Page 48 - 1958-01
P. 48
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 965
Rampe pentru Generali americani Ain vi•zi•t, aw
ansarea rachetelor prin ţările Africii
în Franja ADDIS ABEBA 22 (Ager PARIS 22 (Agerpres). —
pres). — La 21 ianuarie a so TASS anunţă : Ziarul „Le Mon
PARIS. 22 (Agerpres). — sit la Addis Abeba Îîitr-o vizită de" relatează că generalul
Ziarele pariziene relatează des de două săptămîni generalul Palmer, locţiitorul comandantu
pre cuvîntarea televizată de Taylor, şeful statului major al lui forţelor armate ale S.U.A.
posturile americane la 20 ianua armatei americane. din Europa, se află în prezent
rie a ambasadorului Franţei în Presa relatează că Taylor s-a într-o călătorie de inspecţie în
S.U.A., Hervâ Alphand, care a întîlnit cu persoane oficiale din Maroc. El este însoţit de Geor-
Dezbaterile din 9 d m liflonali declarat că pînă la sfîrşitul a- guvernul Etiopiei şi va fi pri ges West, consilier al Departa
francezi asupra p o l i externe mit de împăratul Haile Selassie. mentului de Stat al S.U.A.
Trupele franchlste din Rio de Oro cestui an pe teritoriul Franţei
a guvernul Gaiilird vor fi amplasate rampe pentru
au suferit grele pierderi lansarea rachetelor. I
Alphand a lăsat să se înţelea
Imperiul groazei
PARIS 22 (Agerpres). — comunicat, luptele au continuat gă că guvernul francez a apro
După cum relatează corespon în localităţile M’Sid şi Adjir, bat în întregime recomandări Un oarecare diplomat ame- dispune de cele mai moderne [
dentul din Rabat ial agenţiei în apropiere de El Aiiun. Tru le generalului american Nors-
France Presse, comandamentul pele spaniole cu un efectiv de tadt, comandant suprem al for rican, poposit pe meleagurile mijloace pentru readucerea în *
ţelor armate ale N.A.T.O. î>n Eu
suprem al armatei marocane de 1000 soldaţi iau pierdut 600 de ropa, care în prezent alege re bătrîtiei Europe, afirma cu ani simţirii".,. î
eliberare a Saharei spaniole (Rio oameni, printre care 20 de ofi giunile de amplasare a rampe
PARIS 22 (Agerpres). — La rea în legătură cu faptul că o- ţeri. A fost capturată o mare lor pentru lansarea rachetelor. în urm ă: „Patria mea este do- Datorită cîştigurilor fabuloa- \
21 ianuarie, în urina celor 12 piniu publică franceză şi parla de Oro) a dat publicităţii un Alphand a considerat că „într-un larul". Un altul, de astă dată se realizate din prezentarea ¦
interpelări făcute de deputaţii mentul nu cunosc în ce condi comunicat în care se spune că cantitate de arme şi material viitor apropiat" între S.U.A. şi cu galoane de căpitan în ar- acestui gen de filme, una din J
diferitelor grupuri parlamentare, ţii a acceptat guvernul Gaillard armata de eliberare luptă cu Franţa va fi încheiat un acord mata americană, la aterizarea societăţile cinematografice a- ¦
în Adunarea Naţională france amplasarea bazelor de lansare succes împotriva trupelor spa de război. pe aeroportul Orlij din Paris, mericane a selecţionat zeci de *
ză au început dezbaterile asu a rachetelor în Franţa, Flernu niole. s-a declarat „cetăţean al lu- filme care abundă în scene de l
pra politicii externe a guvernu a subliniat că crearea de ram După cum se arată în comu mii". Ambii au ajuns celebri- groază, aşa numita serie a l
lui, care vor dura 3 zile. După cum se arată în comu lăţi în lumea excrocheriei, do- „filmelor zguduitoare“ lans'm- *
