Page 47 - 1958-01

Nr. 965 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Spre o producţie sporită Actualităţi cultural -
laminate in noul ande ştiinţifice din ţările

socialiste

In urmă cu cîteva zile, în conferinţe ar fi avut un efect şi Pe lîngă eforturile noastre în­ Vînătoarea de balene

secţia laminoare a Combinatu­ mai mare dacă ele se ţineau cu să, o preocupare deosebită tre­ cu fanoane

Un agitator harnic In legătură cu alegerile lui siderurgic din Hunedoara a toate cele trei schimburi. Or, la buie să existe şi din partea con­ La 7 ianuarie, respectînd ter­
avut loc o consfătuire de pro­ noi ele s-au ţinut numai cu ducerii combinatului în ce pri­ menul stabilit de convenţia in­
ternaţională, flotila antarctică
de deputaţi în sfaturile ducţie. Cu acest prilej s-a ana­ muncitorii dintr-un singur veşte rezolvarea unor propuneri sovietică „Slava” a inaugurat
lizat activitatea depusă de la­ schimb, fără a se continua şi cu de măsuri tehnico-orgahizatori- vînatul de balene cu fanoane.

şi populare minatori în cursul anului tre­ celelalte. Cred că comitetul de ce. In secţia lan inoare se re­ Navele flotilei vîneaza în sec­
secţie va trebui să înlăture a- simte de mai mult timp lipsa mo­ torul atlantic al Antarcticii în
Intr-o clupă-.amiază l-am ,ln- turul de toată, frumuseţea,. că. Ce trebuie să ştie cut, rezultatele experimentării ceastă deficienţă în noul an. toarelor cu turaţii mici pentru condiţii extrem .de complexe,
sistemului îmbunătăţit de sala­ role; foarfeoa de tăiat profite nu fiind înconjurate de uriaşi ghe­
tllnit pe Petru Bena la Sfatul drumul de la gară şi pînă în alegătorii rizare şi s-au dezbătut cifrele In îndeplinirea cu succes a mai corespunde cerinţelor ac­ ţari în derivă.
de plan pe anul 1958. sarcinilor de producţie de la tuale, iar cilindrii de la caja
popular din Cut. Din discu­ sat a fost .pietruit, că în ’954 a CUM VOR VOTA CETĂŢENII secţia laminoare pe anul 1957, de angrenaj trebuiau de mult Din cînd în cînd bîntuie pu­
CARE-ŞI SCHIMBĂ DOMICI­ Darea de seamă comună a de - un real ajutor au fost şi schimbaţi. Dar cîte încă nu ternice viscole de zăpadă. Totuşi
ţiile pe care le purta cu preşe­ fost electrificat satul,- că au comitetului sindical şi a condu­ cele 41 de propuneri cuprinse sînt de făcut ? Atunci îmi pun vînătoarea de balene a început
LIUL DUPĂ ÎNCHEIEREA cerii secţiei, a confirmat reali­ în planul de măsuri tehnico-or­ în treb area: de ce la aceasta cu succes. Echipajele navelor
dintele sfatului popular, am fost construite poduri, fîntîni, LISTELOR DE ALEGĂTORI? zarea planului de producţie a- ganizatorice, din care 37 au fost consfătuire nu a participat şi pentru vînătoarea de balene se
nual. Productivitatea muncii a rezolvate. Prin aplicarea aces­ un delegat din partea conduce­ antrenaseră bine înainte vînînd
desprins cîteva crîmpeie. Mi-au că avem bibliotecă şi multe al­ Cetăţenii cu drept de vot, ca- crescut simţitor, iar preţul de tora în procesul de producţie, rii combinatului care să ia la caşaloţi. La expediţie participă
re-şi schimbă domiciliul după în­ cost a scăzut cu mult faţă de eforturile muncitorilor de la a- cunoştinţă necazurile noastre ? 23 de nave de vînătoare — toa­
