Page 43 - 1958-01

Nr. 963 'DRUMUL SOCTAIJSMULUf Pag. 3

uncitorii uzinei

V ictoria" Călan T.A.P.L, Petroşani Fabrica de policlorură de vinii
anunţă...

...că cetăţenii care doresc să din voievodatul Cu‘ticovia
ia masa la restaurantul „Jiul"

De curînd, a avut loc la uzi­ maşină de format două echipe, din Petroşani, sînt invitaţi să De curînd în cadrul uzinei ton polonezi au făcut practică
na „Victoria“-Călan, o consfă­ s-a hotărît urmărirea cu atenţie aducă de acasă feţe de mese, chimice „Oswiecim” din voievo­ în fabricile din R. D. Germană
a întreţinerii şi reparării la timp pentru că'cele existente pe datul Cracovia (R. P. Polonă) şi au luat cunoştinţă de meto­
tuire în vederea discutării' ci­ a maşinilor. Se vor da instruc­ mesele restaurantului, de cînd a început să funcţioneze o fa­ dele folosite în producţia poli-
frelor de pian pe anul 1958. Cu ţiuni de lucru şi control la cu­ nu mai şint spălate, nu li se brică de policlorură de vinii. clorurii de vinii. Una din cele
această ocazie s-au trecut în re­ răţirea radiatoarelor, se va face mai cunoaşte ţaţa. Aceasta este una din materiile mai importante instalaţii — us-
schimbarea de două ori pe săp- prime de bază folosite la fabri­ eătoria — a fost furnizată de
vistă realizările obţinute în anul P. STÎRC R. D. Germană. Celelalte in­
trecut şi măsurile ce trebuie carea maselor plastice. stalaţii au fost produse în ţară.
Depozitul „Competroi" Fabrica, construită după pro­
Deva livrează... Se prevede ca anul acesta fa­
iecte elaborate ele inginerii po­

luate în vederea asigurării pla­ tămînă a nisipului de format la ...multor cetăţeni, în loc de lonezi, funcţionează într-o clă­ brica să livreze .4.500 tone de
nului de producţie în .cursul a- radiatoare şi cochile şi alte mă­ aragaz, doar butelii cu... pro­ dire spaţioasă. Metodele şi teh­ policlorură de vinii. înainte de

cestui an. suri în vederea reducerilor şi misiuni. De pildă, cetăţenii din nologia de producţie au fost de îndeplinirea planului cincinal ac­

După ce tovarăşul Adolf Dru- mai mult ,a rebuturilor la radia­ Călan, care au maşini, de gă­ asemenea elaborate de specia­ tual, fabrica va .fi mărită în
tit cu aragaz, cu toate inter­ lişti polonezi.
cker, directorul întreprinderii, a toare. venţiile făcute, pină acum nu La construirea fabricii s-a mod simţitor, astfel îneît pină
scos în relief importanta sarci­ Tov. Gh. Petricăloi, şeful ser­
nă ce stă în faţa întregului co­ viciului transporturi, şi-a luat au primit altceva decît... pro­ primit ajutor din par.tea R. D. în anul 1960 să producă 14.000
lectiv al uzinei în anul acesta, angajamentul ca zilnic să asi­
misiuni. Germane. Tehnicieni şi munci- tone de policlorură de vinii.

pentru o mai mare cantitate de gure încărcarea furnalelor cu Fabrica de încălţăminte din cauciuc „Quadrat" din Capitală D. ALEXANDRU La Institutul fierului
produse şi o continuă îmbună­ şpan şi minereuri prin o mai şi al oţelului din Pekin
tăţire <a calităţii acestora, s-a bună şi mai raţională folosire Patinoar fără taxă de
făcut o scurtă analiză a suc­ a braţelor de muncă. Şi secţia intrare
ceselor obţinute în producţie şi furnale va lua măsuri în vede­
a greutăţilor şi lipsurilor întîm- rea producerii unei fonte de ca­ luciează noi sortimente pentru sezonul de iarnă. Printre noile Sfatul popular comunal din

pinate, care necesită a fi lichi­ litate superioară. sortimente se numără şi cizmu liţe şi şoşoni pentru copii de Draşov, raionul Sebeş, anun­

