Page 44 - 1958-01

p ag. 4 'DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 963

SSS

P. C. din GERMANIA Preşedintele Burghîba

cheamă populaţia vest-germană condamnă presiunile

la lupta împotriva primejdiei Franţei asupra Tunisiei

unui război atomic PARIS 20 (Agerpres). —¦
Luînd cuvîntul la 18 ianuarie in

BERLIN 20 (Agerpres). — Europa pentru arme rachetă. Adunarea Naţională Constituan­
ÂDN ah u p ţă: La 19 ianuarie C.C. al P.C. din Germania tă, preşedintele Republicii Tu­
postul de-radio „Deutscher Frei-
beitssender" a transmis apelul arată că nimeni în lume nu este nisia, Burghiba, s-a ocupat, de
atît de • interesat ca populaţia
relaţiile franco-tunisiene...

C.C. al Partidului Comunist din Germaniei occidentale în rea- „TAXIUL După cum rezultă din infor­
maţiile agenţiei France Presse,
’Germania adresat populaţiei Uzarea propunerilor Uniunii So- -A Situaţia internaţională Burghiba şi-a exprimat nemul­
vest-germane, lin care o cheamă vietice ou privire la încetarea ţumirea faţă de Ionul „inad­
m neaaiionsovieticdecălători în discuţia Congresului misibil" după cum s-a expri­
' să ,luP„te împotriva primejdiei imediată a experienţelor cu ar- mat el, al notei guvernului
ur.ui război atomic. ma nucleară crearea unei zone KIEV 20 (Agerpres). — TASS a- cu dispozitive destinate zborurilor Partidului Congresul National Indian francez care aruncă asupra gu­
•Adresîndu-se muncitorilor, denuclearizate în Europa, redu- n u n ţă: Cunoscutul specialist în con­ fără vizibilitate. Viteza Iui este de vernului tunisian răspunderea
membrilor sindicatelor, membri- cerea, şi în ultimă instanţă, re- strucţia de avioane Oleg Antonov, 50—230 km. DELHI 20 (Agerpres). — şi-au exprimat părerea că anul pentru faptul că insurgenţii al­
lor Partidului social-democrat, tragerea trupelor străine aflate care a realizat avionul turbopropulsor Luînd cuvîntul la şedinţa ple- 1965 nu trebuie să fie conside­ gerieni au luat prizonieri un
Comitetul Central al Partidului astăzi pe teritoriul german, în- „AN IO1', a creat in prezent avionul Monoplanui bimotor „Pciolka'1 va rară a congresului partidului rat ca ultimul termen pentru grup de soldaţi francezi.
Comunist din Germania chea- cheierea unui pact de neagresiu- de călători „Pciolka", care ar putea putea fi pilotat de orice aviator după Congresul Naţional Indian, la această înlocuire,
,rnă. să se organizeze un refe- ne între statele membre ale fi denumit taxi aerian. un antrenament de scurtă durată. disouţiile asupra rezoluţiei a- Preşedintele ,a spus că nu a
rendum popular, să se obţină blocului nord-Atlantic şi state- doptate de congres cu privire la In rezoluţia adoptată în una- putut să-l primească pe gene­
adoptarea în cadrul întreprinde- le membre ale Tratatului de la Noua maşină care are o capacitate S-au făcut pregătiri pentru zboruri­ nimitate de participanţii la con­ ralul Buchalet, reprezentantul
rilor şi sindicatelor, a unor ho- Varşovia. de 6 Ia 8 călători este adaptată zbo­ le de încercare cu taxiul aerian. Ur­ special al guvernului francez,
rurilor Ia distanţe scurte şi mică alti­ mează să fie produse alte cîteva care a sosit în Tunisia, vrînd
târâri împotriva înarmării ato- Subliniind că R.D. Germană, variante ale acestui avion: unele prin acest gest să prevină gu­
vernul francez că „vremea in­
mice, să se organizeze mitin- Polonia şi Cehoslovacia s-au tudine. Ea nu are nevoie de aerodroa- sint destinate transportului mărfurilor, starea economică ia ţării, primul greş se spune că cele 14 limbi timidărilor aparţine trecutului".
guri şi demonstraţii împotriva pronunţat pentru participarea la me speciale: pentru decolare! şî altele — lucrărilor de prospecţiuni ministru Nehru a declarat că principale ale ţării sînt limbi
Mai departe Burghiba a de-
primejdiei unui război atomic, zona denucleadzată în Europa aterizare îi trebuie doar o pistă de geologice, de salvare, depistării ban- încercarea de a tenta cu bani naţionale şi că numai limba .clarat ,că-guvernul său depune
toate eforturile în vederea refa­
C.C. al P.C. din Germania şi că crearea acestei zone de- 50—60 metri. Avionul este prevăzut curilor de peşte, etc. sau de a ameninţa India, nu o hindu poate fi veriga de le­ cerii economice a ţării. Tunisia
are fără îndoială nevoie de
subliniază că cercurile largi ale pinde numai de poziţia Republi- vor putea sili să renunţe la po­ gătură dintre ele. Totuşi limba ajutor străin, a spus el, prefe­

