Page 45 - 1958-01
P. 45
Candidaţi ai F.O.P. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! î¦
s ''l . ~1
PRODUSELE ÎNTREPRINDERII
„BAMP0TOG’- DIN DEVA SINT CU
NOSCUTE ŞI APRECIATE IN ÎN f
TREAGA ŢARA ŞI CHIAR PESTE <f*
HOTARE, PRIN ELEGANŢA FORME L
LOR, PRIN GALITATEA LOR. LA
CUCERIREA ACESTEI REPUTAŢII,
A CONTRIBUIT ÎNTREGUL' COLEC
TIV AL ÎNTREPRINDERII:
Anul X Nr. 965 Joi 23 ianuarie 1958 4 pagini 20 bani
KS2SE
PROPUNERI Pregătiri ia „Casa ¦*¦
alegătorului**
% 'W In clişeu: Cio- X
). , • : , ţ. . • • • • •' , HAŢEG (de la subredacţia ,i- Ni plitorul Nicolae ţ
************ ************* ************* ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦* ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦**¦¦¦¦» noastră voluntară). — Consiliul
COVALION CORNEL! •t Vanvacas, lu- *
sudor, circ. orăşenească nr, DE CANDIDAŢI AI F. D. P orăşenesc F.D.P. Haţeg a luat / ctind ta un bloc X
toate măsurile necesare în vede . u.
86 — Hunedoara rea deschiderii şi bunei func de marmură. i
tm m rn ţionări a Casei alegătorului. .$ 44•f*.
Astfel, s-a constituit un colec -U
lo raionul lila r — Io r a io n ! Hunedoarafr tiv din 5 tovarăşi oare să con ¦ :•'•• • \\v \- : :
ducă activitatea. De asemenea, • t v-;
Cu prilejul adunărilor de pro f s-au luat măsuri în vederea a-
puneri de candidaţi ai F.D.P. * menajării localului. Pe lingă
cetăţenii din comunele şi satele •**>|'*«**0*J0 ,-H Casa alegătorului s-au format Iu
raionului Ilia au făcut bilanţul grupe de agitatori, care să facă
muncii lor din ultimii ani. Ei au 9 de serviciu şi să dea lămuririle
constatat cu mîudrie că viaţa Fiecare comună şi sat din ra- elan, desfăşurată de oamenii ţ^ necesare cetăţenilor care vin
lor s-a schimbat mult. In sate
* ionul. Hunedoara a fost în ul- muncii. Sfaturile populare, de- ; aici.
In programul de activitate al
\* timii ani martorul unor mari putaţii au fost în fruntea tu tu -?i 0 • 0-0-0-
l transformări. Viaţa muncitori- ror acţiunilor. * Casei alegătorului sînt prevă
Adunarea generală
i lor şi a ţăranilor s-a schimbat Despre aceste realizări au ?
¦ a întovă răşiţilor din Vaţa de Jos
* mult. La Ghelar, Teliuc, Sime- vorbit oamenii în cadrul adu- •
*; ria şi Călan, muncitorilor le- năr,lor unde au fost propuşii
au fost create condiţii bune de cei mai destoinici cetăţeni, ?
