Page 42 - 1958-01

Pag. 2
Tot mai mulţi colectivişti Bază ştiinţifică pentru obţinerea
şi întovărăşiţi întăresc
rindurile partidului
Nu întâmplător organizaţiile
de partid din comuna Gîrbova,
raionul Sebeş, obţin rezultate
bune în activitatea lor şi mai
cu seamă în munca de transfor-
mare socialistă a agriculturii,
Organizaţiile de bază au atras
din rîndul colectiviştilor şi înto-
vărăşiţilor, în activul fără de
parlid, pe cei mai buni tovarăşi,
de ajutorul cărora s-au folosit
cu pricepere în această direcţie,
Practica a dovedit că acolo
unde organizaţia de bază este
puternică, unde ea îşi exercită
cu competenţă rolul de condu-
cător pob'tic, se obţin rezultate
bune. Tocmai de aceea, spre e-
ducarea celor din activul fără
de partid, spre atragerea celor
mai buni tovarăşi din acest ac-
tiv în rîndul candidaţilor de
partid, îşi îndreaptă atenţia toţi
comuniştii.
• Acordînd o atenţie deosebită
lraduoe.ru în viaţă a acestei sar­
cini importante, organizaţiile de
bază din gospodăriile agricole
colective şi din întovărăşirile e-
xistente în comuna Gîrbova, au
reuşit să obţină rezultate impor­
tante pe această linie. In a-
nul 1957, de p’ldă, un număr de
12 colectivişti şi întovărăşiţi au
devenit candidaţi de partid, iar
în acest an, deşi n-au trecut
decît câteva zile, alţi patru co­
lectivişti şi întovărăşiţi au fost
primiţi în rândurile candidaţilor
de partid.. Printre cei primiţi se
număra întovărăşiţi! Nicolae
Dirzu, Ioan Dîrzu, colectivistul
Paul Aker, electricianul Miha’
Hanîleşer şi alţii.
Demn de remarcat este faptul
că din. cei 16 candidaţi de par­
tid, primiţi în decurs de un ian,
aproape jumătate sînt de origi­
ne germană. Aceasta dovedeşte
că organizaţiile de bază din co­
mună au reuşit să-i facă pe co-
lect’vişti şi întovărăşiţi, indife­
rent de naţionalitate, să înţe­
leagă că. Partidul Muncitoresc
Romîn este partidul tuturor ce-
Un nou cinematograf
pentru minerii din Lupeni
In ‘cursul acestei luni va fi
dat în folosinţa minerilor din
Lupeni un nou cinematograf
construit . în partea de sus a
Lupeniului —- la Bărbăteni.
Avînd 500 de locuri, noul ci­
nematograf va fi în măsură să
satisfacă şi mai deplin afluenţa
crescîndă a minerilor spre spec­
tacolele cinematografice şi tea­
trale.
Construit de muncitorii Trus­
tului 7 Construcţii — şantie­
rul nr. 4 Lupeni, noul cinemato­
graf va oferi muncitorilor con­
fort şi condiţiuni bune de vi­
zir- re a spectacolelor.
FLORIN BENEA
corespondent
Db se aciiită ie sarcinile lor caseleraionale a prezentat anul trecut piese c-a:
cultură din regiunea Hunedoara
Metode noi — orientare
justă
Cu bune rezultate în muncă
îşi desfăşoară activitatea şi Ca­
sa raională de cultură din ora­
şul Sebeş. Activul ei — 21 de
tovarăşi — condus de directorul
casei raionale, tov. Mircea Şer-
bănescu, şi instructorul artistic
Gheorghe Rădăcină, obţin zi de
zi rezultate şi succese aprecia­
bile. Aportul unor membri din
conducerea casei raionale, prin­
tre care : profesorul de muzică
Walter Kentsch, pictorul Geza Ia-
cobovici, Constantin Ionescu, se­
cretarul cercului literar şi
alţii, se face simţit în desfăşu­
rarea activităţii în multiplele cer.
curi şi formaţii ale casei raio­
nale.