date în cursul acestui an. La secţia semicocs, pentru culoare maron şi lăcuite. ţă deschiderea pistei de pati­
In clişeu : Tov. Constantine seu Alexandrina şefa brigăzii din naj de pe strada ll-a, a cărei
Datorită elanului în muncă verificarea navetelor din cauza
al muncitorilor, planul de pro­ cărora suferă realizarea planu­ secţia ambalaj lucrînd împreună cu muncitoarele Dumitrescu şanţuri au fost înfundate pen- )

ducţie a fost realizat anul tre­ lui, s-au luat măsuri pentru ur­ Magda şi Rotam Natalia la sortarea şi ambalarea încălţă-1 tru ca paitinoarul să fie lung ?
cut încă din ziua de 4 decem­ mărirea concretă a întîrzierii mintei de cauciuc.
şi lat —- cit strada. c

brie, iar la sfîrşitul anului, va­ navetelor, staţionarea acestora, mmajuuunujuu^si— n° Pe această pistă cetăţeniii S

loarea producţiei globale a fost iar problema apelor fenolice de \ comunei, de orice vîrstâ, pot

realizată în proporţie de 108,79 la carbofluid va fi studiată de ? executa piruete dintre cele

la sută şi la fontă cenuşie în corpul tehnic, împreună cu de­ (Urmare din pag. t-a) Să cerem acum ajutorul arhi­ mai felurite, fără nici o taxă
legatul I.P.R.O.M.G.T,-ului, pen­ de intrare. Nereuşita eventuală
proporţie de 105,84 la sută. Deşi tru >a se găsi cele mai bune me- şi trei etaje; zona mijlocie va fi tecţilor şi să pătrundem în as­ a piruetelor, care ar putea să
rezervată pentru vile cu parter pectul viitoarelor blocuri. Fiecare
producţia globală a fost mult tode de îmbunătăţire a calităţii aducă după sine dureri de
depăşită, planul producţiei la
clădire are cîte trei scări - şi cap şi de picioare, cade di­
semicocs nu. a putut fi realizat, semicocsului şi cu un singur etaj, iar zona
pentru fiecare din ele există o rect in responsabilitatea ama­
Acest fapt se datoreşte nereali- Pe lîngă acestea, trebuie n- a treia va cuprinde case indi­
zărilor din trimestrele I şi III cordată toată atenţia punerii în viduale cu parter şi mansardă. intrare principală (prin parc) şi torilor ele patinaj. întrucît de

ale anului, oare n-au mai putut practică a măsurilor tehnico-or- Aleile şi zonele înverzite vor una de serviciu (prin curtea a- stradă, deocamdată, nu răs­

fi recuperate pînă la sfîrşitul a- ganizatorice. Pînă în prezent, întregi aspectul urban al cartie­ nexelor). S-a folqsit cel mai bun punde nimeni.