sîflt astăzi şcoli, cinematografe, f viaţă şi muncă. Prin grija sta drept candidaţi ai F.D.P. , zute printre altele organizarea ducţie pe anul 1958, adunarea
? tului s-au construit sute de a- de conferinţe, audiţii colective generală a întovărăşiţilor a ho-
Astfel, au fost propuşi candi- ? la radio, întîtniri cu candidaţii, BRAD îţde la subredacţia noa tărît ca din suprafaţa totală de
magazine, s-au introdus în case întilniri cu tinerii care votează stră voluntară). Recent a avut 13,55 ha. să se însămînţeze 9,32
COTOI SILVIA lumina electrică şi difuzoare, partamente pentru muncitori. daţi ai F.D.P. tov. Miron Dră- • pentru prima dată, programe loc adunarea generală a înto- ha. cu gnu, 3,56 ha cu porumb,
medic, în circ. regională nr, s-au deschis case de naştere, artistice ale brigăzilor artistice vărăşlţilor din comuna Vaţa de 0,34 ha cu legume, iar 0,33 ha
dispensare etc. Toţi ţăranii muncitori din co- gulescu, preşedintele Sfatului 4 Jos, în cadrul căreia s-a ana să rămînă fond de bază al în
14 — Brad. de agitaţie ele. lizat munca depusă în cursul a- tovărăşirii. Tov. Coif Aurelii! a
munele Sîntamdreil şi Rapoltu popular comunal Ghelar, în cir- * nului 1957, precum şi planul de propus* ca pe lîngă întovărăşi
N. SBUCHEA producţie pe anul curent. De a- re să ia fiinţă o friirmă a-
Mare au pornit pe calea coo- cumscripţia electorală raională * semenea, adunarea generală a nexă de creşterea oilor. Aduna
ales şl noul comitet de condu rea generală a fost de acord cu
Astfel în comuna Hărău s-a perativizării agriculturii, iar nr. 4, Ioan Filip, colectivist, ţ cere al întovărăşirii. această propunere.
construit un cămin cultural, s-a
v& y. ya:. satul Simeria Veche a fost com- în circumscripţia electorală ra- j Luînd cuvîntul pe marginea O parte pozitivă a adunării
dării de seamă, prezentată de a constituit-o faptul că întovă
refăcut localul şcolii, s-a des plect cooperativizări In toate ional? nr. 41 Rapolt, Anton j Oameni ai muncii preşedintele întovărăşirii, înto răşiţii s-au angajat, ca începînd
satele şi comunele creşte nu- Rădoane, miner, în circurn- f vărăşiţi! Victor Boloţ, Viorel din acest an să execute în co
chis o casă de naştere, un dis Loliş, Amalia Blăgăilă şi alţii, mun toate muncile, să măreas
mărul ţăranilor muncitori care scripţia electorală raională nr. ? din industria minieră! au arătat că pe lingă metodele că fondul de bază şi să lupte
pensar, peste 40 ţărani munci pornesc pe calea cooperativi- 11 Topliţa, ing. Nicolae Bog-ţ de muncă bune întrebuinţate, au pentru înscrierea de noi membri
zării agriculturii. Reţeaua elec- dări* ^rectorul Trustului minier ; Desfăşuraţi larg în existat şi unele lipsuri faţă de în întovărăşire.
tori şi-au construit case noi. In trică şi de radioficare s-a ex- Telfftd# în circumscripţia elec- j trecerea socialistă în care întovărăşiţii trebuie să ia
atitudine. IONEL RACEANU
comună a luat fiinţă o gospodă tins mult. Aproape în fiecare tonală raională nr. 10, Iile Vi- i
In ce priveşte planul de pro
rie agricolă colectivă şi o înto sat există o construcţie nouă şoiu , îrim întovăr, it , n d r . > întîmpinarea alegeri
lor de deputaţi în sfa
vărăşire agricolă. — dispensar, casa de naştere, . . . . . V . lv Ţ turile populare! Lupta
In comuna Ilia s-a construit cămin cultural, şcoală etc. cumscripţia electorala raionala j
un spital, s-au electrificat două Acestea reprezintă bilanţul nr- 31 Strei Sîngeorgiu, şi al-* ţi pentru sporirea con
tinuă a productivităţii
sate, iar alte 5 sate au fost ra- unei munci rodnice, pline de ţii. \
dioficate. Acum se lucrează la l i Deva muncii, pentru reduce
rea preţului de cost şi
construirea unui local de şcoa
lă de 10 ani. Curentul electric In colonia Ceangăi din ora In oraşul Deva au mai fost îmbunătăţirea calităţii
ILINCEA ŞTEFAN şi radiofiearea au pătruns şi în şul Deva s-au înfăptuit în ulti propuşi candidaţi ai F.D.P. tov.: cărbunelui! ..t