fost uisă 'dedjuns ca să-mi dau tele. Le-am amintit că în regi­ cheierea listelor de alegători sarcina planificată. La obţine­ numite puncte de lucru au fost te navele flotilei.
sau care, din diferite motive, rea acestor frumoase succese, Asupra unor măsuri tehnico-
seama că în faţa .mea se afla murile trecute nici nu putea fi trebuie să plece în ziua alege­ au contribuit toate trei schim­ Industria navală poloneză
rilor din localitatea în care do­ organizatorice care nu au fost
un agitator vrednic. vorba despre astfel- de lucruri. miciliază, vor cere comitetului burile de laminatori şi îndeo­ rezolvate în anul trecut şi care foloseşte materiale
executiv al sfatului popular ca­ sebi schimburile maiştrilor vor trebui înfăptuite în noul au,
— Tovarăşe preşedinte — Le-am 'spus apoi că în ziua Gheorghe Andreşescu si Petru s-au oprit şi alţi vorbitori. Ma­ plastice
Constantin, care au laminat în joritatea iau subliniat îndeosebi
spunea el' — i-am vizitat acasă de 17 ianuarie vor trebui să -şi' anul ce a trecut cu 8,06 la sută necesitatea urgentării montării După o serie de experienţe
şi respectiv cu 7,98 la sută mai foarfecii de 600 care stă de un încununate de succes pe remor­
pe loan Galata, pe Iosif Hă- propună candidatul de deputat '• multe tone de oţel. an şi ceva fără a fi instalată, cherul „Zbik” s-a folosit pentru
beanu, pe Iosif Bitea şi pe alţi în sfatul popular raional şi că\ schimbarea foarfecii de tăiat prima oară la rulmenţii valţuri-
cetăţeni din comună. Le-am e bine să fie cu toţii de faţă, ik lor elicei în loc de lemn de ga-
vorbit despre toate cele ce ne-a să-l propună şi, în ziua alege­ ...<iillll!lllllllllllllllllllll!lllllllllllllll!llll ..... iac, care era importat, o mate­
i rie plastică denumită „Ligno-
fol”. Acest material este folo­
arătat tov. Apostol, instructorul rilor, să dea cu încredere vo tu l' Pe m arginea unei sit în prezent la construcţia
de partid, şi oamenii au înţeles celui care îi va reprezenta în unităţilor B-14 la şantierele na­
sfatul popular raional. < c o n fe rin îe vale din Gdansk. Colaboratorii
ce trebuie să facă. secţiei de studii a Biroului cen­
? < tral de construcţii navale nr. 1
Curios să aflu despre ce a- de produefie din Gdansk, ca şi ai secţiilor de
tehnologie ale şantierelor nava­
nuriie a discutat cu oamenii pe Au trecut cîteva ceasuri. La le şi ale Institutului politehnic
din Gdansk colaborează strîns
care i-a vizitat, m-am adresat căminul cultural sute de ţărani în domeniul introducerii cît mai
largi a materialelor plastice
acestuia. muncitori individuali şi întovă­ artificiale în industria navală.
Acestea sînt materiale uşoare
— Dar despre ce anume ai răşiţi, veniseră să propună re a întocmit listele de alegători Aşa cum a reieşit din darea reduse simţitor, iar productivi­ profile, modificarea macaralei neinflamabile, rezistente la apa
o „adeverinţă pentru dreptul de de seamă, la baza acestor rea­ tatea muncii a crescut cu mult. 1l-bis, modificarea cuplajelor la de mare, la condiţiile atmosfe-
discutat cu cetăţenii comunei, drept candidat de deputat pen­ rice şi climaterice.

