Page 40 - 1958-01
P. 40
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 962
h 1•,y<I» : Decana de vîrstă a parlamentului OLANDA
de la Bonn adresează un apel tre b u ie să ren u nfe
femeilor să lupte pentru pace la politica colonialista
DJAKARTA 18 (Agerpres).
BONN 18 (Agerpres)'. — Du o mână de oameni să hotărască — Asociaţia pentru prietenia
pă cum transmite Buletinul de moartea soţului sau a copiilor dintre Olanda şi Indonezia cu
presă al Partidului social-de- ei? Nici una! Ridicaţi glasul sediul la Amsterdam a . dat pu
mocrat, deoana de vîrstă a par vostru de protest împotriva pre blicităţii o declaraţie în care
lamentului federal de la Bonn, gătirilor de război!" cere guvernului olandez să re
Marfa Luderas, a lansat un apel Apelul decanei de vîrstă a nunţe la dominaţia asupra Iria-
Bun deştagului a fost publicat nului de vest şi să ipiţieze tra
către femeile din întreaga lu în numeroase ziare vest-ger- tative cu Indonezia pentru nor
încercarea unor antibiotice O nouă criză în relaţiile me cerîndu-le să facă tot ce mane, între oare şi marile co- malizarea relaţiilor dintre cale
Ie stă în putinţă în lupta pen tidiane „Suddeutsche Zeitung" două ţări. Declaraţia arată că
anticanceroase în U.R.S.S. franco-tunisiene tru apărarea păcii.. Olanda trebuie să renunţe la
şi „Die Welt",
PARIS 18 (Agerpres)’ - Zia ţării noastre războiul din Al- „Care femeie din lume, se • politica colonialistă învechită şi
rele pariziene din 16: ianuarie spune în apel, ar accepta ca
relatează despre noua criză din Ziarul îşi exprimă părerea că
MOSCOVA 18 (Agerpres). — respirator vătămat în mod ere să abordeze într-un spirit nou
TASS an u n ţă: La Institutul de ditar. Drept asemenea modele Proteste in Scoţia împotriva construirii actualele probleme în suspensie
cercetări antibiotice al Acade-- au .servit celule de drojdie cul relaţiile franco-tunisiene. acest război, „subminând rela între Tndonez'a şi Olanda. Răs
punzând unei interpelări în pri
miei de Ştiinţe medicale a tivate anume în acest scop şi Ziarul „L’Humanite“ sublinia ţiile dintre Franţa şi celelalte de rampe de lansare a rachetelor
UiR.S.S. se află în curs de în cane au constituit materialul ză că continuarea războiului ţări din Asia şi Africa'1, con LONDRA 18 (Agerpres)'. —« nire a şefilor de guverne ar ma Cameră a parlamentului
cercare antibiotice anticance pentru selecţionarea antibiotice în Algeria duce la înrăutăţirea tribuie la manevrele americane TASS a n u n ţă : Populaţia din putea să ducă la schimbarea olandez, guvernul Olandei a a-
relaţiilor dintre Franţa şi cele care urmăresc să înlăture in Scoţia se pronunţă cu hotărîre întregului „climat al relaţiilor rătat că continuă să refuze a
roase. Unele dintre aceste pre lor. Au fost studiate 2.500 cul fluenţa Franţei din Africa de împotriva planurilor engleze, internaţionale". lua iniţiativa începerii de tra
lalte ţări din Afrioa de nord. nord. „Numai recunoaşterea de a construi pe teritoriul An tative cu Indonezia. Ca urmare a
parate s-au dqvedit a fi inhi turi de • diferite • actinomicete. falimentului sistemului colonial, gliei rampe pentru lansarea ra Partidul liberal din Scoţia a dominaţiei' economice a Olandei
„Noua criză din. relaţiile fran subliniază „L’Humanite" va a- chetelor. protestat de asemenea împotriva în Indonezia, Olandă este ne
batoare ale evoluţiei tumorilor Dintre acestea am selecţionat păra interesele ţării noastre". instalării pe teritoriul Scoţiei de
co-tunisiene, scrie ziarul, arată Consiliul general al Congre rampe americane pentru lansa
maligne. 53 de culturi care au vădit pro
încă odată ce prejudicii aduce
Intr-o convorbire ou un co prietatea de a inhiba dezvolta
respondent al agenţiei TASS, rea celulelor cu exidare nor sului scoţian al Trade Union- rea rachetelor. In declaraţia Co voită să adopte o politică de
prof. Gheorghe Gauze, director mală. Din aceste culturi •obţi
al Institutului, a declarat: nem preparatele ce ne intere Cuvîntarea rostită de J . NEHRU urilor a dat publicităţii o decla mitetului executiv al partidului economii în toate domeniile.