preşedintele sfatului popular comuna Certej. Multe din aces mii ani realizări importante. Victor Simion, muncitor'C.F.R.,
orăşenesc, în circ. regională te realizări au fost obţinute da Toate aceste realizări au fost în circumscripţia electorală o- Se vor ridica noi
torită muncii depuse de sfatu trecute în revistă cu ocazia pro răşenească nr. 16, Magdalena
nr, 89 — Hunedoara, punerii candidatului F. D. P. Lazăr, colectivistă, în circum
în circumscripţia electorală re scripţia electorală nr. 48, Iosif
rile populare, de deputaţi. A- gională nr. 77. Adunarea a pro construcţii în gospodăriile colective
cest lucru a făcut ca cetăţenii
din raion să propună drept can pus şl votat în unanimitate pe Szekely, colectivist, în circum Cu fiecare-zi cs trece colecti lui. Faptul că gospodăria colec tărî! să construiască fiecare
tivă „Brazdă nouă" din comu grajduri pentru 50 bovine. Gos
didaţi ai F.D.P. în alegerile de tov. Ioan Henţiu, preşedintele scripţia electorală orăşenească viştii se conving tot mai mult na Apoldu de Sus, raionul podăria colectivă din Daia-Romî-
Sebeş, a realizat în anul trecut nă a prevăzut să construiască
la 2 martie pe cei mai buni şi Sfatului popular orăşenesc De nr. 51, Adalbert Coştial, acti că fermele de animale-sint ace numai de la ferma de oi un ve uin grajd pentru 50 bovine şi un
nit de 185.349 lei, este mult a- saivan pentru 500 o i ; cea din
moi harnici dintre ei. va, drept candidat pentru alege vist, în circumscripţia electora lea care le pot aduce venituri preciat de colectivişti şi chiar de Boz o maternitate pentru 24
ţăranii individuali. scroafe şi un saivan pentru 500
Astfel au fost propuşi can rile diin 2 martie. lă orăşenească nr. 29 şi alţii. băneşti mari în tot cursul anu- oi, iar gospodăria colectivă din
In dorinţa de a creşte cit îwai Miercurea o maternitate pentru
didaţi ai F.D.P. tev,: Sanda multe animale, odată cu întoc 18 scroafe.
mirea planului de producţie pe
Ciuceanu, membru în Biroul Co o o o o o o o o o o o o/ W W W O O O O V O O V O O & O V O O W V O O V O O O O O O O O V O O V O W O O v W V W O O O W O O W C O W anul 1958, majoritatea gospodă Pentru ca aceste construcţii
riilor colective din raionul Sebeş să poată fi ridicate în termenele
mitetului regional P. M. R., în Protecţia muncii —in centrul au prevăzut să ridice îri acest stabilite este necesar oa încă de
9 an o serie de construcţii nece pe acum consiliile de conducere,
circumscripţia electorală regio atenţiei conducerii uzinei sare adăpostirii animalelor. Este să se îngrijească de procurarea
semnificativ faptul că 10 gospo materialelor şi să înceapă lu
nală nr. 40 Brănişca, Gheorghe dării colective (printre care se crările la timp, iar organele
află cele din Apoldu de Sus, competente să le acorde tot spri
Homoştean, activist, în circum Cîlnic, Doştat, Gîrbova, Reciu, jinul pentru a putea intra în
Pianu de Jos şi Sebeş) au ho posesia materialelor.
scripţia electorală regională nr.
41 Hărău, Andronic Peica, şe CĂLAN {de la subredacţia rea muncii fizice a muncitorilor. s-au luat de asemenea o serie
noastră voluntară). La uzina S-a rezolvat captarea gazelor de măsuri. Aşa de exemplu, la
SZEGATO ELENA ful secţiei raionale de învăţă- „Victoria”-Călan, încă de la în de la semicocserie, acestea fiind montaj s-au vopsit în roşu păr
ceputul anului 1957 s-au luat o utilizate la încălzirea cuptoare ţile agregatelor care provocau
preşedinta comisiei de femei, mînt şi cultură, în circumscrip seamă de măsuri tehnico-orga- lor de pregătire a semicocsuiui. cele mai multe accidente şi s-au
în circ. orăşenească nr. 44 nizatorice menite să creeze mun Datorită punerii în funcţiune a confecţionat 2.000 tăbliţe de a-
— Hunedoara — ţia electorală raională nr. 47 citorilor condiţii optime de mun exhausioarelor, s-a creat posibi tenţie.