populaţiei din Germania occi- cii Federale Germane, C.C. al litica neaderării la blocuri. engleză va continua să aibă un răm însă „ajutor acordat de
un. organ internaţional pentru a
dentală se pronunţă împotriva P.C. din Germania cheamă pe Referindu-se la ajutorul străin, loc important în special în dez- evita ca acesta să fie folosit ca
Nehiru a declarat că India este voltarea ştiinţei şi tehnicii, mijloc de presiune".
Comunicatul cu privire la vizitaconstruirii de baze pentru ar- toţi muncitorii, pe toţi membrii
In Anglia
me rachetă şi împotriva înar- Partidului social-democrat din în Iugoslavia a preşedintelui recunoscătoare pentru ajutorul ^
mării atomice. Totuşi guvernul Germania la unitate în lupta ce i s-a acordat dar a averti­ continuă protestele
DELHI 20 (Agerpres).
Adenauer, acţionând în pofida pentru pace, împotriva înarmării Indoneziei, Sukarno zat pe membrii partidului că TASS a n u n ţă : Luînd cuvîntul LONDRA 20 (Agerpres). —
intereselor naţionale, caută să atomice a Germaniei oocidenta- nu ar fi just' să se conteze la discuţiile în cadrul Congresu­ TASS anunţă : In Anglia con­
lui partidului Congresul Naţio­ tinuă protestele împotriva zbo­
ţtrraannssfîoorrmmee GGeerrmmaanniiaa oocccciiddeennftaa me’anpeentsrău caacogeupvteerntural taRt.iFV.e Geîrn- BELGRAD 20 (Agerpres)’, — şi a altor arme cu o uriaşă pu­ numai pe ajutorul acordat de nal Indian asupra rezoluţiei cu rurilor deasupra ţării a bom­
la Tn principalul punct de spn- vederea creărji unej zon,e denu. După cum anunţă Tu-niug, la tere de distrugere şi încheierea alte ţări. Trebuie să conteze privire la situaţia internaţională, bardierelor americane încărcate
Belgrad a fost dat publicităţii unui acord internaţional cu pri­ în primul rînd pe propriile ei Nehru, primul ministru al In­ cu bombe atomice şi cu hidro­
jin al bazelor americane din clearizate în Europa. comunicatul ou privire la vizita vire la dezarmare. resurse. Obişnuinţa de a conta diei, a subliniat necesitatea gen.
în Iugoslavia a preşedintelui pe ajutorul străin subminează dezarmării dacă nu totală, cel
In sprijinul creării în Europa Indoneziei, Sukarno. Părţile şi-au exprimat satis­ bazele ţării, a subliniat primul puţin parţială. Organizaţiile obşteşti şi sindi­
facţia în legătură cu faptul că ministru. cale din comitatul Lancaschire
a unei zone demilitarizate In timpul tratativelor s-a sub­ în prezent se depu-n eforturi Nehru a criticat crearea de cer tot mai insistent lichida­
liniat revendicarea legitimă a pentru convocarea unei confe­ Prezentînd rezoluţia cu pri­ către O.N.U. a Comisiei de rea bazei americane din Barton-
BONN 20 (Agerpres). - —DPA cît mai scurt. Ca exemplu el a poporului şi guvernului indo­ vire la organizarea sistemului dezarmare alcătuită din numai wood. Organizaţiile locale ale
a n u n ţă: In articolul scris pen­ indicat planul de creare a unei nezian ca problema Mânui ui rinţe internaţionale care să învăţământului, Shriman Na- 25 de ţări şi a subliniat că U- sindicatului- feroviarilor au ho-