pe pentru lansarea rachetelor nicat, unităţile armatei de elibe nicat, pierderile armatei de eli vedind cu prisosinţă spirit îti- clu-le şi în programele de lele- ţ
Şedinţa de dimineaţă a fost prezintă un mare risc, deoare treprinzător în a aduna, bine viziune. Imperiul acesta al ţ
prezidată de Mărie Claude Vail- ce aceste baze ameninţă Fran berare se ridică la 12 morţi şi înţeles pentru consum perso- groazei a cuprins astfel iot j
lărit Couturier (membră a Par ţa cu eventuale contralovituri. nat, sume fantastice de dolari, teritoriul Sleitelor Unite. „De j
tidului Comunist). rare au întreprins în noaptea 5 răniţi. bilateral în această problemă. idolul căruia i se închină po- la un capăt la altul al ţării, ;
Atît timp cît nu e prea tîrziu, tentaţii lumii capitaliste. Ne- scrie revista Newsweek, prin
Primii vorbitori din partea a spus Hernu, nu trebuie accep spre 10 ianuarie un atac prin bunia pentru bani prilejuieşte o eter sînt transmise tot felul de
grupurilor de dreapta, insistând tate rampe pentru lansarea de
surprindere la El Aiiun, provo- Campania împotriva construirii
cînd pierderi grele inamicului.
La 13 ianuarie, se spune în de baze americane pentru rachete
asupra problemelor Africii de rachete şi trebuie să se încea — IN SCOŢIA hotărîrea sa de a se alătura goană teribilă, specific ameri- grozăvii". Din aceeaşi sursă
pă tratative cu ţările pactului acestei campanii. In declaraţia cană, pentru găsirea mijloace- aflăm că telespectatorilor li se *
Nord, s-au situat pe poziţii co de la Varşovia şi trebuie să se V izifa luî Siroki LONDRA 22 (Agerpres). — dată publicităţii de comitet se
lonialiste. Ei au calificat acor folosească toate . posibilităţile In Scoţia creşte mişcarea de arată printre altele că războiul tor de a-i cîştiga cît mai re- prezintă filme în serie despre î
darea independenţei Marocului pentru tratative, or răspunsul în B irm ania protest împotriva planurilor de din Algeria oare istoveşte şi
şi Tunisiei ca un act de „abdi lui Gaillard la mesajul lui- N.A. construire pe teritoriul Scoţiei ia ruinează Franţa „aere sporirea pede Invenţie după inven- un vampir care se scoală în j.
.Bulganin a fost practic nega RANGOON 22 (Agerpres). bazelor americane pentru ra continuă a impozitelor şi redu ţie s-a transformat, în mii- timpul nopţii din mortnînt pen- *
care" din partea Franţei şi au tiv... — Ceteka anunţă: La 21 ianua chete. cerea nivelului de trai al po nile veşnic întinse după Iru a suge sltigele victimelor
declarat că tocmai aceasta a- rie muncipalitatea din Rangoon porului ; din cauza lui mor fiii
gravează situaţia din Algeria şi Socialistul Jules Moch, care a organizat un miting cu prile Presa relatează că la mitin pradă a acestora, în surse ne- sale; despre un savant nebun
împiedică promovarea faimoasei a luat apoi cuvîntul, s-a pro jul vizitei în Birmania a dele gul muncitorilor constructori din Franţei şi Algeriei; el submi
nunţat pentru examinarea pro Dundee, convocat de secţia lo bănuite de cîştig. Cinemato- care însufleţeşte în palatul său
politici de „pacificare". Pe a- punerilor Poloniei cu privire la gaţiei guvernamentale a Repu cală a Federaţiei naţionale a nează prestigiul Franţei şi o fa
ceastă poziţie s-au situat Man- crearea în centrul Europei a li blicii Cehoslovace, în frunte cu lucrătorilor din industria con graful de exemplu, din a şap- sumbru trupul unui criminal e-
ceau („Partidul ţărănesc"), V. Siroki, preşedintele guver strucţiilor, a fost 'adoptată o ce să-şi piardă independenţa".