In cursul anului 1957, a fost
rodnică şi munca desfăşurată de
biroul metodic al Casei raionale
de cultură din Sebeş. Desfăşu-
rîndu-şi activitatea pe baza u-
nui plan concret, biroul meto­
dic se întruneşte cu regulari­
tate în şedinţe de lucru, pentru
a analiza atît repertoriile forma­
ţiilor artistice ale casei raiona­
le, cit şi materialul ce urmează
a fi prezentat de brigăzile ar­
tistice de agitaţie ale căminelor
culturale din raion. Recomandă­
rile făcute unităţilor culturale de
biroul metodic — în preajma di­
feritelor zile festive şi cu oca­
zia campaniilor — au servit
drept ghid în activitatea cămi­
nelor culturale şi colţurilor roşii
din G.A.C.
lor ce muncesc, că în. rândurile
sale au loc oamenii cinstiţi de
orice naţionalitate,
Rezultatele obţinute în a,ceas-
tă direcţie sînt fără îndoială ro-
dul muncii comuniştilor. Tova-
răşi ca Ilie Comşa. Gheorghe
Radu, Paraschiva Miron, Cons-
tantin Ciociu şi alţii, s-au ocu-
pat cu răbdare de cei mai buni
colectivişti şi întovărăşiţi, le-au
vorbit despre lupta partidului,
despre cinstea de ,a fi membru
al partidului, despre drepturile
şi îndatoririle acestora, i-au în-
drumat să studieze statutul par-
tidului, cărţi de literatură poli-
tică etc. Atunci cînd aceştia
şi-au manifestat dorinţa de a
deveni candidaţi de partid, i-au
ajutat să-şi întocmească dosa­
rele, iar în adunările generale,
unde se discutau cererile de pri­
mire în rîndul candidaţilor, le-au
arătat tovărăşeşte, şi cu simţ de
răspundere, lipsurile, indicîndu-
le şi felul cum trebuie să lupte
pentru a le lichida.
Prestigiul de care se bucură
organizaţiile de bază, toţi co­
muniştii, a făcut ca tot mai
mulţi colectivişti şi întovărăşiţi
să se simtă mai legaţi de 'acti­
vitatea acestora, să înţeleagă că
locul lor e alături de comunişti.
Numai aşa se explică faptul că
recent încă trei colectivişti şi în­
tovărăşiţi au cerut organizaţiilor
de bază să-i primească şi pe ei
în rîndul candidaţilor de partid.
v. p.
Colectiviştii a u a p ro b a t p la n a i cursanţi. Lectorii Adela Josan şi
de producţie
In ultimele zile în majorita­
tea gospodăriilor colective din
regiunea noastră s-au ţinut a-
dunări generale pentru prezen­
tarea dărilor de seamă şi apro­
barea planului de producţie pe
anul 1958. Printre acestea se
află şi gospodăria agriqolă co-
. lectivă din satul Cistei, raionul
Alba .
Analizând activitatea din anul
trecut, colectiviştii au constatat
că munca lor a fost rodnică. De
pe o suprafaţă de 16 ha cultvya-
tă cu grîu, ei au recoltat 'cîte
2.300 kg la hectar; iar produc­
ţia medie la porumb (pe 20 ha)
a trecut de 5.000 kg la hectar.
Acest lucru a făcut posibil să
se repartizeze colectiviştilor, nu­
mai cereale, câte 12,5 kg pentru
fiecare zi-muncă. Familia colec­
tivistului Mihai Man a primit
pentru munca depusă aproape
7.000 kg porumb, 4.625 kg grîu,
2.775 kg cartofi, peste 1.800 kg
diferite zarzavaturi, precum şi
alte venituri în natură şi bani.
