Page 5 - 1958-01
P. 5
PROLETAR1 Dl N TOATE TARILE. UNIŢI VAI Dezvoltarea învăfămlnfulyiJji regiuiteajoaştră
Anul X Nr. 950 Duminică 5 ianuarie 1958 j 4 pagini 20 bani
MftMijiijwimaCTBWBiiamiiaaBimimMsrpcgaaTTO-i m asgaECgmilss’gînmBB
jW W W V Primele rezultate IN PRIMUL ŞUT
rj a Atelierele principale Hunedoara şi acum ne gră Minerii, tehnicienii şi inginerii ex Vrînd să-şi consolideze titlul de ex Slmi/i dclidU.................. ..A.197...... 12,667
e**' C.F.R. Simeria, acum, bim pentru a o termina cit ploatărilor carbonifere din Valea Jiu ploatare fruntaşă pe bazin, minerii de
in noul an, munca se desfă mai repede. S-a făcut repa lui. au început noul an cu multă însu la Vulcan au început noul an cu mult ’&eviîn sediimedii............... ..,.1.725........,5 .151.
şoară parcă cu mai mult a- raţie generală interioară. Me fleţire şi cu hotărîrea de a da patriei entuziasm. Sectorul 111 a şi înscris pe
vînt. Muncitorii îşi dau oste canismul motor, mecanismul tot mai mult cărbune de calitate. graficul planului la zi o depăşire de &îm din min&Utătihnaţionale.232 ..... 3A 50
neala pentru a obţine rezul de distribuţie şi altele, au fost 8,3 la sută. Dintre brigăzi, cea con
tate bune chiar de la începu readuse în stare iniţială. Sec Prima zi de lucru a însemnat şi pri dusă de tînărul miner Emeric Csiki,
tul anului. Majoritatea, învă- ţia cazangerie a înlocuit toate mele izbînzi. La mina Petrila, brigada
ţind din experienţa anilor tre ţevile interioare. Sperăm ca condusă de Francisc Bartha, din sec
cuţi, şi-au dat seama că e mai peste cîteva zile să-şi ia dru
bine ca să nu se lucreze în mul spre Hunedoara, ¦Ştim torul II, a şi trimis la suprafaţă 65 a scos Ia ziuă 24 tone de cărbune
asalt, la sfîrşit de lună sau că au mare nevoie de ea. Au
de an. muncit mult băieţii. Dar cele tone de cărbune peste planul la zi. peste plan, cea condusă de Pavel Constituirea Consiliilor raionale C m iciiC apifiici
Din acelaşi sector, brigăzile conduse Boyte 20 de tone de cărbune, iar cea
La secţia l-a mai bune rezul dc leronim Budai şi Nicolae , Cristea a lui loan Hunyade 5 tone de cărbune v _______________________ ;______ ;______________ ;____ :_____ Vineri, seara a avut loc la
locomotive şi tate au fost ob au scos la suprafaţă împreună, peste peste plan. Prezidiul 'Marii Adjunări Naţio
cazangerie, fie ţinute de mon- sarcina de plan, peste 30 tone de căr şi orăşeneşti ale F. D. P. nale solemnitatea fînmînării de
care muncitor tatorii llie Va- bune. Pe sector, s-a înregistrat în a- Şi în celelalte sectoare, prima zi RAIONUL HAŢEG ordine ale P. P. Romîne,: con-1
lucrează cu sirg. Totuşi, nu siu, Petru Munteanu, P-avel de muncă în subteran din anul acesta ¦ferite de Prezidiul . Marii.I Adu-'
poţi vorbi numai aşa văzînd Irim ie, precum, şi loan Chin-
oamenii muncind, fără a cere ciu şi Alexandru Savu. ' ceastă zi o depăşire de p lan , de 8 la a adus şi primele bucurii. In secto Haţeg (de la subredacţia noa- tarile populare, care vor avea nări. Naţionale cu prilejuit celei
părerea- autorizată a unui Numai atît mi-a spus tov. sută. rul 1, numai brigăzile minerilor loan de-a 10-a aniversărif a procla
maistru. In acest sens, mais Irinca. Chiar şi aceste puţine Vişa şi Gheorghe Jeican au dat peste stră voluntară) Ie ri.a avut loc loc la' 2. martie 1958.