sează. raţie în care se subliniază că se subliniază că crearea unor Dar presiunile cercurilor co
Preparatele pe care le expe Sa Congresul partidului crearea de baze americane pen asemenea baze „va aduce pre merciale şi acţiunea unor par
rimentăm au' fost obţinute ca In încheierea declaraţiei sale, Congresul nafional indian tru arma rachetă în Scoţia ar judicii economiei şi bunăstării tide politice care cer tratative
rezultat al studierii problemelor crea pentru poporul scoţian pri Scoţiei", cu Indonezia se intensifică pe zi
mejdia serioasă a unor contra-
teoretice în legătură cu elabora prof. Gauze a subliniat că în
rea antibioticelor anticanceroa etapa actuală a cercetărilor şi
se. Ga punct de plecare al stu experienţelor este încă prema lovituri. In declaraţie se arată Construirea rampelor pentru
că o asemenea primejdie s-ar lansarea rachetelor, se spune
diului nostru am luat faptul tur să se vorbească despre im GROHATI 18 (Agerpres)1. - rea altor ţări, Nehru a declarat resfrînge foarte nefavorabil a- în declaraţie, „ar îngreuna tra ce trece.
TASS anunţă : Luînd ouvîntul că pentru prosperitatea ţărilor supra dezvoltării industriale a tativele internaţionale şi ar fi
cunoscut că celulele canceroase portanţa practică pentru medi la 17 ianuarie în şedinţa de Europei şi Americii a fost ne Scoţiei deoarece nu are sens interpretată ca un act agresiv întoarcerea cetăţenilor olan
seară ia comitetului de redactare voie de 150 de ani. Noi nu crearea de noi întreprinderi şi provocator. dezi din Indonezia creează mari
se deosebesc de cele sănătoase cină ia substanţelor descoperite. a rezoluţiilor congresului par putem aştepta atît de mult. într-o regiune care în caz de dificultăţi Olandei. Creşte şo
tidului Congresul Naţional In In Rusia s-a produs ou 40 de război ar fi prima ţintă a eon- majul şî devine tot mai serioa
în : special prin tulburarea res Totuşi, oamenii de ştiinţă sovie dian, J. Nehru a subliniat că ani în urmă revoluţia. Această traloviturilor cu rachete balis să lipsa de locuinţe.
ruşii au făout un lucru extra ţară a atins un progres econo tice.