tovarăşe Bena ? tru sfatul popular raional, pe a alege”. lizări a stat întrecerea socia­ Dacă şi celelalte propuneri ca: rolele din faţa şi spatele ca- Un nou tip de corindon
Atît alegătorul aflat în de­ listă, munca cultural-educativă problema motoarelor electrice jelor finisoare, şi multe altele.
Agitatorul se uită la mine, tov. Iacob Enache. Printre cei a oamenilor şi luarea unor mă­ mici şi mari pentru role, polizo­ artificial
plasare, cît şi cel care şi-a suri tehnico-organizatorice. Pen­ rul de la str-ungărie, cabina de Eforturile laminatorilor pen­
apoi adăugă: mulţi se aflau Iosif Bitea, lo- schimbat domiciliul după înche­ tru antrenarea tuturor muncito­ la macaraua 8, cu plugurile de tru îndeplinirea cu succes a Recent, la Institutul de' cer­
ierea listelor de alegători, va îi rilor de a participa efectiv la la role şi altele erau traduse planului de producţie pe anul cetări al aluminiului din R. P.-
— Nu ie cunosc, dar tot îţi sif Hăbeanu, loan Galata şi trecut, pe baza „adeverinţei pen­ îndeplinirea sarcinilor de plan, în viaţă, fără îndoială că se 1958, vor fi însoţite şi de un Ungară a fost pus la punct un
tru dreptul de a alege” şi a comitetul de secţie a organizat puteau obţine succese şi mai şir de măsuri tehnico-organiza­ nou tip de corindon artificial,
spun, că doar nu-i un secret. alţi gospodari vrednici cu care1 actelor de identitate pe care Ie încă de la începutul anului în­ mari. De aceea, mai mulţi par­ torice, pe care conducerea sec­ mult mai rezistent şi mai dur
prezintă, pe o listă de alegători treceri Între schimburile de fo- ticipanţi la consfătuire au criti­ ţiei şi conducerea combinatului decît varietăţile de corindon cu­
Am trecut pe la ei pe acasă şi agitatorul Petru Bena stătuse separată, după care îşi va exer­ chiişti de la cuptoare, între e- cat cu asprime pe cei vinovaţi le vor lua. Astfel, în planul de noscute pînă în prezent şi care
cita dreptul de vot. chipele de laminatori, sortatori şi îndeosebi conducerea combi­ măsuri întocmit pe baza propu­ erau importate.
le-am vorbit despre alegerile de vorbă. şi pistolarii de pe schimburi. natului, care tărăgănează de nerilor făcute în consfătuire şi
UNDE VOR FI ÎNSCRIŞI ÎN mai multă vreme rezolvarea u- de către conducerea secţiei, prin­ Experienţele efectuate la o
de deputaţi în sfaturile popu­ Petru Bena, omul necăjit, LISTELE DE ALEGĂTORI Paralel cu intensificarea între­ nor lucră, i1 de mare importanţă tre altele se prevede modifica­ uzină de maşini-unelte confirmă
cerii socialiste, comitetul de sec­ pentru secţia laminoare. rea sistemului de reglare a şu- că noul corindon artificial un­
lare, despre felul cum se fă­ care în trecut s-a luptat cu ţ MUNCITORII ŞI ALŢI ANGA­ ţie a acordat o atenţie deose­ berelor la cuptoarele adînci nr. gar este deosebit de adecvat
JAŢI AFLAŢI LA LUCRU PE bită şi educării muncitorilor, şi In cea de' a doua parte a con­ 5 şi 6, modificarea mecanismu­ pentru prelucrarea metalelor.
ceau alegerile în trecut, despre greutăţile pentru a-şi creşte cei antrenării lor la problemele sfătuirii, laminatorii au luat cu­ lui de translaţie a podului ma­
DIFERITE ŞANTIERE SAU complexe ale procesului de pro­ noştinţă despre rezultatele apli­ Construirea unei
înaltul democratism al alegeri­ cinci copii, agitatorul vrednic EXPLOATĂRI FORESTIERE ducţie. In afară de faptul că în cării sistemului îmbunătăţit de caralei 1l-bis, asigurarea unei
IN ALTE LOCALITĂŢI DECÎT consfătuirile de producţie se salarizare, apoi au dezbătut ci­ hidrocentrale alimentate
lor de astăzi, despre realiză­ de azi., şi-a făcut pe deplin da­ dezbateau pe larg o serie de frele de plan pe anul 1958. Pre- garnituri de port-lagăre pentru cu apă subterană
CEA DE DOMICILIU? fapte pozitive şi negative din zentînd planul defalcat pe luni,
rile regimului democrat-popu- toria. Şi nu numai de data a- activitatea muncitorilor, în ca­ trimeshe şi an, cît şi pe schim­ caja de blocuri, (măsură ce va In provincia Iunnan, din
Cetăţenii din această catego­ drul lor s-au organizat şi ţine­ buri, inginerul Iosif Pîrvu, şe­ China de sud-est, a început con­
Iar înfăptuite în ţară şi la noi ceasta. Ori de cîte ori. se între­ rie, care au viză de flotant fă­ rea de conferinţe şi referate teh­ ful secţiei, a arătat că pentru duce la reducerea timpului de struirea unei mari hidrocentra­
cută de organele miliţiei, vor îi nice pe diferite profesii cum ar realizarea în întregime şi la le care va fi alimentată cu apă
în comună. A prinde vreo acţiune, fie că-i înscrişi din oficiu în listele de f i : cuptorari, laminatori, lăcă­ timp a sarcinilor de plan din schimbare a cilindrilor cu 40 la subterană.
alegători în comuna sau oraşui tuşi, electricieni. De asemenea, noul an, va trebui intensificată
— Şi. despre ce anume înfăp­ vorba de transformarea socia­ în raza căruia lucrează. pentru ridicarea nivelului cul­ şi mai mult întrecerea socialis­ sută) şi confecţionarea unei Această hidrocentrală este si­
tural şi..profesional al lamina- tă, va trebui1 întărită disciplina tuată în apropiere de izvorul
tuiri din comună le-ai vorbit ? listă a agriculturii, fie că-i vor­ In cazul cînd unul dintre a- toritor, comitetul sindical în co­ socialistă a muncii, vor trebui cutii de ghidaj cu role pentru rîului Liulam In prezent în a-
ceşti alegători se înapoiază pî­ laborare cu conducerea secţiei a propiere de izvorul rîului se
— Despre multe. Le-am ba de achiziţii, contractări sau nă în ziua alegerilor în comu­ iniţiat ţinerea mai multor confe­ laminarea oţelului rotund, fapt construieşte un stăvilar spre a
na sau oraşul de domiciliu, co­ rinţe cu caracter tehnico-profe- reţine apele şi a forma un lac
spus, de pildă, că în anii din.¦despre orice altă treabă, Petru - sional. în urma căruia se va îmbunătăţi de acumulare subteran. Apa va