trul şef Irinca Dumitru II, de cuvinte în care sînt redate a- 4r planul la zi 32 tone de cărbune, iar mării R. P. Romîne, jimor tov a i
la secţia l-a locomotive, a numite ,fapte, demonstrează Şi la Aninoasa, în prima zi de mun din sectorul IV, sector de tineret, bri la Haţeg adunarea de constitui A .urmat apoi., constituirea r'ăşi pentru meritele(, ior deose
dat câteva.explicaţii sumare : elanul în muncă cu care cefe că a anului 1958, minerii au obţinut găzile conduse de Iovi Traian, Emanoil bite in îndeplinirea f sarcinilor
riştii de la -Simeria au por succese remarcabile. Din sectorul IV, re a Consiliului raional al consiliului raional al F-.D.P. Din date de Partidul Muncitoresc
— Acum se dă zor pentru nit în noul cin. . brigada condusă de minerul Remus
a se termina reparaţia gene Moisiu a dat peste planul’ la zi 37 F.D.P. • consiliu fac;parte',-printre alţii,
rală a locomotivei 342.200. V. ALBI) tone d e , cărbune, iar cea condusă de
In momentul de faţă, se fac /Vs- 'V ' u 'V ' v Iosif David,' 5 tone d e ' cărbune. Din La adunare au participat re tovarăşii . Ienăşescu , Octavian, , Roniin, pentru actmitatea. deo
ultimele lucrări pentru îndru sectorul II, sector de tineret, brigăzile prezentanţi ai organizaţiilor de prim-secretar al Comitetului ra sebită pe tărîmul ! construcţiei
marea locomotivei, la proba minerilor Ardeleanu Petru şi Matei. He- Bodea şi loan David, au trimis la partid, de masă şi economice, ional'de partid, Sorinca Teofil, de stat, economice, ksociale, cul
de- parcurs. Locomotiva a ve • merik au extras împreună. peste, pla
nul la zi 26 tone de cărbune. suprafaţă cu 65 tone de cărbune mai muncitorii fruntaşi în producţie. secretar al Comitetului raional turale şi obşteşti. /
t nit pentru a fi reparată de
la Combinatul siderurgic din mult. < A( lu a t 1cuvîntul tov. Mure- de partid, Oprinescu Gheorghe, La solemnitate*'au luat parte
1 şan, Teodor, secretar al .Comi preşedintele Comitetului executiv tovarăşii: Gluvu Stoica, Emil
tetului; raional P.M.R. Haţeg, al Sfatului popular raional. Bodnăraş, general colonel Ale
¦ xandru Drăghici, Anton Moi-
¦ In prima sa şedinţă,- Consi
57.560 tone cărbune ¦
care. a vorbit despre însemnăta liul a ales ca preşedinte pe tov. sescu, vicepreşedinte al Prezi
peste plan
tea alegerilor de deputaţi în sfa- Ienăşescu Octavian. diului Marii 'Adunări Naţionale,
¦ general cqlcjnel Leontin Sălă-
¦ HARNICII MINERI AI VĂII X ORAŞUL DEVA fan, Latioş Fazekaş, V'ladimir
Cheorghiu, Gh, Stoica, secreta
X JIULUI AU în c h e ia t l u n a d e - t
X CBMBRIE A ANULUI TRECUT, * In sala festivă a Sfatului ' Deva,- Ion Henţiu, preşedintele rul Prezidiului Marii Adunări
popular orăşenesc Deva, a -avut Comitetului'executiv al Sfatului Naţionale, şi mCmbri ai Prezi
X CU SUCCESE DEOSEBITE IN l
¦ EXTRACŢIA CĂRBUNELUI, EX- ,ţ loc ieri dimineaţă adunarea pen- popular orăşenesc, Mezo luliana diului Marii Adunări Naţionale.
¦PLOATAREÂ MINIERA VULCAN, t tru- constituirea Consiliului oră muncitoare, la * I.A.R:T. Deva, ???
