Page 46 - 1958-01
P. 46
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 965
Bona organizare a muncii Se intensifică activitatea 9 asii de ia înfiinţarea
cultural-artistică la Vaţa
In G.A.C. - chezăşia succeselor malifiei populare
BRAD (de la subredacţia noa marea instructoarei A. Cristoiu,
Zilele trecute cele 66 familii Pe marginea dării la G.A.C. Spini, este de 449.042 stră voluntară.) Colectivul de învaţă dansurile „Ţarina“ şi Miliţia populară, a fost creată de numeroşi lucrători de miliţie din re
ale colectiviştilor din satul lei. Numai în anul 1957, colec conducere al căminului cultu „Invîrtită de la Vaţa". Echipa partidul şi guvernul nostru la 23 giunea Hunedoara care execută fără
ral „Nicolae Bălcescu" din Vaţa de dansuri, formată din copii, ianuarie 1949. Creată în condiţiile dic şovăire misiunile încredinţate pentru
Spini, comuna Turdaş, raionul de seamă a G. A. C. tiviştii au construit un grajd de Jos a luat măsuri pentru sub îndrumarea directorului de taturii proletariatului şi ale luptei pen apărarea cu stricteţe a legalităţii popu
Orăştie, s-iau întîlnit în aduna din Spini pentrn 25 vite mari, care valo activizarea tuturor formaţiilor cămin cultural, au învăţat dan tru construirea socialismului, miliţia, lare. Asemenea exemple sînt ofiţerii
rea generală pentru a dezbate rează 125.000 lei, o magazie ou artistice in vederea desfăşurării surile Sîrba în ciocane", "In- prin compoziţia ei de clasă, este un Bella Bilanschi, Dorin Dicu, Marin
unei munci culturale mai susţi vîrtita în trei", „Ţarina" etc. organ profund popular, legată trup şi Stancu, Eugen Mazilu, Nicolae Popa,
problemele gospodăreşti ale co coceni etc, 'n decursul anului a- o capacitate de 10 vagoane pen nute. Astfel, sub conducerea di De asemenea, prin grija cadre suflet de interesele poporului munci precum şi sergenţii Constantin Cioa
lectivei lor. A fost prezentată gricol, colectiviştii din Spini au tru cereale, care valorează 60.000 rectorului de cămin, formaţia de lor didactice, echipa de teatru tor. Făurind miliţia, partidul şi guvernul ră, Traian Homănă, Traian Breazu,
darea de seamă 'asupra stării de realizat sume mari de bani de de lei. De asemenea, fîntîna con teatru pregăteşte piesa „Păcală a copiilor de vîrstă şcolară, pre i-au trasat sarcina măreaţă de a păzi cu Simion Muntcanu, Petru Mureşan, Li-
lucruri existente, asupra realiză la grădina de legume şi zarza struită de colectivişti este eva argat". Formaţia corală, pe lin găteşte piesa „Regina zăpezi sfinţenie şi de a apăra proprietatea ob viu Mihălţan şi alţii, care nu precu
rilor şi lipsurilor, a greutăţilor luată la suma de 3.300 lei. Din lor".' ştească şi personală a cetăţenilor, de peţesc nici un efort cînd e vorba de
întîmpinate de colectivişti în des vaturi, din predarea cerealelor rezerve locale şi cu sprijinul gă repertoriul învăţat pină a asigura securitatea obştească, de îndeplinirea misiunilor.