urmă, cu sprijinul sfatului Bena se găseşte mereu în frun­ Metodele folosite de comitetul laminarea oţelului rotund, iar fi îndreptată spre hidrocentrală
printr-un canal avînd o.lungime
popular, al deputaţilor din co­ te. Neobosit, poate fi văzut în­ productivitatea muncii va creş­ de 3,5 km şi un tunel.

mună. în urmă cu doi-trei ani totdeauna desfâşuYînd o muncă te cu 10-15 la sută. De aseme­

a fost construit un cămin cul- politică susţinută pentru a face • nea, se prevede asigurarea la­

pe ţăranii muncitori din comu-\ minorului cu cilindri de oţel

ln sprijinul politehnizării învăţă-y nă să înţeleagă şi să aplice în ( pentru caja de blocuri şi caja
viaţă hotărîrile partidului şl
mîntului de cultură generală, au ? guvernului. pregătitoare, confecţionarea de
fost organizate în principalele o ra -,
şc ale ţării centre şcolare înzestra-? Aşa l-a învăţat partidul pe
te cu ateliere speciale unde elevii S Petru Bena, întovărâşitul din
Cut, să lupte pentru a-i face
sub îndrumarea cadrelor de specia- P pe- oameni să priceapă şi să
lilate fac practică în ateliere. < urmeze cu încredere cuvîntul

In clişeu: la o lecţie praclică de partidului. v- [)ÎŢAN J |
croit feţe de pantofi.