Aplioîndu-se sistemul de retri­
buire suplimentară pentru depă­
şirea producţiilor planificate, fa­
milia colectivistului Ion Seicea-
Preţioase şi instructive pentru
activiştii culturali de la sate
sînt lecţiile şi conferinţele pre­
zentate la centrul de raion cu
ocazia seminariilor lunare. Teme
ca : „Munca culturală în spriji­
nul transformării socialiste a a-
gricullurii", „110 ani de la naş­
terea lui Mihai 1 Eminescu", etc.
orientează pe activiştii culturali
în întocmirea şi desfăşurarea
programelor la unităţile cultu­
rale de care răspund.
Paralel cu aceste acţiuni, la
Sebeş se înrădăcinează din ce
in ce mai pronunţat metoda de
a se organiza instructaje me­
todice pe centre de comune, aşa
cum a fost de pildă instructajul
din 12 decembrie 1957 ţinut la
Apoldu de Jos, cu participarea
activiştilor culturali din comu­
nele Miercurea, Apoldu de Sus,
Dobîrca, Ludoş, etc. In aseme­
nea ocazii, pe lingă lecţiile şi
referatele prezentate, se desfă­
şoară şi unele acţiuni ce servesc
drept model de organizare şi
desfăşurare ca : şezători, confe­
rinţe ştiinţifice, etc. Asemenea
acţiuni au fost organizate şi în
centrele comunelor mai îndepăr­
tate cum a fost aceea din 8 ia­
nuarie a.c. de la Roşia de Secaş,
cu participarea activiştilor cul­
turali din comunele învecinate.
Pe baza învăţămintelor tra­
se cu ocazia instructajelor me­
todice şi a sarcinilor actuale ce
revin unităţilor- culturale, la
Sebeş s-a întocmit o scrisoare
metodică cu popularizarea expe­
rienţei pozitive a unor unităţi
DRUMUL SOCIALISMULUI
recoltelor bogate
Invăţămîntul agrotehnic de
masă capătă o dezvoltare tot
mai largă în rîndurile colecti­
viştilor, a întovărăşiţilor şi a
celorlalţi ţărani muncitori. Aceş-
La G urasada, rezultate satisfăcătoare
In raza comunei Gurasada
au fost organizate trei cercuri
de învăţămînt cu durata de 3
luni. In salul Gurasada, cercul
— al cărui responsabil este tov.
Mircea Stoichiţoiu — îşi desfă­
şoară activitatea pe baza unui
plan bine studiat, lecţiile pre­
date fiind pe înţelesul pârtiei
panţilor. Pînă. în prezent aci au
fost predate cinci lecţii: „Im-
portanţa -cultivării cerealelor1.
Lucrările de bază ale solului,
„Pregătirea terenului pentru în-
sămînţări“, „Importanţa bălega­
rului de grajd11 şi „Importanţa
îngrăşămintelor chimice".
Se remarcă prezenţa cu regu­
laritate la cursuri a celor 27 în-
Cursul agrotehnic din gospodăria colectivă
La cursul agrotehnic din ca-
drul gospodăriei agricole colec-
tive „Partizanul roşu“ din Apoi-
du de Jos, raionul Sebeş, s-au
înscris 20 cursanţi. Datorită a-
jutorului acordat de organizaţia
de bază, lectorul cursului, tov.
Unde se poate munci mai organizat
Şi în comuna Lăpuşnic raio-
nul Ilia, au fost organizate
cursuri agrotehnice. Participarea
nu a primit în plus 1.328 kg po­
rumb şi 700 kg cartofi. Dînd re­
zultate bune şi încurajând pe co­
lectiviştii harnici, s-:a hotărât ca
şi în acest an să se aplice sis­
temul de retribuire suplimen­
tară.