de vest să fie rezolvată în pună capăt „războiului rece" şi raygn Agarval, secretar general niunea Sovietică a refuzat să tărît să organizeze la Barton-
tru revista „Blatter fur Deutsche zone denuclearizate din care să spiritul drepturilor naţionale să pună bazele pentru rezolva­ al partidului, a subliniat că facă parte din ea, întrucît a- wood o conferinţă orăşenească
und Internationale Politik" pre­ facă parte, Polonia, Cehoslo­ ale poporului indonezian, care rea problemelor internaţionale nici pe departe nu a fost şco- ceasta este formată din adepţii pentru a discuta modul de luptă
cum şi în articolul publicat în vacia şi cele două părţi ale Ger­ doreşte să trăiască în condiţii nesoluţionate. larizâţitoţi copiii dinIndia.’Nu în vederea lichidării bazei a*
săptămânalul „Allgemeine Sen- de libertate, independenţă şi amputut, ,a spus el, să înde- singure puteri. Dacă U- mericane. Activiştii Consiliului
ntags Zeitung" deputatul creş- maniei. Ziarul „Arbeiderbladet" pace. Cele două părţi şi-au expri­ plinim dorinţa noastră de a a- niunea Sovietică nu va lua naţional dc luptă pentru in­
tinădemocrat Peter Nellen din sprijină punctul de vedere a lui mat părerea că ţările care nu siguratuturor copiilor învăţă- P'arte la această-comisie, a spus terzicerea experienţelor cu ar­
R.F.ţ: Germană, sprijină planul Fi-n-n Mu. Cele două părţi şi-au expri­ fac’ parte din nici unul din blo­ mîntul. Nuam putut nici să ma nucleară au hotărît să •or­
creării în Europa centrală a mat îngrijorarea în legătură cu curile existente, pot aduce o dăm un salariu suficient învă- atunci ou cine să se ducă ganizeze demonstraţii de pro­
unei zone parţial demilitarizate ? situaţia internaţională şi au a- contribuţie însemnată la dezvol­ tratative. test împotriva zborurilor bom­
în . oare să nu existe arme ato­ juns la concluzia că în prezent ţătorilor noştri. N. Agarval a bardierelor americane încărcate
mice. BERLIN 20 (Agerpres). — principala revendicare a ome­ tarea colaborării internaţionale subliniat dc asemenea existen­ Nehru a arătat că o altă ma­ cu bombe atomice şî cu hidro­
Deputatul laburist englez Sidney şi la consolidarea păcii. ţa unui şomaj de masă în ţară, re putere — China este exclusă gen.
încă la sfîVşitul anului trecut, Silverman a acordat un interviu nirii este încetarea cursei ab­ ceea ce întunecă viitorul tinere­ de l<a participarea la tratative
Nellen a publicat o broşură în corespondentului de la Londra surde a înarmărilor, încetarea S-a căzut de acord ca pre­ tului care reuşeşte să înveţe. în această comisie, întrucît nu Locuitorii oraşelor Warrington
al ziarului „Neues Deutschl'and" perfecţionării armelor atomice şedintele Tito să viziteze anul Toţi delegaţii care au luat cu- este admisă în O.N.U. Cum pot
care sprijinea propunerile lui în cadrul căruia s-a pronunţat vântul ta discuţiile asupra aces- să aibă 'atunci succese tratativele
Kehnan, .fost ambasador ameri­ pentru crearea în Europa a unei acesta Indonezia. teii rezoluţii au subliniat impor- cu privire la dezarmare duse în