mitetul executiv al sfatului de secţie pentru ridicarea nive­ descoperite şi valorificate re­ polizoare suspendate şi monta­
popular care l-a înscris în lis­ lului tehnico-profesional al lami­ zervele interne ce mai există rea cîntarului pentru cîntărirea
te, pe baza vizei de flotant, îi na tori'lor, au dat fără îndoială în secţia laminoare. lingourilor.
va elibera „adeverinţa pentru rezultate bune. Ceea ce însă
dreptul de a alege”. trebuie subliniat, este faptul că Luînd cuvîntul la discuţii, un Aplicarea în viaţă a acestor
conferinţele organizate nu au mare număr de participanţi s-au măsuri de către conducerea sec­
Muncitorii şi alţi angajaţi a- cuprins întreaga masă de mun­ angajat că vor munci neobosiţi ţiei şi conducerea combinatului,

flaţi la lucru în alte localităţi citori. Acest lucru a reieşit în­ şi îşi vor aduce întreaga lor în sarcina căruia cad cele urai
decît comuna sau oraşul de do­ deosebi din cuvîntul unor par­ contribuţie la îndeplinirea cu multe propuneri, va contribui în
miciliu, dar care nu au viză de ticipanţi la consfătuire. succes a sarcinilor ce le revin. mare măsură la creşterea pro­
flotant, vor îi îndrumaţi să-şi ducţiei şi productivităţii muncii,
obţină „adeverinţa pentru drep­ — Intr-adevăr, conferinţele — In anul acesta — a spus la reducerea preţului de cost al
tul de a alege” din comuna sau care s-au ţinut în. secţia noastră maistrul şef laminator Dragota laminatelor pe anul 1958.
au avut un mare rol în educa­ Niicolae — producţia de lamina­
rea muncitorilor — a spus tova­

oraşul de unde au venit. răşul Mihăilescu Aurel. Aceste te va trebui să crească cu mult. A. STRAHOVEANGf