După ce au ascultat darea de
seamă a consiliului de conduce­
re, s-a trecut la discutarea şi a-
probarea planului de producţie
pe anul 1958. Mulţi dintre co­
lectiviştii care au luat cuvîntul
s-au declarat mulţumiţi de ve­
niturile în natură primite, dar
au criticat faptul că nu s-au res­
pectat recomandările plenarei
C.C. al P.M.R. din 16—17 iulie
1956, de a se repartiza venituri
băneşti lunar sau cel mai tîrziu
trimestrial.
Pentru a se ajunge în situa­
ţia de a se aplioa în practică
recomandările plenarei, în ca­
drul adunării generale, colecti­
viştii au aprobat înfiinţarea u-
nor ramuri anexe ccaapoaambiiîeeTsăa îiee sn-ua!ulliladveutPîrno.dvuecdt>e'sreP'epr,onaCsn;ihbuiilmlit13ău9ţi5ifl8>e’ cei înscrişi să ia exemplu de la
aducă mari venituri băneşti.
Astfel, s-a hotărît să se înfiin­
ţeze o fermă de vaci de lapte
cu 10 capete, o fermă cu 15
scroafe şi să se îngraşe 'anual
fruntaşe pe raion, trasîndu-se în
acelaşi timp şi linia ce trebuie
urmată în perioada de iarnă.
Scrisoarea pune accent deosebit
pe act.vitatea cercurilor agro­
tehnice, pe repertoriul forma­
ţiilor artistice, sugerînd şi me­
todele de lucru la căminele cul­
turale.
Casa raională de cultură din
oraşul Sebeş a desfăşurat o rod­
nică activitate şi în oraş. Pe
baza planurilor de muncă tri­
mestriale, judicios întocmite şi a
graficelor de activitate săptămâ­
nală, numeroasele cercuri şi for­
maţii artistice se întrunesc săp-
tămînal la sediul casei raionale
de cultură pentru repetiţii şi
programe artistice. Sini Înregis­
trate pe anul 1957, nu mai pu­
ţin de 560 acţiuni ale casei ra­
ionale (programe, repetiţii, şe­
dinţe de lucru), cifră ce dove­
deşte că aici se munceşte intens.
Numai în trimestrul IV-1957
s-au ţinut la sediul casei raio­
nale 15 conferinţe şi şezători, la
care au participat 4.022 cetă­
ţeni din oraş.
O seamă de cercuri ca : agri­
col — responsabil inginer Albu,
literar — responsabil profesor
V. Zdrerighea, muzical — res­
ponsabil Gh. Barany, coregrafic
— responsabil Inge Ziegler,
plastic — responsabil Geza Ia-
cobovici, filatelic — responsabil
doctor Bobescu, cit şi formaţii­
le artistice de cor, fanfară, tea­
tru, orchestră şi dansuri, desfă­
şoară o vie activitate.
Formaţia de ţeatru, de pildă,
Nr. 96 3
Pentru titlulde cel mai b
coif roşu G.A.C. din regiune
In vîrtejul preocupărilor coti­ se va organiza la sfîrşitul aces­
tia îşi dau tot mai bine seama tează cu regularitate cursurile diene, zilele se scurg pe nesim­ tei luni.
că, aplicînd regulile agrotehnicii
înaintate, pot să smulgă pămân­ agrotehnice, .convingîndu-se din ţite. Antrenai din plin în mun­ A încerca să găseşti numele
tului recolte îmbelşugate. Dato-
experienţa anilor trecuţi, că so­ că, colectivul colţului roşu din celor mai buni membri ai for­
rită 'acestui fapt, mulţi frecven-
lul lucrat în condiţiunile agro­ gospodăria agricolă colectivă maţiilor artistice e greu. Men­
tehnice înaintate, dă rezultate „Sieagul roşu” din comuna ţionăm lotuşi pe Ioan Borcea
bune. uf Miercurea, raionul Sebeş, nu-şi şl soţia sa Maria, Ioan Ludu-
dă seama cit de repede au tre­ şan, •Ana Ghibolaru (care vine
cui cele 30 de zile de cînd a la repetiţii împreună cu fetele
scrişi, precum şi dorinţa înte- nează în satul Cîmpuri-Surduc. lansai chemarea la întrecere sale), Felicia Buhoi şi fiica sa
vărăşiţilor de a cunoaşte cit mai (lector Manole Herbei). Cei 24
multe. Printre cei ce dovedesc participanţi la acest cerc se pentru cel mai bun colţ roşu Felicia etc.