can, la Moscova, cu privire la zone denuclearizate. El a de­ tanţa reorganizării sistemului comisia O.N.U. întreabă primul
slăbirea încordării internaţio­ clarat că după părerea sa, Eu­ Von Brentano respinge propunerile învăţământului. ministru al Indiei.
ropa centrală trebuie să fie „de­ de pace ale U.R S.S.
nale, ... - .. : , - ¦ militarizată" şi din' ea trebuia Rezoluţia- a fost adoptată în • Krishna ' Menon ministru al
In articolul său scris pentru să fie retrase toate trupele BONN 20 (Agerpres). — Mi­ susţinînd că Uniunea Sovietică unanimitate.
străine. nistrul Afacerilor Externe al Apărării, a subliniat în cuvân­
revista „Blatter fur Deutsche R.F.G., Brentano, a luat cuvîn­ ar respinge reunificarea Ger­ La şedinţa din dimineaţa zi­
ufld Internationale Politik“, Nel­ Silverman a calificat convo­ tul la Congresul din landul maniei. Brentano s-a pronunţat lei de 19 ianuarie congresul a tarea sa, că dezarmarea este
len relevă utilitatea planului de carea unei conferinţe interna­ Hessen, al organizaţiei de ti­ şi împotriva recentelor luări de adoptat de asemenea o rezolu­
creare ’ în ’ Europa 'centrală a ţionale, la nivel înalt propusă neret „Junge" al Uniunii creştin atitudine în problema slăbirii ţie privind limba de stat a ţă ­ problema principală a zilelor
Unei zone parţial demilitarizate încordării internaţionale ale lui rii. Fiind în principiu de acord
de N.A. Bulganin ca fiind cea democrate din Germania. Kennan, fost ambasador ame­ cu necesitatea proclamării limbii noastre. El a arătat că trata­
şi. denuclearizate care să cu­ mai bună ieşire din actualul După cum reiese dintr-o in­ rican la Moscova şi ale unor hindu ca limbă de stat în locul
prindă întreaga Germanie. Crea­ impas. După părerea lui S. Sil­ oameni politici englezi din opo­ limbii engleze, reprezentanţii tivele de dezarmare au intrat
rea'unei astfel de zone ar putea verman, poziţia negativă adop­ formaţie a agenţiei DPA, Bren­ ziţie. El a declarat că guvernul statelor sudice în care populaţia
îngreuna şl chiar preîntâmpina tată de guvernul MacMillan fa­ tano a respins propunerile de R.F.G. „nu doreşte şi nici nu nu vorbeşte limba hindu au într-un impas. Totuşi Menon
un conflict primejdios între cele ţă de propunerile guvernului pace ale Uniunii Sovietice cu­ are timpul să discute ideile for­
prinse în mesajele lui N. A. şi-a exprimat speranţa că ele
două-m ari puteri. Nellen se sovietic este în flagrantă con­ Bulganin, adresate conducători- mulate de aceste personalităţi subliniat totodată greutăţile pe
vor fi reluate. Statele Unite şi
pronunţă împotriva „respingerii tradicţie cu năzuinţele poporului I lor ţărilor occidentale. Brentano care se consideră capete lumi­ care le-ar implica aplicarea a-
neîntemeiate (a acestui plan englez. Uniunea Sovietică, a spus el
NrR.) în ajunul tratativelor". l a căutat să-şi justifice poziţia nate". cestei măsuri în statele lor şi
vor trebui să ajungă Ia un
oooooooococxx»ooooooocxxx>cxx30oocxxxxxxxxxxxxxîoocooooocxxxxxx}oc«oocxîooooocxx>ooocooooooocooax>oooc>OToooo
acord, fără de care dezarmarea