ţ>-r>

Producţia de minereuri şi Calificarea cadrelor — problemă de mare care o dau sectoarele sus-amin- tite dar şi de un cetăţean cins­
cărbune în continuă creştere, tite. tit, devotat patriei, iată de ce
ridică tot mai intens problema .' : importanfă pentru mineritul nostru un accent deosebit trebuie pus
creşterii şi calificării cadrelor •¦ i. ______________ ________________________ _ Pentru buna desfăşurare a pe latura educativă a activităţii.
de- muncitori, tehnicieni şi ingi­ cursurilor sînt necesare şi pro­ Aici o sarcină importantă revine
neri. „Dacă în anii trecuţi ac­ să se facă o serioasă cotitură. Pe marginea consfătuirii cadrelor nei, Filipeşti şi^ Gomăne,şti. To­ grame analitice alcătuite pe ba­ muncii organizaţiei U.T.M. Pen­
centul era mai mult pe canti­ didactice din învăţămîntui minier varăşul Dobra de la şcoala din za realităţilor de la exploatări. tru o cît mai temeinică pregă­
tatea extrasă spunea tov. Szuder Elevilor trebuie să le fie pre­ Ghelar şi ing. Tomescu din Fi­ Organele însărcinate cu aceasta tire a elevilor să fie atraşi către
Wilîam, directorul general al lipeşti, au scos în evidenţă sis­ cunosc prea puţin situaţia de pe şcoli, în predarea cursurilor, in­
combinatului carbonifer, cu pri­ date cunoştinţe teoretice şi prac­ temul greoi, birocratic al unor teren. De altfel, aşa cum arăta ginerii din producţie cu cea mai
lejul recentei consfătuiri de la servicii din Ministerul Minelor şi tov. Victor Braşoveanu, din mare experienţă, profesori cu
Petroşani, a cadrelor didactice tice cît mai bogate, pentru a în aprovizionarea şi dotarea şco­ partea C.C. al sindicatului mi­ metode pedagogice dintre cele
din învăţămînlul minier — a- lilor cu materiale şi echipament. nier, nici organele de învăţă- mai accesibile elevilor. In ceea
curn trebuie obţinute randamente deveni muncitori cu o bună ca­ O altă latură negativă este de­ mînt din Ministerul Minelor nu ce priveşte diminuarea fluctua­
cît mai mari“. zinteresul manifestat de unele au prea vizitat şcolile, mărgi- ţiei, arăta şi tov. Gheorghe Vo-
lificare. O deosebită atenţie tre­ preocupa special de munca, prac­ atunci cînd elevii-uoenici sînt organe superioare miniere pen­ nindu-se la rezolvarea deficien­ loh'ov — directorul Direcţiei ca­
La consfătuirea organizată tică, de atelier, a ucenicilor. grupaţi pe brigăzi de atelier şi tru recrutarea muncitorilor la ţelor prin telefon sau hîrtii. dre şi învăţămînt din Ministe­
sub auspiciile Ministerului Mi­ buie acordată calificării maiştri­ cînd fiecare brigadă este condu­ şcoli şi în special la cele de rul Minelor, care a participat la
nelor, au participat reprezen­ Acolo unde calificării cadre­ să de un maistru priceput, a a- maiştri. „Trustul Muntenia11, * consfătuire, să se pună accentul
tanţi ai Direcţiei cadre şi învă- lor mineri, care' să fie cel pu­ lor i se acordă atenţie, rezulta­ rătat tov. ing. Plevan de la şcoa­ spunea tov. Pitner de la şcoala deosebit pe recrutarea elevilor
ţămînt din minister, delegaţi ţin tot atît de bine pregătiţi ca tele se vădesc în creşterea pro­ la din Vatra Dornei. Despre ex­ din. Filipeşti, din cei 85 de elevi Lucrările consfătuirii cadrelor localnici. De asemenea, o grijă
din partea C.C. al Sindicatului şi cei mai buni muncitori, arăta ducţiei. „La mina Vulcan, spu­ perienţa pozitivă a mai vorbit ai grupului şcolar repartizaţi în didactice din învăţămîntul mini­ mare trebuie acordată cazării
Minier, >ai comitetului raional de în consfătuire tov. prof. ing. nea tov. Carol Dubinski, direc­ şi tov.' Potak, director adjunct al producţie, 22 au fost trimişi în er au arătat că în munca de e- şi întreţinerii elevilor şi mai a-
partid Petroşani, precum şi de­ Gheorghe Bogdan. torul şcolii miniere din Vulcan, şcolii de maiştri din Petroşani, alte regiuni, cu toate că la mi­ ducare şi calificare a muncitori­ les repartizării lor la locurile
legaţi ai şcolilor miniere din. iniţiativa luată de către comi­ oare a arătat sprijinul primit din nele de lignit se simte nevoie de lor este necesar să se facă o de muncă bune, pentru a le asi­
Valea Jiului, Baia Mare, Brad, Referatele prezentate şi discu­ tetele de partid şi U.T.M. de a partea Institutului de mine Pe­ cotitură serioasă. Trebuie pornit