interes la cursuri, putem aminti străduiesc să-şi însuşească te­
pe Ioan Farcaş, Viorel Nicula, meinic cunoştinţele predate, fi­ G.A.C. din regiune. Formaţiile artistice nu se pre­
Augustin Andrica, Simion De- ind convinşi de rezultatele
hel, Marişca Roman şi alţii. bune ce le vor obţine în urma Harnicul colectiv de aici, a gătesc să dea programe doar
aplicării practice a celor stu­
Aceeaşi situaţie se întâlneşte diate. muncit in acest timp, susţinut, in incinta gospodăriei şi in co­
şi la cercul din satul Gothatea,
unde participă regulat la cursuri La terminarea acestor cursuri pentru a obţine locul întîi in mună, ci se pregătesc pentru
25 de ţărani muncitori, majori- sînt prevăzute o serie- de lucrări
practice ca : executarea unei întrecerea pe care a pornit-o. In deplasare şi prin satele înveci­
tatea membri .ai întovărăşirii a- platforme de gunoi, introduce­
gricole. Osoian Tudose, Ludvig rea în scl a îngrăşămintelor atingerea acestui scop, activul nate.
Nicula, Melania Dan, Iosîf chimice, organizarea centrelor
Prundan şi alţi cursanţi, între­ de germinaţie şi alte lucrări, ca­ colţului roşu colaborează strîns La colţul roşu al gospodăriei
ţin viu discuţiile, preocupaţi de re .complectează cunoştinţele teo­
retice primite în timpul cursuri­ cu organizaţia de U.T.M., sub activează şi cercul „Să ne cu­
dorinţa de a cunoaşte oît mai lor.
multe. atenta îndrumare a organizaţiei noaştem patria", ia care s-au
Un cerc asemănător funcţio de partid. Colectiviştii din Mier­ făcui pină acum două expuneri
curea, au 'înţeles că acum este de către activiştii U.T.M.
sezonul cel mai potrivit pentru In bune condiţiuni şe desfă­
a desfăşura o rodnică activitate şoară şi munca cercului agro­
culturală şi aproape că nu e tehnic din cadrul gospodăriei.
seară in care ei să nu se adune De acest cerc răspunde ingine­
pentru îmbogăţirea cunoştinţelor rul Aurel Soporan. Pînă acum
lor, petrecindu-şi recreativ tim­ au fost predate patru lecţii:
pul în cadrul formaţiunilor cul- prelucrarea statutului G.A.C.;
tural-arlistice sau prin partici­ lucrările solului; cultura tutunu­
parea la manifestările culturale lui şi a florii-soarelui; pregăti­
Natalia Grădinaru, tehnician a- produselor agricole în tâmpul
gronom, au fost mobilizaţi toţi iernii", „Alegerea porumbului de masă, organizate la colţul rea solului, importanţa îngrăşă­
cursanţii la lecţii. De fapt şi pentru semănat11, „Metode de
modul de pregătire şi expunere însămânţat" etc. Printre cei mai roşu. mintelor şi folosirea lor.
a lecţiilor a contribuit la acest activi cursanţi se află colectiviş­ De la 15 decembrie încoace Dintre celelalte acţiuni cultu­
lucru. Pînă în prezent au fost tii Vasile Boica. Gh. Albu şi
predate cinci lecţii: „Păstrarea Ioan Dragomir. la colţul roşu al gospodăriei s-a rale de masă, amintim recenzia
formal un cor pe patru voci, ţinută zilele acestea de utemistul
constituit din tineri şi virstnici. Constantin Fulea — „A venit
Repertoriul corului este destul tui. om”.