piraţiei intracelulare. Noi ara tici au făcut în acest domeniu ordinar, lansînd un satelit în mic, biruind mari lipsuri şi di
spaţiul interplanetar. ficultăţi. In prezent însă Rusia In declaraţie se subliniază
obţinut modele biologice de primii piaşî oare au un mare este o mare ţară, înalt dezvol „necesitatea primordială" ia or
In legătură cu rezoluţia cu tată din punct de vedere eco ganizării în viitorul apropiat a
microorganisme cu aparatul interes teoretic. privire la situaţia economică nomic. Nehru şi-a exprimat con unei întîlniri a şefilor de guver iiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiinni[iiii[iiniiiiiiiiiiiniiiiiiiii[iiiiiiiniiiiiffliiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii[Miiiiiii
pe care a prezentat-o spre exa ne pentru examinarea „propu
Hotârîrile adoptate minare comitetului, Nehru a vingerea că India, va putea
rostit o cuvântare. El a chemat obţine pe calea sa proprie un nerilor pozitive pentru asigu
de C. C. al P. C. Francez pe membrii partidului să nu progres rapid. 20 şl 21 IANUARIE 1958
se lase cuprinşi de panică, date rarea păcii". Consiliul general
. PARIS 18 '(Agerpres). — care vor fi nevoite să se apere. fiind dificultăţile prin care trece SPECTACOLE CIN EMATOGRAFICE
Plenara Comitetului Central al Plenara cere comuniştilor să în prezent India în dezvoltarea îşi exprimă părerea că o întîl-
Partidului Comunist Francez sa economică. DEVA: Ulise; ALBA-IULIA: Pen înălţimi; ORAŞTIE; O noapte de a-
şi-a încheiat lucrările. Plenara contribuie la organizarea cu
a 'adoptat două. rezoluţii la ra succes a campaniei de strânge El a subliniat că sporirea tru pacej APOLDEJ DE SUS: Bon- mintiri; PETROŞANI: Cicatricea; Vră
portul prezentat de L’aurent Ga- re de semnături împotriva sto producţiei agricole este sarcina
sanova, cu privire la lupta par cării armelor rachetă în Fran jour Elefant; BRAD: Păianjenul de jitoarea; ILIA: Carnetul de partid ţ
tidului împotriva înarmărilor ţa, campanie iniţiată de Consi aur; BARU MARE: Brigada lui lo- SEBEŞ: Mikolko cel viteaz; LONEA:
atomice şi pentru pace. liul naţional al păcii. nuţj HAŢEG: Ghimpele; SIMERIA: Pătratul 45; TEIUŞ: Fum in pădure;
ZLATNA: O vară neobişnuită.
In prima rezoluţie se spune Cea de a doua rezoluţie a Catastrofă minieră în Franţa
că în ultimii 18 ani Franţa se plenarei se referă la lupta pen SELECŢIUNI DIN PRO GRAMUL DF, RADIO
află aproape în permanenţă în tru pace în Algeria. In rezoluţie
sţare de război, ceea ce sacă- se spune că războiul din Al principală în condiţiile actuale PARIS 18 (Agerpres)', —• ceaux Ies mines o telegramă în Luni 20 ianuarie 1958. Programul 1: Muzică uşoară;10,18 Muzică românea-
’tuîeşte ţara şi impune poporului geria care a intrat în al patru ale Indiei. Arătând dificultăţile După cum anunţă presa pari care „îşi exprimă compasiunea
poveri uriaşe. lea an dovedeşte netemeinicia prin care trece India, Nehru a ziană, la 16 ianuarie la mima faţă de noile victime ale bestia 6,35 Jocuri populare româneşti; 7,05 scă de cameră; 11,03 Cîntece şi jo-
pretenţiilor cercurilor oficiale ca declarat că din cauza secetei „Plichon" din regiunea Mon- lei exploatări capitaliste". In te
Plenara a subliniat îndeosebi problema algeriană să fie rezol şi a inundaţiilor India trebuie să ceaux Ies mines (departamentul Muzică uşoară; 7,40 Melodii populare curi populare româneşti; 11,30 Polci şi
consecinţele nefaste ale atrage vată prin forţă armată. importe alimente. Apoi India legramă se arată că Comitetul
rii Franţei în Uniunea Nord-At- mai trebuie să-şi sporească Saone et Loire) s-a produs o Central al P.C. Francez a în româneşti; 8,10' Din cântecele popoare- , mazurci; 12,30 Muzică ‘populară ro-