nului din cauza deselor defecte s-au şi făcut un număr de pes­ rului. In prima etapă urmează proiect tip elaborat pînă în pre­ 1. BUMBU
să fie construit cuartaiul de 14
mecanice şi electrice care au re­ te 50 de propuneri, prezentate în blocuri cu partere şi trei etaje, zent, care asigură distribuţia in­ Doritorii de legume
dus numărul de ore de funcţio­ faţa conducerii întreprinderii şi ce formează zona întîia. Capa­ terioară optimă a apartamente­
citatea totală a cuartalului va fi şi zarzavaturi...
nare a cuptoarelor de la cele care urmează să iie îmbunătă­ de 420 apartamente. Şi aici a lor. Camerele vor fi mai bine (
intervenit o noutate în princi­
două baterii. ţite cu propunerile făcute de piile de sistematizare. In locul proporţionale, fără o lungime ...să nu încerce a face cum­
aşezării clădirilor, s-a adoptat exagerată (2/3 din numărul to- părături din magaz: .ele Apro­
Din discuţiile purtate de şefii muncitori,. în vederea măririi un sistem de compoziţie mai tai al apartamentelor a cîte zarului Haţeg, întrucît URCC
secţiilor, s-a desprins interesul productivităţii muncii şi a redu­ liberă. Blocurile vor fi situate două camere, iar restul destina­ Haţeg anunţă pe această cale
întregului colectiv de a îmbună­ cerii preţului de cost. perechi, faţă-n faţă, lăsîndu-sc te familiilor fără copii sau cu pe cei ce doresc zarzavaturi
tăţi munca. Ei au făcut propu­ între ele un loc liber pentru copil mic, cîte o singură ca­ şi legume să se adreseze în
neri în vederea luării de mă­ O sarcină permanentă a între­ curţi gospodăreşti comune, sau meră). Bucătăria spaţioasă va altă parte, unde se găsesc din
suri concrete, pentru asigurarea gului colectiv este aceea de a pentru mici parcuri. Se rezolvă fi prevăzută şi cu loc de luat belşug.
pe viitor a îndeplinirii planurilor intensifica întrecerea socialistă astfel vechea cerinţă a locatari­
de producţie. In urma acestor între secţii şi echipe, pe bază de lor; în curţi vor fi amenajate a- m a sa ; aceasta va ajuta la men­ A. RADU
discuţii, tov. Achim Cherloabă, grafice complectate zilnic şi fo­ nexe gospodăreşti, ca spălătorii,
inginer şef al uzinei, a arătat o losirea metodelor înaintate de coteţe, loc de scuturat covoa­ ţinerea curăţeniei în camerele Concurs sportiv
serie de măsuri importante, ne­ muncă. Pentru ca aceste măsuri de locuit. Din bucătărie se va
cesare pentru îndeplinirea pla­ să devină o realitate şi ca ele
nului pe anul acesta, care tre- să ducă la îndeplinirea pTanului pătrunde în cămară, care nu e Secţia de drumuri şi poduri
bufe să •crească'lcu 10 l a â u t ă ; ; global, trebuie ca fiecare condu- aerisită prin coş, ci direct prin- din Deva, a iniţiat un concurs
tr-o ferestruică. Şi camera de de... ruperea picioarelor. Con­
câtor laJocul sau de munca; sa . baie vă atf'ea fereastră spre' ex­ cursul se desfăşoară la faţa
terior. hi afară de aceasta, po­ locului, adică la podul de pes­
De pe acum s-au luat măsuri- . ceara ajutorul comite ului de ziţia clădirilor şi împărţirea a- te „Galbena" din Haţeg, care
ca toate utilajele să funcţioneze partid, organizaţii or de ^ baza rele, spaţii verzi, bazine de apă, partamentelor sînt în aşa fel a- are atitea găuri inăt oricine
perfect, iar confecţionarea utila- pe secţii, sa mobilizeze întreg alei mărginite de tufişuri de lese, îneît să nu existe vreun a- poate să-şi rupă amîndouă pi­
îulu-i de format şi uscat miezu- colectivul uzinei pentru indepli- plante agăţătoare, locuri de joa­ partament cu ferestrele numai cioarele deodată.
rile de radiatoare să se facă în n-rea cu succes a sarcinilor ce că pentru copii, leagăne e tc.; In suburbia din noYd-vesiul oraşului Pekin, capitala R. P. Chineze,
toate acestea vor mări confor­ funcţionează Institutul fierului şi al oţelului care pregăteşte cadre de ingi­
condiţii mai bune, prin compac­ le revin. spre nord, ci fiecare din ele să R. ANA neri pentru industria fierului şi a oţel ului ce se dezvoltă în R, P. Chineză.
ALFRED HATZINGER tul locuinţelor. Intre fiecare pe­
tarea cutiilor de miezuri, folo­ fie îndreptate spre ambele faţa­ Aci studiază azi 4039 de tineri şi tinere, adică de zece ori mai mult
(de la subrcdacţia noastră reche de blocuri la stradă se decît ia fondarea instilutului, în anul 1952. Pînă azi au terminat cursurile
sind astfel toate maşinile de de. In apartamentele de două ca­ I.G.O. Orăştie anunţă... acestui Institut 1539 de tineri şi tinere. In clişeu: In timpul cursurilor.
voluntară) va afla un mic magazin.
format. S-a organizat la fiecare mere, una din acestea va avea
...abonaţii şi călătorii neabo­
şi un balcon. încălzirea clădiri­ naţi, că pune în probabilitate
lor se va face cu ajutorul a două O puternică turnătorie de nichel
N O T E C R IT IC E centrale termice, care vor ali­ mersul regulat al autobusu­