¦ CARE: ESTE DIN NOU FRUNTA- t şenesc F.D.P. Au participat nu Eugen Birtoc, muncitor Va în i Cu prilejul celei de-a 10-a a-
Succese la staţia ¦ ŞA PF. BAZIN, A EXTRAS IN ' meroşi oameni ,ai muncii- din treprinderea „i Mai“, Ionel • nioersări a proclamării Republi
C.F.R. Simeria
LUNA DECEMBRIE 2.533 TONE f oraş, reprezentanţi ai organiza Viad, activişti de partid, Dionisie cii Populare Romîne, Prezidiul
Staţia C.F.R. Simeria-călători
şi-a îndeplinit planul anual în DF. CĂRBUNE PESTE PLANUL X ţiilor de partid,'economice şi de Pintecan, vicepreşedinte al Co Marii Adunări Naţionale a mai
că de la data de 12 decembrie.
De-atunci, pînă la sfîrşitul anu LUNAR. LA FELk EXPLOATAREA $• stat, conducători de întreprin mitetului '•executiv al ' Sfatului conferit . ordine şi medalii, ale
lui trecut, majoritatea indicilor
de baza au fost depăşiţi simţi LONEA A DAT 2.100 TONE DE ¦
tor. De pildă, sarcina statică a
fost depăşită (în sensul reduce CĂRBUNE PESTE PLAN, IAR deri şi -instituţii. • ~ • popular orăşenesc, Francisc Ra R. P. Romîne unui mare număr
rii staţionării trenurilor în sta
ţie), cu 7,84 la sută. De aseme MINA PETRILA A EXTRAS PES- ¦ Tov. -Nicolae Trileanu, ¦prim- . polty, directorul întreprinderii de activişti de partid şi de stat.
nea, a fost redusă staţionarea
trenurilor în tranzit fără mane T E : PLANUL LUNII, DECEMBRIE ¦ secretar al Comitetului orăşenesc I.A.R.T, Deva, Aurel Ciuceanu, muncitori, ţărani, muncitori, mi
vră cu 39,63 la sută, iar a tre
nurilor în tranzit cu manevră cu .790¦ TONE DE CĂRBUNE. ¦ P.M.R. Deva,'- a t subliniat:sarci prim-secretar al Comitetului o- litari, tehnicieni, ingineri., învă
33,22 la sută. Rezultate asemă
nătoare s-au obţinut şi Ia cei DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI¦ nile ce revin organizaţiilor de . răşenesc U.T.M./ Eugen Pîrvu, ţători, profesori, oameni de şti-
lalţi indici.
ŞI PINA LA 31 DECEMBRIE, ¦ partid, de masă, economice şi directorul întreprinderii „1 Mai“, -itiţă şi artă, pentru .merite deo
La obţinerea acestor succese
au adus o contribuţie însemnată BRAVII MINERI AI VĂII JIULUI ¦ de stat în campania electorala. Gheorghe Pătraşcu, preşedinte sebite în activitatea lor. Cei de
şi tovarăşii Lazăr Mihuţ, impie
gat de mişcare, Nicolae Burduf, AU SCOS LA ZIUA PESTE PLA- ¦ Apoi s-a trecut la constituirea le Comitetului organizatoric coraţi vor primi ordinele'şi me
şef de manevră şi Roman Tot, Consiliului orăşenesc al F.D.P. A.V.Ş.A.P. .oraş);şi alţii,.
revizor de ace. x tX NUL ANULUI TRECUT, 57.560 ¦ daliile la sfaturile populare.
TONE DE CĂRBUNE, RECUPE-
Din Consiliul orăşenesc al F.D.P. In, prima sa şedinţă, consiliul ,-jj ? * * ; r Ui
t
X RIND ASTFEL CEA MAI MARE *
printre alţii fac parte tovarăşii: a ales . pe tov.: Nicolae Tri Vineri1dimineaţa a sosit in
X PARTE DIN RAMINEREA IN î Nicolae Triteanu, prim-secretar teanu, ca preşedinte al consi Capitală delegaţia culturală bul
X URMA DIN ANII ANTERIORI. i al Comitetului' orăşenesc P.M.R. liului. •• gară condusă de acad. Sava
Ganovski, "care va participă la
Comunistul. loan
Boşco, şef de briga elaborarea şi semnarea Planu
dă la U.R.U.M. Pe I Expoziţia „10 ani de putere se pentru maşina de gătit „Vesta”, lui de muncă pe anul 1958 pen
produse de papetărie, siropuri, sucuri tru aplicarea convenţiei ¦cultu
troşani, este unul dintre cei etc. • rale dintre' P. P. Romînă şi
mai buni forjori ai uzinei populară în regiunea Hunedoara44 Celelalte întreprinderi de industrie R. P. Bulgaria.