Dron („Republieam-social") şi nei zone denuclearizate. nului. tea artă, cum a fost botezat, xecutat, care devine apoi groa- |
Spu'stelle („Republican social"). Fără a nega pericolul pe care rezoluţie în care s e . spune că Declaraţia califică acceptarea
De asemenea, primarul oraşu muncitorii vor refuza să par de către guvernul francez a am s-a transformat în S.U.A. în- za locuitorilor din împrejurimi, l
Soustelle s-a pronunţat îm îl prezintă pentru viitorul Fran lui Rangoon, U Hla Maung, a ticipe la lucrările de construcţie
potriva „concesiilor în favoarea ţei crearea de baze pentru lan oferit o recepţie în cinstea oas a acestor baze. Rezoluţia cu plasării în Franţa a rampelor tr-o nouă artă, unica de altfel etc. t
Tunisiei" şi a declarat că Alge sarea de rachete, Moch nu s-a petelui cehoslovac la care au prinde chemarea adresată tutu
ria trebuie păstrată ca „provin pronunţat totuşi în principiu pentru lansarea rachetelor ame în lumea afaceriştilor, . aceea Crime, spargeri, vampiri,
cie franceză". El nu s-a opus împotriva bazelor pentru lan participat vicepreşedintele Con ror muncitorilor constructori din
creării de baze pentru rachete în sarea de rachete, declarînd siliului de Miniştri al Uniunii Marea Britanie să urmeze e- ricane ca o „hotărîre nebuneas de „sursă de profit". Ş i pentru violuri, o întreagă serie de
Franţa, însă a cerut drept „com doar că ele trebuie să se gă Birmane, U Ba (pwe şi un ma xemplul constructorilor din Dun
pensaţie" ca S.U.A. să sprijine sească sub controlul guvernu re număr de reprezentanţi ai dee. că". că din orice, conform modului scene a morţii, iată apologia
politica franceză în Algeria. El lui francez. cercurilor politice, economice şi
culturale din capitala Birma- Consiliul orăşenesc din Whit- „Comitetul naţional ţărănesc de viaţă american, trebuie iubitorilor de aur, sursă din
a criticat faptul că cercurile o- niei. burn (comitatul West Lothian)
ficiale franceze urmează docil —- oraş ial minerilor; a adoptat de luptă pentru pace şi dezvol ' stor?i cU mulţi dolari, in- care storc de la contribuabilul L
politica americană. „Faptul că La recepţie, V. Siroki a rostit
sprijinim politica lui Dulles ne o cuvîntare. ¦ în unanimitate o ,rezoluţie de tare a agriculturii" cheamă pe ventivii regizori ai dolarului american fabuloase sume de ţ
dăunează, a spus >Soustelle/ protest împotriva propunerii pri
Franţa nu trebuie să imite în vind construcţia de baze pentru toţi ţăranii şi ţărăncile din au adus pe ecran groaza, dolari. Şi cînd te gîndeşii că •
mod automat politica S.U.A.“. rachete.
Franţa să sprijine în unanimi Studiouri întregi, o armată de acest mod de viaţă, dacă se ?
In încheierea şedinţei de di
mineaţă- au luat cuvîntul comu tate iniţiativa Consiliului naţio actori, regizori şi tehnicieni poate numi mod de viaţă mo- L
nistul Rieu, care a exprimat în
grijorarea îndreptăţită a opi nal al păcii şi să semneze peti sînt puşi în slujba profitului, dul de a ucide, iniţiatorii lui !
