşul de drum
nesfirşiie păduri ecuatoriale, iar cea altă parte. tru „National City Bank"... Am aju­
de sud atinge gheţarii Arcticei. Ea tat „să se cureţe“ Nicaragua pen­ tul că pe pămînlul bogat în. dia- al cîiorva mii de familii. In pre­ DUAAINICĂ 5 IANUARIE 1958
ocupă 21.000.000 km2 şi are o popu­ Nu <numai cafeaua din Brazilia, tru banca internaţională „Brown inanle, aur şi iopaze, în mijlocul la­ zent ea a ajuns tovarăşul de drum
laţie de aproape 170.000.000 de lo­ cuprul şi salpelrul din Chile, ţi­ Brothers". Am „adus" lumină în Re­ nurilor mănoase de porumb, al plan­ al întregului popor". Cea mai mare SPECTACOLE Muzică populară romînească, 16,30 Jur­
cuitori. Alături de siaie uriaşe ca ţeiul din Venezuela, bumbacul din publica Dominicană în interesul com­ taţiilor nesfirşiie de cafea şi banane, şi bogaiă ţară a Americii Latine are CINEMATOGRAFICE nalul satelor: 17,10 Muzică uşoară de
Brazilia (8.516.000 km? şi 53.000.000 Mexic, tutunul din Cuba, porumbul paniilor americane ale zahărului... milioane de oameni suferă continuu trisia onoare să ocupe unul din pri­ compozitori rom îni; 18,00 Drumeţii ve­
de locuitori), exislă aici şi siaie pi­ şi griul din Argentina, dar şi func­ Am „făcut ordine" în Honduras pen­ de foame. mele locuri din lume. în ce priveşie DEVA: Gervăise; ILIA: Dragoste seli ; 18,30 Cîntece şi jocuri populare
tice cum sînt Cosia Pica (51.000 ţiile de stat şi poliţieneşti se află tru companiile americane de fructe". mortalitatea". de mamă ; SEBEŞ : Malva ; LONEA : rom îneşti; 19,05 Teatru la microfon:
km2 şi 825.000 locuitori),' Panama în miini străine, in mîinile diferite­ Zahărul din Cuba care se revarsă Infernul îngerilor ; TEIUŞ : încotro ? ; „Bădăranii" comedie de Carlo Goldoni:
(74.000 km^ cu 870.000 de locuitori) lor întreprinderi ca „United Fruit „Turiştii călătoresc spre Orient, spre S.U.A. esle amar pentru oame­ 'Aceasta esle balanţa politică şi ZLATNA : Mănăstirea din Parma ; Sl- 20,50 Muzică de d a n s ; 22,30 Melodii
şi altele. Company", „Standard OiL", „Ana­ poeţii cîniă gloria apusă a Greciei, nii muncii cubanezi, pentru cei care economică a „miminalei Americi La­ MERIA: O mică întîm plare; HAŢEG: populare rom îneşti; 23,00 Muzică de
conda Copper Mining Companij", pictorii nu se mai saiură reprodu- trăiesc în patria zahărului. Ei nu duc. tine". Falsul romantism şi pitores­ Romeo şi Julieţa ; BARU MARE: Ţar dans. Programul 11: 8,00 Muzică popu­
America Latină dispune de imen­ „Armor" şi „Swift", în mîinile tui cînd peisaje din Elveţia şi Apenini. lipsă1numai de zahăr ci şi de pline. cul, pălesc în faţa nodurilor nesfîr- şi dulgher; BRAD: Taina nopţii e- lară romînească ; 8,30 Emisiune pentru
se bogăţii naturale. Ea ocupă locul „Colosso del Norie" (Colosul din Dacă cauţi însă miezul frumosului, şile de oameni fără pline, fără adă­ terne; APOLDU DE SU S: Thcreze studenţi; 9,45 Revista presei străin e:
al doilea în ce priveşie producţia de nord) cum se numesc S.U.A. de popu­ călătorule, vino cu noi în Occident. In Venezuela se găseşte ţiţe i' pre­ post', fără pămînt. Raquin ;• ALBA-IULIA : Vrăjitoarea ; 10,20 Din muzica popoarelor; 12,07 Mu­
ţiţei, iar. în ce priveşte exportul — laţia acestor ţări. Departe, clinşolo de valurile furtu­ tutindeni, în subsolul pădurilor se­ PETROŞANI : cinema „7 Noiembrie” : zică uşoară ; 13,00 Muzică populară
primul loc din lumea capitalistă. A- noase ale Oceanului Atlantic, în spa­ culare, în lacurile înconjurate de Dar popoarele a căror libertdte Căpitanul şi eroul său ; cinem a: „Ale­ romînească ; 14,15 Cînta Luigi Ionescu;