făşurarea activităţii lor. Spiritul contractate cu statul, din valori Sfatului popular raional Orăş acum, în care sînt incluse ăîn- In această perioadă un aport a menţine liniştea publică, atît de ne
sănătos în care au fost discuta tecele: „Noi pacea o cucerim", deosebit în pregătirea progra cesară oamenilor muncii pentru con Organele de miliţie din regiunea
te problemele a demonstrat că ficarea griului rămas din anul tie, a fost construită o baie „Sub al păcii stindard“, cînte- melor artistice îl aduc tovară struirea socialismului. noastră au adus un mare aport în
nivelul cultural şi de trai al co cul popular „Haţegana cu stri lupta pentru descoperirea elementelor
lectiviştilor a crescut mult, iar 1956, vînzarea unei cantităţi în • pentru oi. De remarcat că pen şele Anuţa Buzdugan, Maria Educaţi şi conduşi de organele de infractoare, care, prin diferite mijloa
crit'ca, armă de îndreptare şi gături", are în pregătire cînte- partid, lucrătorii de miliţie din regiu ce josnice, au delapidat şi furat în
lichidare <a lipsurilor, este folo semnate de paie. Suma totală tru toate aceste lucrări, colec cele „Voi ce-aţi făcut?" şi „Pă- Mustaţă, Eleonora Blăgâilă, nea Hunedoara s-au străduit ca pînă semnate bunuri şi valori în dauna
sită deschis, obiectiv şi cu re
realizată a fost de 99.177 lei. tiviştii au contribuit cu mijloa mînt al patriei iubite". Coif Aurora şi altele.
Cei 8 dansatori, sub îndru
Chibzuinţă ce proprii la transportul nisipu I. R.
lui, pietrişului1, cărămizilor, săpa
la repartizarea tul gropilor, stinsul varului1. acum să se achite cu conştiinciozitate statului. Neuitată va rămîne pentru
şi abnegaţie de sarcinile încredinţate. totdeauna în amintirea lucrătorilor de
zultate bune în gospodăria co produselor Datorită faptului că fondul Hotărîrea adunării populare Prin eforturi şi' sacrificii care au costat miliţie şi a oamenilor muncii din re
lectivă. de bază >a crescut şi posibilită se înfăptuieşte chiar şi viaţa unor tovarăşi, şi cu a- giunea Hunedoara pilda de eroism a
Pe parcurs, ca şi la sfîrşitul ţile economice ale gospodăriei
Preocupare pentru anului, colectiviştii, preocupaţi sînt mai mari, au putut fi acor Nu au trecut decît 6 luni de au Hotărît în cadrul unei adu jutorul oamenilor muncii, s-a reuşit să lucrătorilor de miliţie Bălan Teodor
realizarea planului de lichidarea unor obligaţii a- date ajutoare bătrînilor şi ce cînd cetăţenii din satul Zdrapţi, nări populare să-şi Construiască se dea lovituri puternice elementelor şi Stan Vasile, care au căzut la da
vute, au chibzuit asupra reparti lor bolnavi. comuna Crişcior raionul Brad, un cămin- cultural şi hotărîrea duşmănoase regimului nostru. In pro torie.
de producţie zării veniturilor astfel ca să a- tor ¦a început să prindă viaţă. cesul muncii şi al luptei cu greută
copere şi obligaţiile, şi să revi Probleme de gospodărire \ ţile, a crescut mult conştiinţa de cla Din documentele partidului şi gu
De la prezentarea dării de nă cantităţi suficiente şi pentru Pînă la data de 10 ianuarie să, nivelul politic şi profesional al lu vernului izvorăsc sarcini de mare răs
seamă asupra activităţii din a- zilele-muncă efectuate de către Adunarea generală de sfîrşit Cărţi noi crătorilor din miliţie, care este carac pundere pentru organele noastre de
nul 1956 şi prelucrarea planu colectivişti. Au fost rambursate de an a scos în evidenţă fap a.c. a fost încasat din autoim- terizat prin atitudinea combativă şi ho miliţie. De aceea, cu prilejul celei de
lui de producţie pe anul 1957, ratele de împrumut, asigurările tul că atunci cînd se munceşte 'Un om în tre oam eni tărîrea de a executa la timp şi în a 9-a aniversări a miliţiei, lucrătorii
atît consiliul de conducere al A.D.AS., au fost acoperite chel unit, cu dragoste, realizările nu Voi. UI. punere suma de 5.000 lei şi s-a bune condiţiuni misiunile încredinţate. noştri îşi reafirma hotărîrea necliritită
gospodăriei colective rit şi co tuielile social-culturale, dreptu întîrzie să apară. Colectivistul de a lupta cu toată abnegaţia pentru