nu poate fi realizată. Menon a

subliniat că la rezolvarea pro­

blemei dezarmării trebuie să

•: OSLO 20 (Agerpres) — partioipe şi China. şi Salford s-au pronunţat pen­

Guvernele occidentale poartă răspundereaDupă oum relatează ziarele, Flnn Prezentînd o rezoluţie cu pri­ tru retragerea trupelor ameri­

Miu« preşedintele comitetului de pentru actuala încordare internaţională vire la situaţia internaţională, cane din Anglia. Organizaţia
politică externă al Stortîngului, Harekrishna Mahatab, ministru orăşenească din Salford a par­
luînd'cuvântul la 15 ianuarie la Deşi în agenda noastră săp­ De la acceptarea tratativelor necesare iu prezent. Or, se ştie Să vorbim acum despre deo- al statului Orissa, şi-a exprimat tidului laburist a adoptat o re­
şedinţa Consiliului european de tămânală de duminică ne-am ca idee şi pină, la a face totul bine, în prezent nu mai există o sebirilc de care aminteam că e- nedumerirea de ce ţările care zoluţie care cheamă consiliul
la: Strassburg, a sprijinit planul referit ia răspunsul preşedintelui pentru a facilita desfăşurarea „problemă" a ţărilor din răsări- xistă între răspunsurile şefilor se consideră democratice îm­ districtual al partidului laburist
'de creare în Europa a unei zone Eisenhower referitor la mesajul acestora, e un pas destul de ma­ tul Europei, deoarece acestea guvernelor Europei occidentale piedică admiterea Chinei în Or- să organizeze o demonstraţie de
denuclearizate. lui N. A. Bulganin din 10 de­ re. Şi tocmai aici se împotmo­ şi-au ales definitiv orînduirea şi cel al lui Eisenhower. Deşi ganiziaţia Naţiunilor Unite. El masă împotriva zborurilor dea­
cembrie 1957, revenim astăzi lesc răspunsurile guvernelor oc­ socială, sînt suverane şi inde- şi aceştia pun unele condiţii, a- a criticat Statele Unite pentru supra Angliei ale bombardierelor
Referindu-se la problema tra­

tativelor, Fin n Mu a arătat că

ar:-trebui să se înceapă cu exa­ cu noi amănunte, mai ales că cidentale. Deşi acestea sînt de pendente — membre ale O.N.U. cestea sînt mai flexibile, sarci- poziţia lor în această problemă. americane.
între timp au fost date publici­ acord cu tratativele, în princi­
minarea acelor probleme, în pri­ tăţii şi răspunsurile oficiale ale piu, practic ele pun atîtea con­ şi orice discutare a situaţiei din nilc preliminare ale miniştrilor
guvernelor Marii Britanii, Fran­ diţii incit, e evident, aşezarea ţările respective ar constitui o de Externe se referă doar la
vinţa cărora este posibilă reali­ ţei şi Germaniei occidentale. la masa rotundă a conducători­ flagrantă violare a independen- probleme de procedură şi nu de
lor marilor puteri şi ai altor tei acestor ţări. Cit priveşte ti- fond. Atît MacMillan cît şi
zarea unui acord într-un termen Ca deobicei, răspunsurile gu­ nificarea Germaniei, dl. Eisen- Gaillard arată că propunerile
-O -

R. Novella despre vernelor din Europa occidentală conducători de state devine a- hower „uită" faptul că în pre- sovietice conţin lucruri demne MIERCURI 22 IANUARIE 1958
sînt caracterizate de unele tră­ proape imposibilă. Iar în privin­ zent există două state germane de luat în seamă şi apreciază