Lună de lună el îşi depăşeş- j* uşoară, ca fabrica de piele „Slmiori Totodată, a sosit şi o delega
‘Bărnuţiu” din Sebeş, au adus o serie ţie a Prezidiului Academiei de
te planul de producţie. ţ
k S-a scurs un deceniu de la înfăptu dusele acestei mari întreprinderi, se anii regimului dehiocrat-popular, zeci- de produse din piele — haine de pie ¦ştiinţe a P. P. ,Bulgaria, con
In clişeu : forjorul loan j
irea Republicii Populare Romîne. Pe poale vedea macheta uzinei „Victoria” de sate din regiunea noastră au fost le, poşete, portmonee, mingi sportive, dusă de asemenea de acad. Sa
Boşco, lucrîncl la ciocanul ţ plaiurile hunedorene, sub soarele înnoi din Călan, cu cele două furnale, bate electrificate, ceea ce duce permanent la precum şi o serie de piei de diferite cu va Ganovski. Această delega
mecanic. j tor al puterii populare, bogăţiile şi riile de semicocs, un grafic cu creş ridicarea nivelului de trai al populaţiei lo ri; fabrica de tricotaje. „Sebeşul” pre ţie , va işemna acordul de cola
zintă ciorapi de mătase, cămăşi şi blu borare ,ştiinţifică dintre Acade
frumuseţile slujesc omului dezrobit. In terea producţiei şi o hartă sugestivă, regiunii.
Construite prin autoimpunere scopul unei largi demonstrări a aces iiustrînd produsele fabricii (instalaţii La. expoziţie mai prezintă o serie de ze de mătase, îmbrăcăminte pentru co mia de ştiinţe a P. P. Bulga
tui lucru, decurînd în oraşul Deva a de baie, calorifere, sobe, vase emailate produse întreprinderea Zlatna, Fa- • pii etc., i a r . fabrica de blănuri „Vi
Ca în toate comunele din re confecţionat 20.000 bucăţi cără fost deschisă, sub directa îndrumare a etc) şi direcţia pe care o iau aceste brica . chimică din Orăştie, pre dra” din Orăştie, expune peste 20 di ria şi Academia P. P. Romîne,
giunea noastră şi în comuna Ră- midă şi s-au cumpărat 3.000 bu Comitetului regional de partid, expozi bunuri, atît în ţară, cîţ şi peste hotare. cum şi întreprinderea minieră Brad, ferite piei prelucrate. precum şi planul d e ,.realizare a.
chitova, raionul Haţeg, în anii căţi ţiglă, pentru ca în anul ţia „10 ani de putere populară în re printre care o frumoasă machetă a flo- Fabrica de teracotă din Deva şi „Ce
puterii populare s-au ridicat Vrii' * să se construiască un că In 10 ani, în regiunea noastră au acestei colaborări pe 1958.
multe construcţii de folos obştesc. min cultural, tot prin autoim
Multe dintre ele au fost con punere, iar în satul Mesteacăn ???
struite cu fonduri din autoim- s-a procurat material lemnos şi
punere. Astfel în satul Răchitova ţiglă necesare pentru construi-, giunea Hunedoara”. fost construite trei furnale, două ter taţiei de la Gurabarza. ramica” Baru-Mare, expun o serie de o Vineri dimineaţa a părăsit Ca-
s-a construit un pod din beton rea unei şcoli. mocentrale, o uzină cocsochimică, o piese din teracotă, precum şi cărămizi ,p ita la ,'plecind spre P. D. Ger
armat lung de 12 m şi lat de Prin conţinutul şi tematica ei, acea semicocserie, precum şi o oţelărie elec Industria locală produce peste 50 sor de şamotă refractară. In expoziţie sînt mană, delegaţie a Uniunii a-
5 m a cărui valoare se ridică La aceste lucrări făcute prin sta oglindeşte în mod sugestiv reali trică. timente de bunuri de larg consum. în prezentate şi produsele fabricii „1 Mai" sociaţiilor., studenţilor\ din' P. P.