lectiviştii, s-au preocupat per rile membrilor. Din veniturile Adam Busuioc a făcut o mică de CAMIL PETRESCU început procurarea pietrei ne Organizaţiile noastre de partid, a- transpunerea în viaţă a hotărîrilor
manent de realizarea tuturor o- realizate au fost investite sume comparaţie: „Am fost la înce paratul politic şi tovarăşii cu munci partidului şi guvernului, a legilor sta
bieclivelor prevăzute. pentru materiale de construcţie put ca doi tineri căsătoriţi. Ultima parte a trilogiei „Un om’ cesare fundaţiei. Printre pri de răspundere s-au preocupat îndea tului nostru, a ordinelor şi misiuni
a unui grajd, confecţionarea că N-am avut aproape nimic. Astă între oameni" aduce cititorul în mij proape de călirea ideologică a lucră
Bine orientat, consiliul de con rămizilor, construirea unei fîn- zi avem în gospodărie maga locul evenimentelor care au pre-'i mii cetăţeni care şi-au achitat torilor de miliţie, de cultivarea în lor încredinţate şi de a nu precupeţi
ducere, sprijinit de entuziasmul tîni în faţa grajdului, cumpăra zie de cereale, fîntînă, grajd mers intervenţiei turcilor, în mij conştiinţa acestora a înaltelor calităţi
colectiviştilor, a luat din pri nou, pătule, baie pentru oi şi locul luptelor pe care mulţimile' sumele ce le reveneau sînt to morale cum sîn t: curajul, dîrzenia, nici un efort, nici chiar viaţa, pentru
mele zile ale anului î 957, ho- rea de animale. tot ce am făcut prin munca înarmate le-au dus cu cotropitorii,! iniţiativa, ingeniozitatea şi abnegaţia
tărîrea de a respecta ou stric Pe lingă faptul că, consiliul noastră. Avem posibilităţi să volumul cvocînd după aceea peripe varăşii T. Gavriluţ şi Gh. Be- pînă la sacrificiul vieţii. apărarea orînduirii democrat-populare
teţe realizarea planului. In. acest facem şi mai mult. Şi fără în ţiile revoluţionarilor închişi şi de-
sens, pentru cuprinderea tuturor de conducere s-a orientat asu doială că vom face“. dea. Zdrăpţenii sînt hotărîţi ca Cu mîndrie putem afirma că sînt şi a cuceririlor revoluţionare ale po
lucrărilor, a fost organizată o pra celor înşiruite mai sus, a
brigadă de cîmp, formată din avut în vedere ca şi veniturile Despre situaţia gospodăriei şi pînă în anul 1959 să traducă- porului nostru muncitor.
patru echipe, în care erau înca la zi-muncă să îndestuleze ca perspectivele de viitor au dis
drate 130 braţe de muncă. Pen sele colectiviştilor. Astfel au fost cutat mulţi colectivişti, care, în fapt hotărîrea luată. Căpitan de miliţie P. ANIŢEI
tru lucrările din cadrul gospo repartizate la zi-muncă : 5 kg.
dăriei — îngrijirea animalelor, grîu, 14 kg. porumb ştiuleţi, io criticînd lipsurile, au arătat şi NICOLAE MOŢ
întreţinerea atelajului agricol, kg. trifoi-fîn, 6 kg. borceag,
pază etc., de asemenea au fost paie, cartofi, ulei de floarea-soa- modul de îndreptare a acestora. preşedintele Comitetului executiv
desemnaţi colectivişti retribuiţi relui, coceni de porumb. Ţinînd
cu zile-muncă, conform statutu cont că media zilelor efectuate Colectivistul Petru Chinciu a a- al Sfatului popular comunal1
lui. în gospodărie este de 120—130
pe cap de colectivist, cantităţile rătat că SALT. Orăştie nu şi-a Crişcior 1
Plianul de producţie a fost re obţinute de colectivişti sînt des
alizat în proporţie de 100 la tul de importante. Pentru fie îndeplinit obligaţiile pe care şi plasîndu-se în cele din urmă pe’ O0 0 0 0 0 0 <xx>0 <x>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <x>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <x>0 0 0 0 s0 0 0 0 v<xx>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 x>0 0 0 0 <x>^
sută. Astfel au fost însămînţat'e care zi-muncă a revenit şi suma
78 ha cu grîu, 4 ha ovăz, 58 ha de 3 lei. le-a asumat faţă de gospodăria cîmpul de luptă din Ardeal şi Un-ţ
colectivă. Prea multe promisiu garia. Actul final coincide cu dez-' De veghe la avutul obştesc
nodămîntul la fel de dureros, dar \
ni a făcut conducerea S.M.T. nu fără consecinţe, al revoluţiei ^
Orăştie pe care de fapt multe m aghiare: înfrîngerea ei. O infractoare... „vese!ă“ Organele de .miliţie, continuă şi banii furaţi au fost restituiţi
anchetarea. ¦ păgubaşului.