că, să reducă pe cit posibil e- litatea valorificării gudronului
A Cîrjiţi, şi alţii. In urma acestor măsuri s-a
foiturile fizice şi să înlăture ac extras din cărbune. Confecţiona redus numărul de accidente în
D e a s u p r a f l ă c ă r i iIn acest sens s-a alocat un protecţia muncii ia semicocserie, la sută, deşi numărul mediu
cidentele. 0 rea şi montarea dispozitivelor de anul 1957, faţă de 1956, cu 9,5
fond de 729.000 Iei pentru pro au fost executate în proporţie scriptic al muncitorilor pe 1957
X Astăzi, dacă faci un popas ghe Pleşa, Ioan Almăşan, Ioan 1 tecţia muncii, fond cheltuit în de 60 la sută. S-a mecanizat a crescut cu 31 ia sută, faţă de a lb a s tre 'W W V
mod raţional, potrivit cerinţelor destuparea orificiilor de evacua 1956. De asemenea, numărul zi
% in comuna Criscior, raionul Vasiu şi alţii, * impuse de locurile de muncă. re a fontei de Ia furnale. Toate lelor absentate din cauza acci S-a prezentat sim plu: Vine la lucru întotdeauna
aceste lucrări au fost executate dentelor, raportat la creşterea — Ion Burtică, sudor. înainte de ora şapte. îşi pregă
'I Brad, afli despre viaţa nouă Astăzi crisciorenli au la dis- • Pentru rezolvarea unor pro cu 116.000 lei. numărului mediu scriptic al
bleme tehnice, comitetul de în muncitorilor, a scăzut în anul
t de aici. Aşa de pildă, în urmă poziţie un dispensar medical * treprindere, conducerea uzinei şi In ce priveşte hainele de pro 1957 cu 7 la sută faţă de 1956. Un băiat tînăr, puţin oa teşte sculele, şterge ţevile pe
cabinetul tehnic, sprijinite de tecţie şi alte obiecte, în acest
cu doi ani la Criscior nu exis- cu personal calificat care depu- * cercul A.S.I.T., au pus în apli scop a fost alocată o sumă de Datorită realizărilor importam cheş, slăbuţ. In atelierul de su care le are de sudat, dă drumul
care un număr însemnat de ino peste 500.000 iei. 107.000 lei au te obţinute în domeniul protec
ta_sector socialist al agricultu- ne toată străduinţa pentru a-1 vaţii şi perfecţionări tehnice în fost folosiţi pentru alimentaţia ţiei muncii, colectivul uzinei a dat ţevi, e cel mai tînăr res aparatului. Cînd vin ceilalţi, el
domeniu! protecţiei muncii. specială a muncitorilor, aceasta
rit. Membrii de partid însă, şi părarea sănătăţii oamenilor ¦ în vederea prevenirii bolilor pro fost distins cu Diploma de o- ponsabil de brigadă. De vreo lucrează deja. Aşa-i place. S-a
Prin aplicarea mecanizării cu- fesionale. noare pe ramură, oferită de Mi
deputaţii au discutat zi de zi muncii. X bilourilor de la turnătorie şi nisterul Industriei Grele. trei ani e tot fruntaş. îndrăgostit de meserie şi vrea
Pentru reducerea accidentelor
cu oamenii despre acest lucru. Crisciorenilor li s-a dezvoltat X furnale s-a redus mult utiliza — Şi zici că s-o facă aşa
Au organizat ,
. mult şi gustul 9X eşti craiovean ? cum trebuie. E-
vizite la colec- ţi | pentru citit. — De pe-aco- îndemînatec. A
lo.
tiviştii din Pri- ţ S-eafi ţt&'ţtai \ Mărturie a prins repede
caz, raionul O- ţ in c o m u n a Jcestui lucru <¦*,
răştie şi la în- i stau cele 1.800 % — Scump la meşeşugul su
tovărăşiţii din f L R SSCIOR | de abonamente¦
Baia de Criş i la diferite ziare ţ vorbă. Şi-a pus datului ţevilor.