niei publice franceze în legătu
ră cu .zborurile deasupra Franţei ţia prim care se protestează îm Reclama zgomotoasă ce inso- vor să fie luat drept model J
ale avioanelor americane încăr potriva creării de instalaţii pen
cate cu bombe atomice şi cu hi tru lansarea rachetelor şi cere ţeste aceste filme se poate re- de toată lum ea! Popoarele L
drogen. El a arătat că aceste guvernului francez să contribuie
avioane îşi au baze pe aero- la organizarea unor tratative zuma astfel: „Veţi vedea un n.au insn nevoie de astfel de t
droamele americane din Chate- monstru al cărui chip va va . < . ... ,
buroux, în apropiere de Bor a
deaux şi în alte localităţi. Rieu
a. protestat de asemenea împo Egiptul respinge intrigile imperialiste urmări veşnic". „Aveţi grijă mod de vmţa‘ Aşa ca’ ldolatrt'
triva planurilor de creare în
Franţa a- bazelor pentru arme să nu leşinaţi!", „In cinema- zaton ai dolarului, păstrciţi-l
rachetă şi a depozitelor de ar
me atomice. tografe face permanent de pentru voi.
La şedinţa din după amiaza din Orientul apropiat gardă o soră de cantate care t. siliv estr u
zilei de 21 ianuarie a luat cu-
vîntul radical-socialistul Hernu, *>•» * »«.*<; '» ¦ Intr-o scrisoare adresată lui între Est si Vest.
care a cerut guvernului să con
tribuie la tratative între Est şi CAIRO 22 (Agerpres). — a inspirat pe iniţiatorii pactului Butller, prim ministru iad-inte-
Vest. Exprimîndu-şi îngrijora Ministrul Afacerilor Externe al de la Bagdad'este şi mai de
Egiptului, Mahrr.ud Fawzi, râs- parte dusă cu perseverenţă. Ini rim, o asociaţie cooperatistă îşi V iaţa grea a m uncifo ri io r d in ţă rile c a p ita lis te
punzînd la 20 ianuarie la şe ţiatorii acestei politici încearcă exprimă protestul împotriva
dinţa Adunării Naţionale la în în permanenţă să lărgească
trebările unor deputaţi, a carac pactele lor. Aceasta este o po creării bazelor pentru rachete Şomajul în Canada nu mai tîrziu de 8 februarie o
terizat poziţia Egiptului faţă litică imperialistă şi orice încer şi declară că aceste baze „nu grevă de protest de 24 de ore
de intrigile imperialisle şi com cări se vor face, ea nu va reuşi
ploturile din Orientul apropiat. să ascundă acest lucru. pot asigura securitatea şi vor OTTAWA 22 (Agerpres). - pentru angajarea mîinii de lu împotriva măsurilor nesatisfăcă
împiedica încercările de ‘ a ob Şomajul în Canada a atins în cru, au fost înregistraţi 754.640 toare ale luptei împotriva şo
majului.
ţine dezarmare şi pace“. prezent cel mai înalt nivel după de oameni care căutau de lu
criza economică din al treilea La Rovaniemi, Alatornio şi în
Referindu-se la încercările Ministrul a amintit şi despre IN FRANŢA deceniu. Potrivit declaraţiei mi cru. In toiul crizei economice alte localităţi din Lappland au
S.U.A. de a consolida pactul urmările nefaste ale intrigilor nistrului Muncii, Starr, la 2 ia avut loc de asemenea greve şi
PARIS 22 (Agerpres)*. — nuarie 1958 la birourile de stat din anul 1933 numărul şome demonstraţii ale şomerilor.