lantică, ceea oa a dus la crea- Plenara subliniază din nou cheltuielile de apărare pentru explozie de pe „urma, căreia au sărcinat grupul sau parlamentar
că singura oale spre rezolvarea cumpărarea de avioane şi- alt fost răniţi 40 de mineri. In di din Adunarea Naţională să cea-, iorj 9,30 „Colegi de şcoală”; 13,45 mînească; 13,05 Concert dc prânz; 14,45
rea de baze militare americane problemei algeriene o constitu- armament. In sfîrşit conflictul mineaţa zilei de 17 ianuarie au ră anchetarea cauzelor catastro Cântece de 'tineret j 14,00 Muzică de
pe teritoriul francez şi a făcut ie tratativele cu reprezentanţi ai Suezului s-a răsfrînt de aseme fei, preoum şi respectarea întoc estradă; 15,05 Cântă Ansamblul Forţe Gu cântecul şi jocul pe întinsul patriei;
ca interesele naţionale ale ţării poporului algerian, recunoscîn- murit 5 mineri de pe urma ar mai a măsurilor tehnicii secu lor Armate ale R.P.R.j 1Ş.45 Muzică 15,30 Muzică de estradă; 17,30 „Sfa
să fie sacrificate unor interese du-se Algeriei dreptul la in- nea asupra economiei Indiei, surilor grave căpătate în timpul rităţii. uşoară; 16,45 Muzică distractivă; 19,05 turi pentru echipele artistice de am a
străine. Pt-mlenara s“ubliniază c-ay dependenţă. exploziei. Ceilalţi se află în sta Muzică corală' românească; 20,15 Mu tori”; 18,25 Muzică uşoară; 19,20
răspunderea pentru această po- Noi trebuie însă să îndeplinim re gravă. Biroul Confederaţiei Generale zică uşoară ,românească; 21,00 Concert Piese pentru acordeon; 20,35 Muzică
itică de nesocotire ia intereselor Plenara a ales o comisie pen a Muncii a publicat la 17 ia de muzică populară românească; 23,06 uşoară de Noru Demetriad şi Eugen
„•raţionale revine marii burghezii tru elaborarea noului program planul, a spus Nehru. Nu putem In semn de protest împotriva nuarie în ziarul „L’Humanite" o Concert de noapte: Programul II: 14,03 Koffier; 21,00 „Seară de concert E-'
ranceze. al partidului. Acest program ur condiţiilor grele de muncă din declaraţie în care-şi exprimă Program de melodii populare; 15,00 nescu"; 21,30 „Părinţi"'şi copii” ; 22,30
mează să fie examinat ulterior să ne oprim la jumătatea dru mine şi a nivelului extrem de solidaritatea ou minerii şi do Muzică uşoară; 15,30 Muzică populară Concert de estrada; Programul I I :
Io rezoluţie spune că gu reşte victimelor catastrofei grab românească; 17,00 Muzică de cameră; 14,03 Muzică populară românească;
vernul S.U.A. menţine în mod de către Comitetul Central şi mului în construirea de uzine nică însănătoşire. 18,05 Concert de estradă; 19,00 Teatru •I4,4Q Muzică distractiv^; 17,00 Concert
¦artificial actuala încordare in- prezentat congresului partidului, pentru copii; 18,25 Melodii populare;
ternaţională. Hotârîrile adoptate Din. comisie fac parte: Maurice metalurgice şi alte construcţii nesatisfăcător al tehnicii securi Biroul C.G.M. cere cercetarea
la recenta sesiune a N.A.T.O. Thorez (preşedinte),. Etienne
sânt extrem de primejdioase, economice. tăţii din care cauză se produc cauzelor catastrofei şi pune la microfon: „O chestiune personală”; 19,00. Muzică uşoară; 21,15 Muzică
Ele înrăutăţesc situaţia interna Fajon, Waldeck Rochet, Geor- întreaga răspundere pentru acest
ţională, stimulează cursa înar ges Cogniot (secretar), Henri Noi, ia spus Nehru, sîntem adesea accidente şi schilodiri grav accident pe seama Direc 20,38 Cântece populare româneşti; 22,15 populară românească; 21,45 Muzică u-,
Krasucki, Victor Michaut şi ale oamenilor muncii, cei 8.000 ţiei industriei carbonifere dim Muzică de estradă.