nu le-a înfăptuit. Din această ¦ Ca şi în volumele anterioare, gă-’
Numai în 24 de ore Şi-au primit lucrurile
siin aceeaşi scrupulozitate în recon-j Ofiţerul de miliţie Gheor-ghe furate
La domiciliul gestionarului
stituirea faptului istoric, în redarea' Gali,'din cadrul unei formaţii e- cooperativei din comuna Rîu In cursul lunii , septembrie
Bărbat a pătruns un individ ne 1957, măi multe muncitoare de
cu foarte multă minuţiozitate a în- ţ conomice, aflase că numita cunoscut care şi-a , însuşit de la T.R.C'.L.H. au reclamat că un
aici o casetă cu suma de l.OOQde necunoscut le-a furat o seamă
tîmplărilor. Viorica Udromi, şefă la centrul lei, un carnet C.E.C. în valoare de lucruri din dormitorul co
de 200 lei, timbre fiscale în va mun al întreprinderii. Sarcina
Volumul n-a putut fi revăzut în \ de colectare a laptelui din Peş- loare de 500 tei, o pereche de de a cerceta acest caz s-a în
bocanci bărbăteşti şi o pelerină. credinţat lucrătorilor de miliţie
forma finală de scriitor, de aceea' teana, raionul Haţeg, organi Acest lucru a fost adus la cu Gheorghe Mihăiţă şi Pavel Bu-
noştinţă plutonierului de miliţie tuza. Lucrînd cu pricepere şi
porumb, 5 ha tutun, 6 ha cartofi C reşte fondul de bază cauză trifoiul de sămînţă al co există unele întreruperi în desfăşu-’ zează dese chefuri costisitoare, Vasile Cojocaru, care anehe- conştiinciozitate, aceştia au reu
tînd cazul, a reuşit să identi şit ca numai în cîteva ore du
1,66 li'a varză etc. Veniturile mari realizate în lectivei a rămas netreierat pe rarea faptelor sau simple notaţii, I oare întreceau cu mult salariul fice infractorul în persoana lui pă comiterea faptelor să desco
Aplicarea regulilor agrotehni gospodărie, au deschis posibili cîmp. bruioane, care se cereau amplifi ei. Acest lucru a prezentat sus Mihai Pal. Datorită rapidităţii pere autorul furturilor, căruia i
tăţi pentru dezvoltarea fondului cu care a acţionat plutonierul s-a întocmit acte pentru trimi
cii înaintate, folosirea mijloace^ de bază.--Acest lucru s-a rea Din discuţiile purtate în adu cate, reluate Ia o ultimă redactare.' piciuni pentru ofiţeri. Trecînd terea în judecată, iar obiectele
lor mecanizate, lucrul de bună lizat prin noile construcţii făcute narea generală .s-^ constatat .că Vasile Cojocaru. infractorul a furate au fost restituite părţilor
calitate, au dat rezultate bune. în gospodărie, prin sporirea organizarea muncii în gospodă la cercetarea cazului, ofiţerul păgubite.
Astfel, au fost obţinute de pe cantităţilor de cereale, mărirea rie asigură obţinerea unor re fost deferit justiţiei in timp de
întreaga suprafaţă însămînţată numărului bunurilor de inventar. colte mari. Aceasta, bineînţeles lanoş V iteazu l Gheorghe Gali, a reuşit să sta
135.559 kg grîu, 203.390 kg po se realizează numai acolo unde bilească că individa încheia o numai 24 de ore, iar obiectele
rumb ştiuleţi, 6.393 kg ovăz, La înfiinţarea gospodăriei a- se manifestă simţul răspunde
32.168 kg cartofi. 1.320 kg floa- grîcole colective, fondul de ba rii şi coeziunea între colectivişti. ŞANDOR PETOFI serie de contracte fictive pe da
rea-soarelui, 25.013 kg varză, ză a fost evaluat la suma de Colectiviştii din Spini au mun re le legaliza la sfatul popular
32.524 kg borceag. Acestor, can 128.251 lei. In anul următor cit uniţi, organizat şi ca atare Cunoscutul poet Eugen Jebeleanu, ( şi în baza cărora ridica banii.