militar de la Bagdad prin ali şi comploturilor imperialiste fa Campania de strîngere a sem rilor din Canada era de 817.000
de oameni. Lupta şomerilor agricoli
pirea lui cu alte pacte imperia ţă de Iordania, care au dus la din Italia de sud
liste, Mahmud Fawzi a răspuns pierderea independenţei naţio năturilor pe petiţiile Consiliului Greve şi demonsfrafiî ale şomerilor
nale a acestei ţări. naţional al păcii împotriva sto ROMA 22 (Agerpres). — In
că pactul de la Bagdad trece Italia de sud şi centrală conti
în prezent printr-o criză şi de Iu ce priveşte Egiptul, a de cării în Franţa a armei rachetă în Finlanda nuă lupta muncitorilor agricoli
aceea se fac încercări de a-1 clarat Fawzi, el „nu intenţionea se bucură de un sprijin larg şomeri care cer să li se dea de
consolida. ză să adere la nici un fel de lucru şi să li se acorde ajutor
bloc internaţional sau să parti în întreaga ţară. HELSINKI 22 (Agerpres). — avut loc greve şi demonstraţii material.
„Totuşi, a adăugat Fawzi, noi
a.rabiit, nu trebuie să ne lăsăm La 21 ianuarie „Comitetul După cum relatează ziarul ale şomerilor parţiali cărora li In oraşele Casert'a, Latina,
Gaeta şi Sezzo au avut loc de
naţional ţărănesc de luptă pen „Kansan Uutiset", într-o serie se acordă de lucru temporar cu
tru pace şi dezvoltare a agri au un salariu redus. In oraşul Ke-
induşi în eroare. Politica care cipe la vreo agresiune". culturii" a adus la cunoştinţă de puncte clin Lappland, ini, sute de muncitori au ieşit
OOtXXXXXXXXÎQQOOQOOOCOOCOOOOOOOSXaCCQQGCCGOCOGaCOCXSCOOOO&OOOO C^OOÎ^kî^OC^OOOOOOOCÎCOOCOOOCXXXiO pe străzile oraşului, purtîmd pan
carte pe care erau scrise reven
monstraţii ale muncitorilor agri
Intensa campanie electorală Cum arată în realitate O viaţă grea şi plină de ne dicările şomerilor: „Statul tre coli. Participanţii la demonstra
ce se desfăşoară în patria noa voi duc şi muncitorii agricoli buie să pună în aplicare legea ţia de la Caserta au cerut să
stră în vederea alegerilor de oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo* rxxx><xxx>oooo oooo din ţările capitaliste. Iată o si cu privire la acordarea de lu se împartă ţăranilor 10.000 de
deputaţi în sfaturile populare, tuaţie caracteristică. Peste cru", „Cerem sporirea salariului ha de pămînt nelucrat şi să se
ce vor avea loc în curînd, reali mulf proslăvifu! „rai capitalist" 80.000 muncitori agricoli din
zările cu care se prezintă depu statul Florida (S.U.A.) au ră nostru de m izerie!“ şi altele. acorde indemnizaţii şomerilor.
taţii în faţa alegătorilor lor, şi gabonda, oameni ameninţaţi zi populaţiei şi e o urmare firească „prin cel mai greu şomaj de la mas fără lucru la sfîrşitul se
în general toate libertăţile de şi noapte de a muri de foame, a creşterii poverilor fiscale, a terminarea războiului". zonului. Chiar şi reprezentanţii La adunarea care a ' avut loc După cum relatează ziarul
mocratice de care se bucură oa împreună cu familiile lor, ade autorităţilor statului au fost ne după demonstraţie, a fost adop „Unita", poliţia a 'atacat pe
menii muncii din patria noastră sea numeroase. In economia inundării pieţelor locale de către Odată cu creşterea şomaju voiţi să declare că în curînd tată o rezoluţie în care se cere demonstranţi folosind bastoane
liberă şi independentă, toate a- capitalistă se observă tot mai mărfurile americane. lui se intensifică şi mai mult 15.000 de muncitori agricoli de cauciuc.