sarcinile C.G.M. din sături comune cu răspunsul pre­ ţa condiţiilor care se pun în faţa şi că numai printr-o înţelegere eforturile făcute de guvernul so- SPECTACOLE CIN EMATOGRAFICE
Italia şedintelui Statelor Unite (nu e tratativelor, excelează desigur între guvernele AMBELOR sta- vietic pentru continua îmbuna­
întîmplător faptul că acestea au mesajul preşedintelui Statelor te se poate trece la discutarea tăţire a situaţiei internaţionale, DEVA; Poetul; ALBA-1UL1A: Pen­ (le am intiri; PETROŞANI: Cicatricea!
ROMA 20 (Agerpres)'. — No­ început să fie remise după ce a Unite, Eisenhower. unificării. Se vede că Eisenho tru pace; APOLDU DE SUS: Bon- Vrăjitoarea ; ILIA : Carnetul de ¦par-:
vella, secretar al ;Confederaţiei fost cunoscut punctul de vedere wer e legat la ochi cînd e vor­ deşi nici ei nu vin cu propuneri jour elefant; BRAD: Păianjenul de tid ; SEBEŞ : Mikolko cel viteaz 5
Generale‘a Muncii din Italia, al guvernului S.U.A.), dar pe Ocolind răspunsuri directe la ba de problema germană. concrete în întîmpirearea celor aur BARU MARE: Brigada lui lo- LQNEA; Pc baricade; TEU3Ş: Fum
lingă trăsăturile comune, mesa­ întrebări clare, la probleme im­ sovietice şi nu se declară gata
portante şi urgente, cuprinse în E lesne de înţeles că, deşi s-a să înceapă tratativele.

luînd cuvîntul la o adunare a jele Iui MacMillan, Gaillard şi mesajul lui N. A. Bulganin, pronunţat principial pentru tra­ Dar însăşi acceptarea impor­ nuţ; HAŢEG: Ghimpele: SIMBRIA: în pădure; ZLA TN A :© vară neo­

activiştilor sindicali din oraşul Adenauer conţin evidente păreri preşedintele Statelor Unite pre­ tative, condiţiile pe care le pu­ tanţei tratativelor propuse de Ei iubeau viaţa: ORAŞTIb: O noapte bişnuită.
diferite — mai apropiate sau de­
Florenţa a declarat că sarci­ părtate de „linia oficială" a feră contactelor la nivel înalt ne dl. preşedinte al Statelor U- U.R.S.S., dovedeşte că Anglia SELECŢ1UN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
Washingtonului, conturată şi de­ tratative între miniştrii Afaceri­ riite, fac ca acestea — practic şi Franţa au ţinut mai mult de-
nile.; principale ale .C.G.M. din finitivată în decembrie la Paris, lor Externe — care, pe lingă -— să fie — deocamdată — im­ cît Statele Unite seama de cerin­ Programul l : 6,15 Jocuri populare Ansamblul Armatei Sovietice; 17,00
în cadrul sesiunii N.A.T.O. faptul că s-au dovedii în nu­ posibile. Se înţelege, răspunsul ţele mereu crescînde ale opiniei romineşti; 6,30 Muzică uşoară; 7,10 Muzică instrumentala ; 17,20 Noi me­
Italia pe anul. 1958 sin t: lupta meroase ocazii infructuoase, mai lui Eisenhower a fost primit cu publice, care cere cu hotărîre Melodii populare româneşti; 9,00 Mu­ dicamente româneşti; 17,40 Muzică
Latura comună a tuturor me­ vie nemulţumire atît în State­ înţelegere şi pace între popoare. zică de estrad ă; -9,30 „Ştiinţa învin­ populară românească din A rdeal; 18,05
pentru îmbunătăţirea situaţiei sajelor conducătorilor occiden­ au neajunsul că îndepărtează şi le Unite cit şi în Europa occi­ ge" ; 11,03 Teatru la microfon; „îm ­ „Noi înregistrări de muzică româneas­
tali e aceea că toţi se declară — întîrzie o întîlnire la nivel înalt, dentală. Fruntaşul laburist A- In zilele noastre a devenit tot părăţia lui Machidon"; 15,05 Din mu­
economice a oamenilor' muncii, evident sub presiunea crescîndă ceea ce desigur nu serveşte cau­ neurin Bevan a publicat în săp­ mai evident faptul că e aproape că" i 18,40 Jocuri populare rom îneşti;
pentru reducerea zilei de mun­ a opiniei publice din ţările res­ zei păcii şi destinderii urgente tămînalul englez „Tribune" un
c ă ' ou menţinerea vechiului sa­ a actualei încordări internaţio­ imposibil să neglijezi lupta pe 18,55 Stalul medicului; 19,30 Muzică
lariu, pentru recunoaşterea ju­
ridică a drepturilor comisiilor