tităţi, obţinute de pe suprafeţele, fondul -de bază s-a mărit cu au obţinut rezultate bune. traducător de frunte al poeziei <
totale însămînţate cu culturile 133.037 lei. iar în anul 1957 cu maghiare, ne oferă încăodată pri In urma cercetărilor s-a sta
respective, li s-au adăugat alte 187.724 lei. Suma totală la care N. CAZAN lejul de a cunoaşte o operă a ma bilit că infractoarea Viorica U-
cantităţi de furaje, paie, tutun,
se cifrează acum fondul de bază relui Petofi, prin tălmăcirea bas-^ droni, prin încheierea contrac
mului „lanoş Viteazul". telor fictive, a delapidat suma
Versurile pline de prospeţime ale, de 12.450 lei.
lui Petofi te fac să trăieşti alături»
de cei doi tineri eroi, a căror dra-t
goste este atît de puternică încît j
Subredacfiile noastre voluntare învinge nu numai vitregia oameni-' \ LIBRĂRIILE
lor şi a împrejurărilor, ci chiar şi <
moarte, lanoş, despărţit de frurnoa-' COşOăPaeVRUATUlVt,EpL&OuRH^oCftOpnNtSAUM
sa lui şi tînjind după ea, nu trece 1
ne comunica: însă egoist şi nepăsător pe lîn g ă’ ¦x! *t6oCeOoLTo€HotHc/eC.fJi
durerile altora. Sentimentele lui de ’ ¦/ SJineeAOE t:
dreptate şi cinste 51 fac să se o-
f/Vino m nne n prească oriunde, pentru a-i ajuta I
Sporesc cîşfigurile prezentat un program artistic CALAN. — Acestea sînt cu pe semenii lui.
executat de formaţia de mando vintele pe care le aud ţăranii
s id e ru rg iş filo r line şi cea de muzicuţe a clu muncitori Andrei Blaj şi Aron Pline de farmec şi neprevăzut, ’
bului muncitoresc din Gurabar- Filip din satul Călanul Mic, din
CÂLAN. — In lunile noiem za. partea conducerii cooperativei întimplările prin care trece lanoş'
brie şi decembrie -anul trecut „Muncitorul" din Călan, cu care
a avut loc experimentarea sis I. PIRVA au contractat fîn. Valoarea fînu- ţin tot timpul treaz interesul ci
temului îmbunătăţit de salari lui contractat şi ridicat de la
zare în cadrul principalelor sec ,,Prieten al c ă rţii" cetăţeanul Andrei Blaj este de titorului.
toare ale uzinei „Victoria" Că- 1.800 lei. Din luna decembrie a
lan. ILIA. — In munca de atra anului trecut acest om este pur Cartea, adresată pionierilor ş i 1
gere a tinerilor la concursul tat pe drumuri: spunîndu-i-se me
In urma exeperimentării nou „Iubiţi cartea", bibliotecile să şcolarilor, apare într-o deosebită
lui sistem de salarizare şi a in teşti . din raionul Ilia au obţi reu „vino mîine", ba că nu sînt
troducerii normelor cu motivare nut rezultate bune. Astfel, bi gata formele contabile, ba că, prezentare artistico-grafică, cu nu-i
tehnică, au crescut în mod blioteca din comuna Gurasada, banca n-a eliberat banii etc.
simţitor salariile tarifare şi cîş- a cărei responsabilă este tov. meroase desene, semnate de Florica
tigurile muncitorilor. Aşa de pil Ida Woş, printr-o muncă bine Cetăţeanul Aron Filip a con
dă, turnătorul Gheorghe Vucsz- organizată a reuşit să atragă tractat fîn în valoare de 1.080 Cordescu.