UN GESTIONAR „HARNIC1;.. menta cu apă caldă întregul lui oraş-gară şi retur şi că oa­ In regiunea muntoasă din a- numeroase obiective industriale.
menii ar fi bine s-o ia pe jos
...găsiţi în persoana lui Con­ din satul nostru sînt nevoiţi să Radu Dănilă) este chemată să cuartal. cinci văd primele semne ale... propiere de localitatea Hohens- Pînă acum a şi fost construită
stantin Micu, gestionar la fi­ meargă 7 km pînă la Călan lămurească neîntîrziat această „bolii" autobusului. tein-Ernstthal, R. D. Germană, o cale ferată lungă de peste 6
liala din satul Chitid, comuna după cumpărături. problemă. Frumoase, confortabile, constru­ bogată în minereu, se constru­ km pentru transportul minereu­
Strei-Sîngeorgiu. De harnic ce-j, ite cu mijloace industriale mo­ Oare I.G.O. Orăştie nu e în lui. Fabricile, cu laboratoarele
ţine magazinul închis nu cu zi­ Conducerea cooperativei de I. MARINESCU derne, locuinţele din cartierul stare să se debaraseze de... ieşte cea mal mare turnătorie şi secţiile lor moderne, au-fost
lele, ci cu săptămînile, pentru corespondent Petroşani-Livezeni, vor aduce o „probabilităţi", de nichel din Germania. Pe ma­ date în exploatare de- probă; .
centru din Călan (preşedinte rele şantier de construcţie au
nouă îmbunătăţire în traiul mi­ A. S. fost înălţate în ultimii trei ani Noua turnătorie va contribui
la satisfacerea nevoilor ¦de- cu­
nerilor Văii Jiului.

că el, în urma zelului de care pru şi nichel ale R. D. Germane.