recunoscători pentru ajutorul de mineri din acest bazin car Franţa care nu vrea să ia mă şoară; 22,00 „Pagini din istoria muzi-
Jean Pronteau. primit din afară. In cele din bonifer au declarat grevă. surile necesare pentru asigura Marţi 21 ianuarie 1958. Programul 1: cii“; 23,15 Concert de noapte.
rea securităţii muncii minerilor. 6,15 Jocuri , populare româneşti; 6,30
urmă însă trebuie să depindem \ Comitetul Central al Partidu BULETINE D E 'Ş T IR I: 5,00: 6,00:
de resursele noastre interne în lui Comunist Francez, după pri Muzică populară românească; 6,45 7,00: 11,00: 13,00: 15,00: 17,00: 19,00:
progresul nostru. Comparând mirea acestei ştiri a adresat „Clubul curioşilor”; 7,40 Muzică distrac 20,00; 22,00; 23,52 (programul I); 14,00:
dezvoltarea Indiei cu dezvolta sindicatului minerilor din Mon- tivă; 9,00 Muzică din operete; 10,00 16,00; 18,00: 21,00: 23,00 (programul II)
mărilor şi pun pacea în primej O00-00OO08oo-oeroo-ooo o w w « w 9o«m o ooooaesooooocesoeesooeGeosGSos®aoooooooooooooooc- xioooosossooooaoeoosoooo® ooocooooooooooaoooocoooooooooooooooooooocoooogoooooooooooooooooooooooooc o ooooooo ooooooooooaoooooooooooooooooooooooc
die la cel mai mic incident sau
provocare. Contribuind la elabo militară a Statelor Unite în Ex
rarea acestor hotărîri şi capitu- Tratative la nivel înalt între tremul orient. Pentru a putea lu
SĂPTĂMÎNA INTERNAŢIONALĂcane, guvernul Gaillard submi imperioasă a zilelor noastre. De cra în voie şi pentru a se lua
lîrid în faţa pretenţiilor ameri Răsărit şi Apus — iată cerinţa măsuri „legale” care să interzi-
că demonstraţiile de protest ale
nează viitorul naţiunii şi al mai multe săptămînî, în lume Mii lan. Am luat împreună a- neutre, de neparticiparea Jor ia nuarie la Ankara. populaţiei, americanii au înlătu-
vieţii poporului său. Dacă pe se duce o ' luptă intensă şi de nu mai vorbim de opinia publi ceste vizite nu numai pentru nici un bloc militar. Vizita pre Dealtfel, această intenţie a- rat în octombrie anul trecut pe
teritoriul francez vor fi construi mari proporţii pentru a împiedi- că din ţările occidentale, din Ori- faptul că au loc pe acelaşi con şedintelui Indoneziei într-o se reprezentantul partidului popu-
tinent dar fiindcă acestea sînt rie de ţări afro-asiatice confir mericană e aspru criticată de
te depozite de arme atomice şi ca pregătirile febrile de război entul mijlociu şi apropiat şi din caracterizate şi de interese opu mă încă odată justeţea politicii opinia publică din Orientul a- Iar care deţinea postul de pri-
de neutralitate pe care o promo propiat şi mijlociu, care vede în mar. ?