Gheţar Filipeşti, Comăneşti, Va­ ţiile au scos în evidenţă expe­ înfiinţa brigăzi-şcoală, unde ti­ troşani. Elevii-maiştri, prin vi­ cadre muncitoreşti şi medii”. însă de la recrutarea cadrelor, gura cîştiguri cît mai frumoase.
tra Dornei şi Cîmpulung. rienţa pozitivă acumulată în u- nerii să se califice la locul de zite de studii în laboratoarele
nele regiuni miniere, precum şi muncă, dă roade bogate. Brigă- şi biblioteca institutului, pot a- In special au fost criticate arată în concluzii tov. prof. ing. Consfătuirea a adoptat un
Mecanizarea iot mai intensă o serie de lipsuri care mal per­ zile-şcoală conduse de mineri profunda temeinic cunoştinţele conducerea minei Lupeni, a mi­
a muncilor miniere, necesită ca­ sistă în acţiunea de calificare. fruntaşi ca Pavel Boyte, Eme- teoretice căpătate. Ilie Constantinescu de la Insti­ plan de măsuri menite să îm­
dre bine pregătite, capabile’ să In Valea Jiului, numai în anul rik Csiki sau Ion Vişa (el în­ nelor din Baia Mare, Filipeşti, tutul de mine. La şcoala de
folosească în mod raţional utila­ trecut la cele două şcoli de uce­ suşi calificat miner în-anii tre­ Lucrările consfătuirii au mai bunătăţească activitatea şcoli­
jele, să obţină o producţie din nici, la şcoala de maiştri şi la cuţi), au. îndeplinit cu mult îna­ scos în evidenţă, pe lîngă expe­ Vatra Dornei şi Brad pentru maiştri să fie trimişi oamenii cei
ce în ce mai mare, cît şi o creş­ cele 6 şcoli miniere de pe lîngă inte planul anului 1957. rienţa pozitivă, unele aspecte ne­ mal capabili, care vor putea con­ lor miniere de toate gradele.
tere a productivităţii muncii şi o exploatări au fost. calificaţi în gative şi greutăţi întîmpinate de faptul că se preocupă puţin de
reducere necontenită a preţului total aproximativ 1.500 munci­ In ce priveşte aprofundarea şcolile de calificare din indus­ duce apoi cu multă pricepere Traducerea în fapt cît mai. grab­
de cost al minereurilor şi căr­ tori şi maiştri. Rezultate asemă­ temeinică a cunoştinţelor teore­ tria minieră. In primul rînd, ridicarea nivelului profesional
bunilor. Introducerea sistemului nătoare au mai obţinut, şi şcolile tice, pe baza folosirii unui bo­ majoritatea celor care au luat procesul de producţie. Este ne­ nică a celor hotărîte şi genera­
îmbunătăţit de salarizare şi nor­ de calificare din Baia Mare, gat material didactic, însoţit de cuvîntul au arătat unele greu­ al elevilor. La Lupeni, arăta
mare a muncii a creat în rîndu- Brad, Gheţar şi din celelalte ba­ exemplificări largi la nivelul cu­ tăţi administrative şi financia­ cesar ca organizaţiile de partid, lizarea experienţei înaintate
rile muncitorilor, mai ales între zine. miniere ale ţării. In refera­ noştinţelor elevilor, au împărtă­ tov. Gheorghe Bontă, conduce­
cei tineri şi nou angajaţi, o pu­ tul prezentat, tov. Virgil Miirgu şit din experienţa acumulată tov. re. Lipsa de utilaje moderne h cele de U.T.M. şi sindicatele sd prezentate de unele şcoli, tre­
ternică orientare către şcolii0 de geolog Sever Paşca de la gru­ atelierele-şcoală, spunea tov. rile sectoarelor III, IV A şi IV
calificare de toate gradele. Toc­ — director adjunct al grupului pul şcolar Baia Mare şi tov. ing. Cremenaşiu, face ca elevii combată tendinţa de a trimite în buie să ducă la realizarea' cît
mai pentru acest fapt, este ne­ şcolar Lupeni, releva că succe­ ing. Teofil Cremenaşiu, directo­ ucenici să nu poată cunoaşte în B nu cunosc situaţia şi necesa­
voie ca în învăţământul minier sele obţinute în munca ucenici­ rul şcolii miniere de la Brad. amănunt ultimele realizări tehni­ şcoli oameni slab pregătiţi, de mai repede a principalelor sar­
Cele mai bune rezultate în mun­ ce. Cazuri asemănătoare au re­ rul de cadre calificate, ba repar­
lor se datoresc în mare măsură, ca de instruire practică se obţin levat delegaţii de la Vatra Dor­ care exploatările vor să se lip­ cini ale industriei miniere ş!
sprijinului acordat de către mi­ tizează la abataje muncitori ne­
sească. Roadele muncii de cali­ carbonifere n creşterea produc­
na Lupeni, care a însărcinat un pregătiţi. Aceasta se resimte în
ficare să se vadă în îmbunătăţi­ ţiei, productivităţii muncii şi re­
maistru mecanic pentru a se extracţia de cărbune slabă pe
rea producţiei, în creşterea ran­ ducerea preţului de cost al pro­

damentelor, Avem nevoie de ca­ duselor,

dre bine calificate, bine pregă­ Ing. GH. DU1YUTRESCU