dă dovadă, a reuşit să ia în In afară de noua turnătorie

primire două filiale: una în sa­ Printre conscripţiile urbariale de nichel, în R. D. Germană se
tul Chitid şi una în satul Valea efectuate la anul 1785, după
Sîngeorgiului, ce-i drept, nu pe răscoala ţăranilor iobagi de sub inundaţiile. La fel, pe riturile de construieşte şi prima, uzină de
numele lui, ci al soţiei. conducerea lui Horia, găsim şi prelucrare a - minereului' de zinc
conscripţia urbarială a locuito­ cosii, face şi Cerna pagube.
Fiind un om grijuliu faţă de rilor oraşului Deva, începută la
nevastă, o ajută la vînzări, iar 13 mai şi terminată in ziua Păşunile sint puţine şi pe ce­ din această ţară.
la Chitid vine numai la zile de 21 a aceleiaşi luni.
mari, dar şi atunci numai pen­ le mai bune le opreşte Curtea. Un nou moior
tru o oră două. Cînd soseşte Documentul care conţine a- In riadul dijmelor iobagii de­
este nervos şi se poartă necu­ ceastă conscripţie ne relatează
viincios cu cumpărătorii. După că a fost făcută în prezenţa re­ clară că dau pe seama Curţii scuter
ce trînteşte uşile de pereţi în­ prezentanţilor celor două clase din zece clăi de grîu una, din
cepe să strig e :’ feudale din oraşul D eva: de o
parte nobilii, reprezentaţi prin înlăuntru nu ştiu, că aşa l-am ăm transportul sării n-au nici zece măsuri de cucuruz, alta, La uzina de motociclete -din
— „Hai, i-ntraţi, că mă gră­ administratorii moşiilor Curţii un cîştig, deoarece sarea se ca­
besc ! Cumpăraţi tot ce vă tre­ din Deva (moşiile care aparţi­ pomenit". TRAIAN BXLAN ră la Şottnuş pe apă, cu plutele, din vin iarăşi a zecea parte, tot Strakonice (R. Cehoslovacă) <3
buie pe mai multe zile...” neau stăpinilor palatului „Mag- şi „sare de acolo nu ne dau, aşa din cânepă şi din fuioare,
na Curia“ şi Cetăţii Devei) iar La punctul 2 sînt întrebaţi profesor batăr că ne-ar sta aproape, cale din seminţe de in. mazăre, alac fost realizat un nou tip origi­
Oamenii, într-adevgr, după zi­ de cealaltă parte sînt juraţii o- dacă au contract sau legătură numai de un ceas". Este ştiut şi din celelalte produse, din miei
le de aşteptare ar dori multe să raşului, ca reprezentanţi ai lo­ că sarea de la Ocna Mureşului şi iezi al zecelea. Aceasta clin nal de motor scuter, care şi-a
cumpere, dar ce folos, că ges­ cuitorilor, ce trebuiau să pres­ se transporta pe Mureş, pînă la urmă se poate răscumpăra cu 2
tionarul nu' se preocupă de bu­ teze robote, să dea dijme in pentru slujba cea iobăgească şi Şoimuş, unde era un depozit florini, de bucală. Din porci şi dovedit calităţile cu prilejul în­
na aprovizionare a magazinu­ natură şi dări in bani. mare de sare şi de aici îşi lua din stupi nu dau pentru că aşa
lui. Din această cauză cetăţenii se răspunde că „iobagii şi je­ la vreme de lipsă mai miilt" şi drumul in alte părţi ale impe­ ceva locuitorii Devei nu au. La cercărilor efectuate în Alpii aus­
Juraţii sînt puşi să răspun­ riului habsburgic fără ca locui­ fel dau dijme şi. iobagii celor­
Un plug părăsit dă la 9 puncte de întrebare. lerii — inquilinv — (locuitorii ndbilii se plîtig că iobagii se torii din Deva şi împrejurimi să lalţi nobili, moşieri, din Deva, trieci. Scuterul a funcţionat per­
se poată aproviziona cu acest
N-am ieşit bine din Gîrbova, Relatarea conscripţiei este care hu aveau păinînt şi se pu­ duc iîrziu la lucra şi lucra „cam aliment de strictă necesitate. Aceste obligaţii către Curte fect chiar la pante cu o încli­
raionul Sebeş, şi, îndreptîndu- scrisă în limba romină şi lati­
mă spre şoseaua asfaltată ce du­ nă, cu ortografia maghiară, pe teau muta de pe moşie) nu au lenios" şi r ă meşterii meseriaşi La întrebarea la ce distanţă naţie de 33 grade, sistemul de
ce la Sebeş, îmi pătrunse în două coloane, iar la urmă sînt sint mine unde ar putea munci
urechi plînsul disperat al unui scrise numele juraţilor, ceea ce ruploare de slujbă, adică nu au sint scutiţi de robotă. Noi ştim, pentru a-şi ciştiga existenţa răs­ răcire şi frînele funcţionînd ire­
plug părăsit pe tarlaua din însemnează că nu ştiau scrie pund : „baia de la Veţel de 2,
dreapta drumului. Mă apropiai de şi trebuiau să pună degetul, cu robotă fixată ci' cum ti cheamă însă, că nesupunerea la lucru Sâcărîmbu de 4, Hondol de 3, proşabil. »
el curios şi aflai că şi-a pier­ semnai obişnuit X în loc de Băiţa de 6 ceasuri este de noi".
dut stăpînul. semnătură, în timp ce reprezen­ merg". Vedem, deci, că şi con­ şi fuga de pe moşii este una' din Alotorul scuterului are .volu­
tantul nobilimii şi delegaţii cu Veniturile lîrgurilor mari de
Unii spun că ar fi al S.M.T.- conscripţia, ai comitatului, îşi scripţia oraşului Deva lasă ta ¦formele luptei de clasă împotri­ an spun că sînt ale Curţii „va­ mul util de 175 cm cubi şi are
uluj din Miercurea, alţii că al pun semnăturile lor şi aplică pe­ ma tirgurilor de săptămînâ care
gospodăriei agricole colective cetea nobiliară pe ceară roşie. discreţie domnilor îndatoririle de va 'exploatării feudale. ar aduce 20 de zloţi intr-un an trebuiau să le îndeplinească şi patru viteze ; roţile din faţă şi
din Gîrbova. In orice caz plu­ îi a oraşului, şi mai are două
gul stă de astă toamnă în La punctul 1 se întreabă da­ robotă pe care locuitorii trebuiau Punctul 4 cere să se răspun­ dărăburi de finaţ, de şase găleţi, locuitorii liberi ai Devei. din spate sînt sprijinite pe ar­
cîmp, plin de noroi şi ruginit. că există urbarium pentru înda­ să le presteze pentru stăpînii dă privitor la beneficiile ce le care î l vinci: oraşul cu 36 de
toririle iobăgeşti, cum este ace­ lor, în perioada descompunerii au ţăranii după pământurile pe zloţi", dară banii aceia intră în La punctul 9, şi ultimul, jura­ curi şi sînt interschimbabile ca
L-am lăsat plîngînd şi singur. la şi de cînd datează el. Juraţii feudalismului. care le lucrează şi după locurile punga birăului şi a căpitanului ţii declară că in oraşul Deva lo­ la automobil. Moto-scuterul cîn-
Nu l-am putut ajuta c u , nimic. răspund că ştiu că intre Curte oraşului.
Poate că acum i-oi fi venit în şi între locuitorii oraşului ar fi Punctul 3 întreabă că unde pe'care le locuiesc sau privitor cuitorii care nu fac parte din tăreşte cît o motocicletă de a-
ajutor, iar stăpînii îşi vor înde­ urbarium J n rindu dijmelor, că Sint trei mori. în oraşul Deva, clasa stăpiniloare aparţin la trei ceeaşi clasă şi este economic .în
plini îndatoririle care le au faţă la vremea dijmitutui se scoale nu-i nici urbarium,.nici contract, la scăderile acestora. insă mai tot stau. aşa că locui­ categorii sociale: oameni liberi
de acest plug.. urbarium şi se strigă tot omu torii siint nevoiţi să-şi poarte privinţa combustibilului. Viteza
bucatele la Bîrcea, cale de 3 şi
I. IONAŞ de pe urbarium; cînd s-au adus in ce constă „darul, slujba şi Jn legătură cu beneficiile pe la Siniuhaim, cale de 2 ceasuri. (slobozi), apoi cei care au ve­ maximă ce poate fi atinsă este
datoria, iobăgească şi jelerească care le au locuitorii Devei, ju­ de 90 km/oră.
corespondent Despre neajunsurile pe care le nit de la sate sînt iobagi şi mai
către domnii locului şi de cînd raţii răspund in legătură cu pă- au, juraţii spun că pe dealuri sînt iobagii „de arie” adică din Iaci speciale
pâmintul arător e mal slab, iar moşi-strămoşi.
s-au aduş înlăuntru acea dato­ mînlurile arabile, fînaţuri, pă­
pe Ungă Mureş provoacă pagube
rie, slujbe şi alte daruri ?". şuni, grădini de pomi şi de le­ Tabloul pe care conscripţia de aluminiu
urbarială a Devei ni-l pune
Locuitorii răspund că trebuie gume, vii etc. Răspunsurile sînt înaintea ochitor asupra sărăciei Industria aluminiului a R; P.
să plătească Curţii impozite în cele mai bune dovezi pentru si­ şi a gradului de exploatare in Ungare a primit sarcina să con-
zloţi, după măsura ’pămîritalui tuaţia in care se găseau devenii care trăiau locuitorii oraşului iecţioneze plăci speciale de alu­
care-l lucrează' de la Curte sau acum 173 de ani. prin anul 1785, precum şi a îna­ miniu destinate asamblării ra­
pide de mici vile prefabricate.
a locului de casă pe care-l fo­ Mai iutii reprezentanţii ţăra­ poierii oraşului însuşi, este mai Avîrid pereţii izolaţi cu lînă de
mult decît grăitor. Curtea, adică
losec. Unii locuitori dau anual. nilor iobagi declară că oraşul