proximaiiv jumătate din producţia „In istoria complicată a vieţii po­ iele insulelor tropicale ale Indiilor jungle de nepătruns. Acest pămint este îngrădită cu puştile şi baione­ xandru Sahia” : Trepte abrupte; O- 14,30 Concert de muzică populară ro­
mondială de argint şi minereu de litice a Americii Latine este greu occidentale. şe întind ţări frumoase. scoate ţiţei prin toţi porii săi. Dar tele reprezintă un material foarte in­ RAŞTIE: Moulin Rougc. mânească ; 15,15 Concert de estradă;
cupru aparţine fanericii Latine. Aici să descoperi adevăratele motive ale Deasupra lor se înalţă cerul de safir, în timp, ce casele societăţilor petro­ flamabil. „Tulburări naţionale în 16.00 Vorbeşte Moscova; 17,33 In vîr-
se găsesc o cincime din rezervele evenimentelor" — afirmă locuitorii iar soarele ce străluceşte esle ca lifere „Royal Dulcii" şi „Standard Chile", „Excese împotriva nord-ame- SELECT IUNI tejul jocului; 18,00 Muzică u şo ară;
mondiale de fier. Americii Latine îi luxoaselor reşedinţe. şi vile aristocra­ aurul topii". Aşa este America de Oii" sînt pline, Venezuela flămln- ricanilor în Columbia", „Să ne îngri­ DIN PROGRAMUL DE RADIO 19.00 Din cele mai cunoscute melodii
revine circa 88 la sută din produc­ tice acoperite, de trandafiri. De fapt_ Sud, dar numai în prospectele-re- ¦zeşie. Hotărîrije cu privire , la propor­ jim de ocrotirea cetăţenilor ameri­ populare rom îneşti; 20,20 Muzică de
ţia mondială de cafea şi o treime sint suficiente afirmaţiile generalu­ clamă ale birourilor turistice ¦şi hote­ ţiile extracţiei de ţiţei şi preţul a- cani în Bolivia" — aceste evenimen­ Programul 1: 6,00 Melodii populare d a n s ; 20,50 Pagini dc satiră şi umor:
din producţia mondială de cacao. lui american Buttler pentru d ¦;în­ cesluia se iau nu. la Caracas, ci la te şi altele comunicate de buleti­ 21,05 Seară de romanţe; 21,35 Arii şi
Argentina ocupă primul loc in lume ţelege cine se află în spaiele eve­ New York. De aceea „Venezuela esle nele bursei din îndepărtatul New j romîneşti; 7,00 Emisiune a g ra ră ; 7,30 duete din operete; 22,00 Muzică de
in exportul de porumb, al doilea — nimentelor cînd telegramele anunţă acea ţară din America de sud unde York sînt scînieile ' incendiului care dans.
in. , exportul de griu şi lină. Cuba lipsa de hrană este deosebii de a- va mătura pentru totdeauna de pe In slujba patriei; 8,00 Recreaţia ma­
ocupă primul loc in producţia de „Răscoala în Cuba", „Complot¦ în iarmahiă" —• după cum. scrie ziarul colierul de smarald al Anlilelor, de rc ; 8,20 Teatru la microfon pentru Buletine de ştiri: 6,30; 13,00; 19,00;
zahăr, iar Brazilia — al 4-lea în „El Nacional" din Caracas. copii; 10,00 De toate pentru to ţi; 11,00
Chile", „Atentate în Nicaragua", pe pantele uriaşe ale Cordilierilor Din cele mai frumoase operete ’ 11,30
Spicul de griu şi capul de bou îm­ Revista presei; 11,45 Cu cîntecul şi jo­
cul pe întinsul patriei; 12,30 Muzică de
podobesc moneda naţională a Argen­ pelele ruşinoase ale robiei, mizsnei

producţia de bumbac. „Revoluţie în Peru", „Criza din Pa­ lurilor de mina întîia, numai ¦penirit tinei, una din cele mai mari ţări şi foametei. i estradă j 14,00 Din repertoriul orches­ 22,00; 23,52 (programul I), 7,50; 14,00;
\ .— trei de muzică populară R adio; 16,00 20,00; 23,00 (programul II).

Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. u, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „l Mai" — DEVA.