rampe pentru rachete, atunci, care au loc în ţările occidenta- Asia care se pronunţă cu fermi se. In timp ce MacMillan ur ea o nouă ameninţare la cauza
intrucît ţara noastră va fi tran le, pentru menţinerea păcii şi tate pentru acceptarea propune măreşte —- potrivit afirmaţiilor vează cu consecvenţă unele din păcii, şi securităţii în această In alegerile din 12 ianuarie,
sformată într-un avanpost ial securităţii în lume. Iar singura rilor realiste şi înţelepte ale gu parte a lumii. Ziarul „Al-Ahbar“ pentru postul de primar candi
unei agresiuni antisovietice, în cale care ar putea duce spre a- vernului sovietic. arată că proiectata sesiune a dau un reprezentant al partidu
cazul unui conflict ea va deveni o ceasta în prezent sînt tratative Problema tratativelor Est- Consiliului pactului de Ia Bag lui popular, Sayti Kamesi şi
ţintă directă pentru o eventuală le între conducătorii de guver Vesl fiind prima problemă din dad reprezintă o continuare a Toţuo Taira, sprijinit de autori
contralovitură din partea ţărilor ne ale marilor puteri şi ai altor agenda noastră săptămînală de # C e r in ţ a z a le i: T r a t a t iv e Esf-Vest comploturilor urzite împotriva tăţile militare americane. Lozin
cîtorva state ce poartă răspun astăzi, e locul să amintim că în la nivel î n a l t * D e s p re două v iz ite ţărilor arabe şi îndeosebi împo cile sub care şi-a desfăşurat
dere pentru bunul cel mai de preţ cursul săptămîniî trecute, la triva Siriei. Intenţia Statelor U- campania electorală partidul
Mizeria neagră al omenirii - pacea. Tratative Washington, a fost dat publici- diferite * nite de a exercita presiuni pen popular — apărarea păcii, lup
Intenţii americane pericua populaţiei rurale tru construirea de rampe pentru ta împotriva transformării Oki-
sînt cerute cu insistenţă şi ho tăţii răspunsul preşedintelui rachete atomice în ţările care au uawei într-o bază americană de
loase * O victorie s t r ă l u c i t a adin regiunea Piemont „acceptat" „doctrina Eisenho arme nucleare, unirea imediată
tărîre în prezent nu numai de S.U.A., Eisenhower, la mesajul wer” şi în ţările participante la a Okinawei cu Japonia, lupta
către opinia publică dar şi de Iui N. A. Bulganin din... 10 de pactul de la Bagdad a stîrnit împotriva ocupării cu forţa de
partizanilor păcii din Okinawa ^ |ROMA 18 (Agerpres). — Zia către unele personalităţi şi cer cembrie 1957. Ocolind propune nelinişte şi indignare în rîndul către americani a pămînturilor
rul burghez „Stampa" a publi curi guvernamentale bine cu rile constructive ale Uniunii So opiniei publice iubitoare de pace băştinaşilor au mers la inima
vietice în scopul slăbirii încor locuitorilor din Okinawa şi au
cat recent două articole consa noscute în trecut prin atitudinea dării internaţionale, Eisenhower comentatorilor englezi — con- ţările de pe aceste continente, din ţăriie Orientului apropiat fost larg sprijinite de către a-
lor rigidă şi obstrucţionistă. —• ca de obicei — acuză Uniu şi mijlociu. ceştia. Şi rezultatul a fost edi
crate situaţiei grele a ţăranilor Prin această prismă, nu e în- nea Sovietică că ea ar purta, solidarea prestigiului ('şifonat) Cit priveşte prezenţa lui ficator. Pentru a treia oară du-
din Piemont, una din regiunile • al Marii Britanii în ţările Corn- MacMillan în această parte a In cursul săptămîniî trecute,
timplător ecoul uriaş stîrnit în monweaithului şi întărirea a lumii ea e primită cu răceală din îndepărtata Japonie, ne-a pă ocuparea insulei, .victoria în
cele mai dezvoltate din. punct lume de mesajele lui N. A. Bul- chipurile, vina pentru actuala în Hanţelor militare care leagă An- şj indiferenţă, ba chiar cu ne- alegeri a fost obţinută de un
de vedere economic din Italia. ganin adresate unor conducători cordare în lume. Răspunzînd glia cu unele din aceste ţări, mulţumire, mai ales datorită sosit la redacţie o veste îmbucu- candidat care condamnă domi-