30 de florini impozit la Curie, Deva are trei hotare la şes, dar stăpînii' palatului „Magna Cu­ sticlă şi plăci fibrolemnoase, a-
alţii şi mai mult. Despre robotă nu se poate ara decît cu patru
relatează că „după obicei" ioba­ boi. Desigur că ţăranii trebuiau ria" şi ai moşiei care se ţinea ceste vile cu o suprafaţă de 24
gii sînt obligaţi cu slujbe sau să se împrumute intre ei, cu de aceasta ca şi ceilalţi „domni ni.p. pot fi asamblate fără nici

robote ele trei zile în săptămî- vitele, pentru lucru. de păinînt", constituiau simbolul o specializare în două sau trei

hă, cu vilele sau .cu braţele. Privitor la tîrguri răspund că împilării feudale care ţinea in -ore şi pot fi transportate într-o
plasa sa de păianjen pe locuilo- remorcă auto. Acoperişul vile-
Sînt şi. iobagi, în afară de Curte, sint trei pe an' iar tîrg de săp­ rii de alunei ai oraşului şi din j lor este confecţionat din tablă

de ai nobililor „ca iobagii Dom­ tămînă se face odată, sîmbăta.

nului Vereş Lask, care slujesc Despre cîştiguri 'declară că împrejurimi. | ondulată de aluminiu.