cestea ne-au îndemnat să pre mult în ultima vreme scăderea revendicările oamenilor muncii vor fi „într-o situaţie de nea ca Uniunea centrală a sindica
zentăm cititorilor noştri cîteva producţiei unor ramuri întregi, Fenomenele de felul celor a- gră mizerie". In oraşul Homes-
aspecte ale vieţii muncitorilor şi ceea ce atrage după sine, fără mintite mai sus duc la o creş tead, mare centru agricol din telor din Finlanda să organizeze
ţăranilor din ţările capitaliste. îndoială, o scădere şi a nivelu tere continuă a şomajului, a statul Florida, — după cum re
lui de trai al muncitorilor. nemulţumirilor şi demonstra pentru condiţii optime de via latează agenţia United Press
Din capul locului, trebuie ţiilor de protest ce au loc în rîn- ţă, pentru mărirea salariilor. — rîndul muncitorilor agricoli
arătat că viaţa pe care o duc Sub titlul „Semne de schim dul oamenilor muncii. Numărul care aşteaptă să primească su
oamenii muncii din ţările capi bări în tabloul general al ac şomerilor din Statele Unite a- Z'ileîe trecute, sindicatul naţio pă gratuită se întinde pe două VINERI 24 IANUARIE 1958
taliste şi din ţările aflate încă tivităţii economice", revista a- tingea în decembrie anul trecut, nal al minerilor din Anglia, ca cvartale. „Tragedia acestor mun
sub cisma colonialismului se mericană „U. S. News and cifra de 3,7 milioane, cu un mi re numără peste 400.000 mem citori, scrie corespondentul a- SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
prezintă pentru noi sub două World Report" publică de cu- lion mai mult decît în anul bri, a cerut sporirea salariilor. genţiei amintite, e că ei n-au
aspecte. Primul este acela sub rînd cîteva cifre semnificative. 1956. Nici anul acesta însă nu şi nici nu găsesc de lucru". DEVA : Poetul; ALBA IU LIA : ŞANI : Cicatricea Vrăjitoarea ; ILIA:
care e prezentată ea de către a început cu semne mai bune. Sindicatele subliniază în cere Ulise ; BRAD : Vreau să c în t; BARU Căsnicia dr_ Danwitz ; SEBEŞ : Intîl-:
presa şi cercurile guvernamen Producţia industrială americană Ministerul Muncii din Statele Şi dacă mai adăugăm la MARE : Primele bucurii ; HAŢEG: nire la .bal; LONEţA: Pătratul 45 j
tale oficiale. Al doilea, şi cel se găseşte în prezent la aproxi Unite ,a dat de curînd un co rea lor că creşterea continuă a toate acestea, discriminările ra Vrăjitoarea; SIMERIA: înălţim i; O- T EIU Ş: Fiica mea trăieşte la Vienai
care ne interesează, de fapt, e mativ 137 la sută faţă de me municat în care se arată că în preţurilor face ca oamenii mun siale Ia care sînt supuşi mun RAŞTIE : Pasărea furtunii; PETRO ZLATNA : Străbătînd Parisul.