de bogat, in raport cu puţinul Biblioteca, in curs de amena­
timp ce s-a scurs de la înjghe­ jare, s-d imbogăţit în decursul
în satele Lăpuşnic şi Brîznic Lăpuşnic, participă cu regulari­ barea sa. La serbarea dată nu acestei luni cu 44 de volume
este satisfăcătoare. Din cei 45 tate la cursuri 38—40 tovarăşi.
tovarăşi înscrişi la cercul din In Brîznic, din numărul celor demult, eonii a interpretat cu noi. |
înscrişi — 32, participă 26—28 multă pricepere cinteede: „Do­ Activitatea dusă pînă acum,
rul", „Cimbrişor", „Ca la Răşi­ se datorează colectivului colţu­
nari” şi-„Idila bihoreana" Pen­ lui roşii, ' condus de învăţătorul
Gheorghe Băbuţă, predau lec­ tru a înlimpina alegerile ‘de de­ Ioan Crişa'n, organizaţiei UTM,
putaţi in- sfaturile- populare,- co­ în frunte ' cu secretarul Gheor­
ţiile la nivel acceptabil, cursan­ rul şi-a propus învăţarea de cîn- ghe Spliilăiipther şi în special,
ţii putând să-şi însuşească cu­ organizaţiei de •partid, care a
noştinţele predate în condiţiuni tece adecvate,
Echipa de lqaf.ru, .condusă de ¦îndrumai îndeaproape activita­
bune.
cel puţin 10 porci, să se mă­ învăţătoarea Ana Cnşan, a pre­ tea culturală din' gospodărie.
rească ferma de gîşte de la 121 Dacă aceasta este situaţia gătii temeinic ¦piesa „Răfuiala” Imbdgăţindti-şi şi mai mult
la 750, iar numărul oilor să cursurilor'organizate în 'satele pe care o va prezenta in locali­ ¦activitatea prin . organizarea de
crească la 300. Lăpuşnic ^i Brîznic, nu şe pot
spune cuvinte de laudă despre tate şi satele învecinate. Cele 6 noi acţiuni, colţul roşu al hur-
In anul trecut, colectiviştii din ceea* ce se tîntîmplă în satele perechi de dansatori, care con­ tiicel gospodării -colective „Stea­
Cistei, au altoit 108.000 viţe, Stinceşti-Ohaba şi Răduleşti, a- stituie echipa de dans a colţu­ gul roşu"-din Miercurea, va ob­
care, la sfîrşitul anului, au adus parţinătoare' comunei Lăpuşnic. lui roşu, înşiruite de învăţătoa­ ţine pe drumul întrecerii, suc­
un cîştig net de 72.000 lei. A- Tovarăşii care au •responsabili­
cest lucru i-a determinat să tatea. acestor cursuri sînt puţin rea Paraschiva Bănită, s-au pre­ cese mereu sporite. c. s.
prevadă în planul de producţie preocupaţi ca ele să; se desfăşoa­ gătit intens pentru serbarea ce
pe acest an altoirea a 300.000 re în condiţiuni bune, la nivelul
viţe. Spre deosebire de anii tre­ cerinţelor. Cursanţii nu au fost
cuţi, colectiviştii vor cultiva şi lămuriţi asupra necesităţii şi im-
tutun pe 2 ha, tot cu scopul de •portanţei. acestor cursuri şi nu
a-şi mări veniturile băneşti. Â- au'fost'm obilizaţi sâ participe
poi, colectiviştii au hotărît să la desfăşurarea lor. Lectorii res­
vîndă statului, pe bază de con­ pectivi se mulţumesc să consta­
tra c te : 10.000 kg porumb, 5.000 te că „nu se prezintă nimeni la
kg grîu, 3.000 litri lapte de cursuri" şi cu asta îşi justifică
oaie, 5.000 litri lapte de vacă, neactivitatea.