din nou ochelarii, a prins apa La început a ars cîteva, dar
ratul în mină şi s-a aplecai după aceea, toate au- primit a-
etc. Ş i rezulta ‘şi reviste, pre- X deasupra unei ţevi subţiri şi vizul controlului de calitate.
lungi. O crăpătură în lungime, E ulemist de mai mulţi ani.
tele n-au intirziat a se cum şi numărul mare de citi- * abia vizibilă, dispărea în urma Acum vrea să devină candidat
arăta. Mai întîi cei din tori ai bibliotecii din comună. flăcării de acetilenă. Rotocoale de partid.
satul Criscior au inaugti- La căminul cultural se prezin- X mici, fine, de metal topit, se — Am 'depus dosarul. Tova
rat anul trecut o întovărăşi- tă programe de către echlpaX
re agricolă cu 31 de familii. In artistică, care numără peste 20 X solidificau. Sudură. răşul Ion Papoi, secretarul or-'i
acelaşi an un număr de 109 fa- de artişti amatori. % — Cîţi ani ai ? ganizăţiei de bază, mi-a spus ^
— Nouăsprezece. că mă pune curînd în discuţia
milii din salul Zdrapţi s-au u- Pentru buna aprovizionare a* adunării generale...
—¦ C lş tig ?
nit în cadt ul unei alte întovă- locuitorilor din comună cu măr-* — 1.400 pe lună. l-am strîns mina. Ne-am
răşiri agricole. In satele Zdrap- furiie industriale şi alimentare %
ii, Criscior şi Valea Arsului, necesare, au fost deschise un * — Un cleşte al ? simţit prieteni, Ni-a privit cu
au luat fiinţă întovărăşiri zoo- magazin mixt şi două filiale ¦ — Da... căldură.
tehnice de creşterea oilor, înto- ale cooperativei de consum *
A privit nedumerit la mine. Am ajuns sus, în oraşul mun
varaşiri care se dezvoltă cu fie- Cu ajuforul ^X A întrebat: citoresc. Am privit Combinatul
care zi. resurse proprii, iîn anul 1957,1 — De ce ? siderurgic. Fum, praf, flăcări.
acoOrdaatteănţdiee sdfeaotuselbpitoapualar focos-t 80 d cceertăntue.nmi cdliinn aacceeaassttaă crno ** — Să-ţi scot vorbele din gu O imensitate învolburată de
fum de toate nuanţele<
munal reparării drumurilor din mima A-au construit case noi. ¦ ră. . .
A rîs. Am rîs împreună,
— Ştii...? cină lucrez, nu-mi — Acolo, vezi?. Acolo e ate
comună. Astfel, pentru repara- Comuna este astăzi complect*
rea celor 17 drumuri, cu o Iun- electrificată şi radioficată. % place să vorbesc. Aşoaptâ-mă lierul nostru.
girne totală de 2.760 m. liniari. i a toate aceste realizări o X după şut... Ochii tînărului sclipiră. .4»
^ u Pi-estat de către cetăţeni contribuţie de seamă cm adus_0 l M-am retras. Âm umblat aiu veau în el ceva din flacăra al
1.160 zile de munca voluntara , ,i Gospodăria agricolă colectivă „Flacăra Roşie” din comuna Mercni, raionul Negru Vodă, rea pînă ia ora schimbului. A- bastră a aparatului de sudat.
regiunea Constanţa s-a dezvoltat mult în ultimii ani. Din veniturile obţinute au fost cumpărate pol l-am întîlni1 din nou. Am
cu braţele şi 628 zile cu ate- ^ePu^atlt sfatului popular co-* 3 autocamioane, s-a construit un grajd pentru 100 capete vite un garaj pentru cele 3 maşini,
un depozit de carburanţi etc. In clişeu: Noul grajd cu o capacitate de 100 de capete. A început
laţele. In fruntea acestei acţi¦ munal, care s-au dovedit buni* depozitarea pietrei pentru construcţia unui nou grajd. mers împreună în oraş. Mi-a Mîndrle. Mîndria de muncitor. '
uni s-au situat deputaţii Gheor- gospodari ai treburilor obşteşti. ¦ povestit multe. GH. PAVEL
4