interne' ale întreprinderilor in­ pective — într-un fel sau altul nale. articol în care în esenţă decla­ care o duc masele largi mun­ zica popoarelor: 14,00 Melodii popu­ uşoară ; 20,00 Muzică populară romî­

dustriale. pentru tratative. Ideea în sine a Intr-atîta doresc Statele Uni­ ră că „răspunsul lui Eisenho­ citoare pentru prietenie între l a r e ; 14,45 Muzică distractivă; 15,05 nească; 21,15 Muzică uşoară româ­
'.Referindu-se -la viitoarea cam­ tratativelor e acceptată de toţi te tratativele şi „masa rotun­ wer a dezamăgit sute de milioa­ popoare iar lucrul acesta e do­ Muzică ; 16,00 Muzică de estradă ; nească ; 21,50 Din comoara folcloru­
şefii de guverne din Occident dă", incit pun din nou aseme­ ne de oameni din lumea întrea­ vedit odată niai mult de recen­ 16,20 La microfon Rodica ; 18,30 Mu­ lui nostru; 22,20 Concert de noapte:
panie-în vederea alegerilor par­ şi aceasta constituie, fără îndo­ nea condiţii cum ar fi, de pil­ gă". De asemenea, ziarul elve­ tele mesaje de răspuns ale şe­ zică uşoara. Programul I I : 14,03 Con­ 23,15 Doine şi jocuri populare româ­
lamentare, NoVella a declarat ială, un prim succes al mesaje­ dă, problema „eliberării" ţări­ ţian „Die Tat" publică un co- filor de guvern din Anglia şi cert dc. prinzi ' 14,40 Povestiri popu­ neşti.
că C.G.M. din, Italia va sprijini lor Iui N. A. Bulganin, rod al lor de democraţie populară, „re- mentar în care, apreciind pro- Franţa, care au trebuit să ţină lare, şi fabule j 15,00 Solişti, de muzi­
activ . ş i; energic pe candidaţii politicii externe sovietice, poli­ zolvarea" problemei germane punerile guvernului sovietic, crî- seama într-o măsură însemna­ că populară' roniîncască; 15,30 Orches­ BULETIN3 DE Ş T IR I: 5,00: ' 6,00:
acelor partide care vor inclu­ tică leninistă de pace, a iniţiati­ potrivit propunerilor occidenta- tică pe preşedintele Eisenhower tă de lucrul acesta. tre romineşti de muzică uşoară; 16,20 '7,00: 11,00: 13,0.0: 15,00: 17,00: 19,00:
de î-n programele lor electorale velor sovietice pentru destinde­ le, situaţie care, trebuie să re- pentru faptul că acesta ocoleşte Jocuri populare romîneşti; 16,40 Cîntă 20,00;'22,00; 23,52 (programul I): 14,00:
revendicările legitime ale oa­ rea încordării existente în pre­ cunoaştem, creează serioase pie- răspunsuri precise şi refuză în CONST. MACOVEI
menilor muncii italieni. zent în lume. 16,00; 18.Q0: 21,00: 23,00 (program ul!!)
dici în calea înţelegerii atît de fond tratativele.

R edacţia ş i a d m in is tra ţia z ia ru lu i ş tr. 6 ÎYlarţie, nr, 9, T elefonş 188— 189. Taxa p lă tită in n um e ra r conform a pro b ării D ire c ţiu n ii G enerale P.T.T.R. nr. 236.320 d in 6 noiem brie 1 9 4 9 ,—. t ip a r u l: În tre p rin d e re a P o lig ra fic ă .1 M a i" DEVA.