vizita preşedintelui Indoneziei declaraţiilor lui contradictorii. ratoare. Lupta eroică a poporu- naţia americană pe insulă. Suc-
I n . articolul „La oîţiva ki de state şi propunerile guver evaziv şi cu dese referiri la in India, Egipt şi în alte ţări In timp ce la Delhi premierul lui japonez pentru ca în lume cesul acesta strălucit al unui re
Carta O.N.U., preşedintele Sta afro-asiatice e o vizită dc pa britanic a susţinut şi aprobat să nu se mai repete o tragedie prezentant al partidului popular
lometri de.Torino oamenii tră nului sovietic pentru slăbirea în telor Unite se eschivează de la ce, de întărire a prieteniei între a Hiroşimei, lupta împotriva dovedeşte că în ciuda tuturor
iesc ca acum 100 de ani“, 'au cordării internaţionale. Largul răspunsuri precise şi clare în Indonezia şi acele ţări din Asia principiile coexistenţei paşnice construirii de baze atomice ame- încercărilor autorităţilor ameri-
torul scrie că în valea Udzone, ecou favorabil a propunerilor problemele cuprinse în mesajul care doresc şi luptă activ pen — pancea şila — la Karaci el s-a ricane a cunoscut un nou şi deo- cane de a reprima mişcarea de-
Uniunii Sovietice de a se con tru pace, împotriva colonialis pronunţat pentru continua întă sebit de semnificativ succes. Es- mocratică, populaţia din Okina-
¦;.sjtuată în apropiere de Torino, voca în următoarele 2-3 luni o lui N. A. Bulganin. E de ase mului, pentru deplina indepen rire a pactelor războinice de ti te vorba despre victoria în ale-
„cel puţin 30 la sută din locui conferinţă la nivel înalt, a cu menea plin de semnificaţie fap denţă a lor. Comunicatele pul N.A.T.O., S.E.A.T.O. şi pac gerile pentru primarul oraşului wa a demonstrat încă odată —
tori sînt veşnic flămânzi, 50 la prins cele mai largi pături ale tul că Eisenhower •— deşi a răs date publicităţii Ia Delhi şi Cai- tul de la Bagdad. Pentru a bate — cu destulă hotărîre şi vigoare
sută din locuitori mănâncă carne. lumii occidentale. Ziarele londo puns de curînd — nu se referă iu struna americanilor, el s-a Naha din insula Okinawa, ob- — voinţa ei de a lupta pentru
deloc la recentele şi importan io după vizita lui Sukarno, vor- pronunţat pentru unirea tuturor pace, împotriva folosiri! insulei
• cel mult odată pe lună". neze au publicat declaraţiile li tele propuneri de tratative făcute besc despre năzuinţa acestor ţări acestor, combinaţii cu caracter ţipută de un reprezentant al ca bază militară americană.
Kr In ultimii ani populaţia din derului laburist britanic Gait- de către guvernul sovietic. spre colaborare şi înţelegere po partidului popular din Okinawa.
:,; satele piemonteze îşi părăseşte skell şi ale lui A. Bevan, frun agresiv într-una singură, aşa CONSTANTIN MACOVEI
taş al partidului laburist, în ca Pe continentul asiatic sînt în trivit principiilor coexistenţei cum intenţionează s-o facă prac Acest teritoriu japonez smuls
paşnice proclamate în anul 1955 tic dl. Dulles la viitoarea sesiu de la patria sa de către ameri
L în masă locurile natale pentru re aceştia cer acceptarea ime prezent la ordinea zilei vizitele la Bandung — de întărire conti ne a pactului de la Bagdad, ce cani e o puternică fortificaţie
A a căuta în alte - părţi o viaţă diată a propunerilor guvernu efectuate în unele ţări de către nuă a solidarităţii între ţările v.: avea Ioc la sfîrşitul lunii ia-
;‘mai bună. Populaţia din valea lui sovietic. Asemenea declara preşedintele Indoneziei, A. Su-
Udzone s-a micşorat din 1951 ţii au mai făcut şi alte perso karno şi de către primul minis
nalităţi politice de vază, ca să tru al Marii Britanii. H. Mac-
pînă în prezent cu 25 la sută.
Ml*. fc’.H (5 litirmituie iw l’j.' ¦— Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „l Mai" — DEVA..
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, . feleluii: 183-189. Taxa plătită in mm,’ >i • >i,j. • inii api'Vt'Tuii Oii ,’c"' litri c, hr.-rjîe .'.T