ta, care a obţinut în cursul lu la acest concurs un număr în lei. Cooperativa nu a ridicat a-
nii decembrie, depăşiri de nor semnat de tineri. Pînă în pre cest fîn şi nici nu i l-a plătit. VIZITAŢI ARTICOL
mă cuprinse între 14—30 la su zent 63 de participanţi la acest Omul are nevoie de b'ani, pen
tă, a primit pe această lună concurs au primit insigna „Prie tru că de aceea a contractat fî- magazinele de produse ¦âag ir.v:Triar.-TiJivr—.'.-^nr^agas- Azi, ultima zi în care mai
un salariu de 1.352 lei. Turnă ten al cărţii". nul, dar cei din conducerea industriale aparţinînd puteţi cumpăra bilele la Loto
torul Iosif Novac, de la sorti O.C.L. Industrial Deva i l o â R E ra iE < Central pentru tragerea de
mentul piese mecanice, a primit, Bune rezultate în muncă au cooperativei, (preşedinte Radu mîine, 24 ianuarie a.c.
faţă de 1.100 lei cit cîştiga îna obţinut şi bibliotecara Cornelia Dănilă), şi-au făcut un obicei ----- unde g ă siţi: ------- f e e OMATICE
inte, 1.600 lei, iar turnătorul Nicula din satul Pojoga şi Au de a purta oamenii pe dru
Moise Crăciunescu a primit cu relia Ştef directoarea căminului muri, creînd astfel nemulţumiri © sortiment bogat de stofă
700 lei tn ai. mult decît primea cultural din satul Cerbia. In
înainte. satul Pojoga sînt acum 21 pur îndreptăţite din partea ţăranilor şi m ătăsuri;
tători ai insignei, iar în satul
Cîştigul mediu al muncitori Cerbia 15. Rezultate bune s-au muncitori care au contractat fîn @ galanterie fină pentru
lor de la pompele hidraulice, obţinut şi în comunele Dobra, cu această cooperativă.
era înainte de 680 lei lunar, Zam, Vărmaga şi altele. femei şi b ărb aţi; ,
iar acum este de 1.010 lei. Cîşti- Eu consider că o mare vină
gurile muncitorilor de la emai- ~ O. BANEASĂ o poartă şi U.R.C.C. Ilia, care © articole de parfumerie ¦
laj au crescut de la 925 lei la nu controlează activitatea a-
1.250 lei lunar. G azetă satirică cestei cooperative şi felul cum şi cosmetice în sortimente J
ea respectă contractele încheiate
I. CRAŞCA SIMERIA. — Din iniţiativa cu ţăranii muncitori, îngăduind variate;
Comitetului orăşenesc de partid
Serată literară şi a Comitetului executiv al Sfa astfel conducerii cooperativei să © mari sortimente in con
tului popular orăşenesc Sirne- mai poarte oamenii pe drumu
BRAD. — Zilele trecute a ria, zilele trecute a luat fiinţă ri. Este cazul să se ia măsuri fecţii de femei şi bărbaţi
avut loc la Gurabarza o serală pentru sancţionarea acestora şi
literară organizată de clubul o gazetă satirică pe oraş, de pentru ca ţăranii muncitori lenjerie ;
muncitoresc cu prilejul împli numită „Ghimpele". amintiţi mai sus să-şi primeas
încălţăminte de bună
nirii a 108 ani de la naşterea De curînd a şi apărut prima că banii ce li se cuvin.
ediţie a acestei gazete satirice. calitate, pentru femei, băr
marelui nostru poet Mihail C. IOSIF
Eminescu. Locuitorii oraşului vădesc un baţi şi copii;
După conferinţa expusă de deosebit interes faţă de ea. © tricotaje mai multe sor
tov. ing. Anatolie Bodiu, s-a M. MUNTEANU timente ;
® diferite jucării, articole
muzicale, biciclete mari şi
pentru copii, articole elec
trice ;
© bogat, sortiment în pro
duse chimicale şi fier lucrat
b ru t; articole sanitare ;
© sortiment variat în va
se de aluminiu, servicii de
sticlă, tacîmuri inoxidabile,
maşini pentru nuci, mac, u-
niversale, articole de porţe-
î lan şi faianţe şi alte arti-
i cole de menaj.