aspectul real, e adevărul adevă dia 1947—-1949, în comparaţie tre 5—11 ianuarie, în S.U.A. cii să ducă o viaţă din ce în citorii de culoare, elevii şi stu
rat despre această viaţă. In rîn- cu 147 la sută cît era în decem au fost depuse peste 600.000 denţii negri în şcolile din su
durile ce urmează ne vom referi brie 1956. Uzinele de oţel din cereri prin, care se solicită aju ce mai grea. * dul Statelor Unite, ca şi în ţă
la acest din urmă aspect, iar Statele Unite lucrează acum cu tor de şomaj. Se declară că a- rile coloniale, ne dăm pe de
pentru a nu fi acuzaţi de pro mai puţin de 68 la sută din ca ceasta e o cifră record pentru Aceeaşi situaţie grea şi de ne plin seama de ceea ce este în SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
pagandă, vom folosi cifre pu pacitatea lor, în comparaţie cu o astfel de perioadă. siguranţă au şi muncitorii din realitate „democraţia" occiden
blicate de însăşi presa din ţările 99 !a siită acum un an. In a- alte ţări capitaliste. In Canada tală, mult trîmbiţatul mod de Programul l î 5,10 Muzică populară zică uşoară. Programul 11: 14,40 Muzi
capitaliste. nUl 1957, producţia tuturor ra Ştirile care ne-au parvenit în de pildă, şomajul este în conti viaţă capitalist. Realitatea oglin romînească j 6,30 Muzică u şoară; că uşoară ; 15,30 Muzică populară ro-
murilor industriale din Taivan ultima vreme din Anglia vor nuă creştere. In cursul lunii de dită de fapte c însă mult mai 7,10 „In pas voios" ; 7,25 Concert de mînească executată la acordeon j 16,20
Flagelul permanent al orin- a scăzut considerabil., Gel mai besc despre o îngrijorătoare cembrie 1957 au fost înregis crudă şi mai necruţătoare decît dim ineaţă; 8,30 Muzică: 10,00 Muzi Sfaturi gospodăreşti i 17,00 Din viaţa
duirii capitaliste, însoţitorul ei marc declin s - a , observat însă creştere a şomajului în această loate pălăvrăgelile despre demo că din operete; 11,03 Din cîntecele şi muzicală a oraşelor şi regiunilor pa
nedespărţit — şomajul — se în domeniul producţiei de măr ţară. Sturat, .conducătorul sindi traţi în această ţară 754.640 de craţie rostite la toate „vocile" dansurile popoarelor; 12,41 Muzică triei ; 17,30 „Roza vînturilor"; 18,55
manifestă cu deosebită vigoare furi de larg consum. Lucrul a- catului unit ai muncitorilor din şomeri, cu 70.000 mai mult decît şi pe toate lungimile , de undă populară romînească; 13,20 Concert Sfatul medicului; 19-,15 Teatru la mi
în ultimul timp. Economia ca construcţii din Scoţia de est, de către scribii capitalului din de p rînz; 14,00 Lucrări dc compo crofon : „Gidul"; 20,42 Muzică instru
pitalistă generează zilnic sute cesta e un indiciu sigur al scă declara ia 17 ianuarie că sin în luna precedentă şi cu 200.000 zitori rornîni din trecut; 14,45 Muzică
de şomeri, oameni ameninţaţi dicatul său trece în prezent Occident. populară germană ; 15,05. Concert de mentală ; 21,30 „Părinţi şi copii";
derii puterii de cum părare a mai mult decît în luna cores estradă ; 15,50 Muzică, populară ; 16,45
încontinuu de pericolul de a va- punzătoare a anului trecut. In CONSTANTIN .MACOVEI Cîntecc patriotice; 17,25 Muzică romî- 22,30 Muzică populară romînească;
Argentina se desfăşoară o in ncască dc estradă; 18,30 Prin sălile
de concert ale Capitalei; 19,05 Gîntă 23,15 Concert de muzică uşoară.
tensă mişcare grevistă. La 15 orchestra dc muzică populară a Sfa
tului popular al Capitalei! 21,45 Mu BULETINB DE ŞTIRI: 5,00: 6,00.
ianuarie, a început greva gene
rală a muncitorilor constructori 7,00: 11,00: 13,00: 15,00: 17,00: 19,00:
din Argentina, care a cuprins 20,00* 22,00; 23,52 (programul I); 14,00:
16,00; 18,00; 21,00: 23,00 (programul II)
toate şantierele din ţară. Greviş
tii cer majorarea salariilor.
Redacţia şl administraţia ziarului ştr. 6 Martie nr. 9, Telefoonn s 188— 189. Taxa p lă tită în n um e ra r conform a pro b ării D ire c ţiu n ii Generale P .T .T .R ,' nr. 236.320 d in 6 noie m brie 1 9 4 9 .— T ip a r u l: în tre p rin d e re a P o lig ra lic â „1 M a i —« D E V A .