240 kg lînă şi întreaga cantitate
de cînepă ce se va recolta de Aoestor stări de lucruri tre­
pe 5 ha. buie să li se pună capăt. Sec­
ţia agricolă raională Ilia şi Co­
Colectiviştii şi-au manifestat mitetul executiv al Sfatului
mulţumirea că la întocmirea pla- popular Lăpuşnic au obligaţia
să îndrume responsabilii şi pe
reale de dezvoltare a gospodă­ alte cercuri, unde 'activitatea se
riei şi s-au 'angajat să depună desfăşoară organizat. Acestea
trebuie să orienteze activitatea
toate eforturile pentru realizarea
acestor cursuri pentru ca ele
obiectivelor prevăzute în plan.
să-şi atingă scopul, cunoscînd T.
că pentru obţinerea recoltelor >r L T U I
bogate sînt necesare o serie de OTETRA
„Să fie linişte" (premiată la cunoştinţe pe care ţăranii mun­
concursul regional), „Oaspetele citori sînt dornici să şi le în­ UN LAW6 SORTÎMEPUT
din faptul serii”, „Poveste stu­ suşească. Of PFVE'R&'FfAŢE
denţească", etc. In prezent for­
maţia pregăteşte pentru sate La tragerea la sorţi de SuP&JZ/OÂFZA
piesa: „Tîrgul inimilor", iar pen­
tru L.uitorii oraşului Sebeş bază şi suplimentară a obli­
piesa -„Nepotul răsfăţat".
gaţiunilor C.E.C. 5% din 31
Pentru 1958, Casa raională de
cultură din Sebeş şi-a pus în decembrie 1957, s-au acordat
planul său de activitate obiec­
tive ca : lărgirea activităţii în ciştiguri pe toată ţara în va-
cercuri şi îmbunătăţirea calita­
tivă a lecţiilor, formarea unui [loare de 2.000.000 lei.
ansamblu de estradă, ridicarea
măiestriei artistice la toate for­ Numeroşi cetăţeni din De­
maţiile, îmbunătăţirea îndrumă­
rii metodice la sate, asigurarea va şi raionul Ilia au dştigat
unei baze materiale corespunză­
toare activităţii etc. sume importante la aceste
Rezultatele obţinute la Sebeş trageri.
sînt rod al colaborării Casei ra­
ionale de cultură cu organiza­ In ultima zi a fiecărei luni
ţiile de • ¦ să şi mai ales cu
U.T.AL-ul, a îndrumării activi­ au loc trageri la sorţi de ba-
tăţii de către organele locale de
partid care analizează periodic ' ză la care participă ioale o-
munca desfăşurată în cadrul ca­
sei raionale de cultură. bligaţiunite cumpărate pină
Fără îndoială că la Sebeş s-ar în ajunul tragerii.
fi obţinut rezultate şi mai fru­
moase dacă s-ar fi rezolvat pro­ In luna ianuarie, tragerea
blema spaţiului casei raionale
de cultură. Cele trei încăperi: de bază, se va face în ora­
biroul conducerii, o cameră pen­
tru repetiţii şi sala de specta­ şul Plocşti, la data de 31 ia­
cole, sînt insuficiente faţă de
numeroasele preocupări ce exis­ nuarie a. c.
tă şi faţă de formaţiile care ac­
tivează aici. Acest neajuns s-ar Cumpăraţi din timp obli­
putea rezolva cu concursul sfa­
tului popular orăşenesc şi a co­ gaţiuni C.E.C. 5% şi parti­
mitetului orăşenesc de partid ca­
re ar trebui să analizeze situa­ cipaţi ta aceste trageri, a-
ţia unor încăperi, (multe la nu­
măr) ocupate în incinta casei vind mari şanse de cî'ştt- __
de cultură de o cofetărie, auto­
guri! $
gara şi omul de serviciu al ca­
sei raionale. \y\r A