la 27.239 lei, sumă încasată din autoimpunere, au muncit mult zările măreţe obţinute de oamenii mun treprinderile „1 Mai” din Deva, „Ho- Petreştl, printre care caiete, hîrtie, Romînă care va participa la şe
autoimpunere. tovarăşii Petru Neiconi, Moise cii din regiunea noastră, în cei 10 Toate .acestea sînt redate în expozi ria“ Alba-Iulia, „6 August“-Petroşani dinţa Comitetului executiv al
Popa, Dionisie Olărescu, Miron ani care au trecut de la făurirea R.P.R. ţie prin machetele bine executate de
Olărescu, Valeriu Tăşală, Pe către l.C.S. Hunedoara, precuţn şi ma şi „Vasile Roaită” din Haţeg, prezin blocuri dc corespondenţă etc. Uniunii. Internaţionale a Stu
tru Biba, Gheorghe Avrămescu Atenţia vizitatorilor este atrasă în cheta termocentralei de la Paroşeni, e- tă în expoziţie o serie de produse denţilor, ce va avea loc între
şi alţii, mulţi dintre ei. fiind în mod special de panourile care oglin xecutată de către întreprindere. printre care: garnituri de bucătărie, Faţă de anul 1950, producţia de pie-
comitetele de cetăţeni sau de desc realizările bravilor noştri mineri.
putaţi. Faţă de anul 1947 producţia de căr Un stand important din expoziţie îl V. MUREŞAN^ 6— 11 ianuarie la Leipzig.
bune a crescut în 1957 de aproape 2 ocupă Uzinele Metalurgice Cu-
T. POMPILIU mobilă pentru cameră combinată, pie- (Continuare în pag. 2-a)
corespondent ¦* A Ai.*-- ---S .r.
De asemenea, în satul Ciula ori. Aceasta, datorită grijii partidu gir. In anul 1957, U. M. Cugir au
Mică a fost dată în folosinţă o
lui şi guvernului nostru pentru crea produs peste plan 700 maşini de cu
sală de clasă, la începutul anu rea de condiţii din ce în ce mai bune sut. In expoziţie, această întreprindere
lui şcolar. de trai şi de muncă pentru mineri. A- a prezentat 5 tipuri de maşini de cu
In satul Vălioara, ce aparţine lături de panouri, vizitatorii se opresc sut, înccpînd cu prima maşină tip 1948,
de comună, s-au şi. cercetează macheta u n u i' abataj în maşina de cusut „Casnica” cu mani
care munca este mecanizată. De ase velă, pînă la maşina de cusut elec
Vizita delegaţiei culturale romlne în India menea, se poate studia un puţ de ex trică, care atrage în mod deosebit a-
MADRAS 3 (Agerpres) De la trimisul special al Agerpres : tracţie, care uşurează munca de scoa tenţia gospodinelor.
Delegaţia culturală romînă care vizitează India a sosit Ia Ma-
dras. Membrii delegaţiei au oferit în sala Connemara Hali o re terea cărbunelui la suprafaţă. Uzina mai prezintă la ex
cepţie cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a proclamării Re
publicii Populare Romîne. Un sector important al economiei noa poziţie un nou produs care
stre naţionale îl ocupă siderurgia. Hu uşurează şi contribuie la sporirea pro
In aceeaşi zi delegaţia a fost primită de guvernatorul sta nedoara şi Călanul sînt centre mari in ducţiei în sectorul forestier. Este vor
tului Madras şi de primarul oraşului Madras. Aceştia au felici dustriale, cunoscute în întreaga ţară. ba de dispozitivul electromecanic cu
tat pe membrii delegaţiei romîne cu prilejul aniversării Repu Producţia de oţel a crescut faţă de lanţ şl cadru pentru tăiat copaci. De
blicii. 1947 de 10,2 ori, cea de laminate de asemenea mal expune o maşină de gă-
11,2 ori. Combinatul siderurgic „Gh. tit cu gaze lichefiate, precum şi o se
Ziarele din Madras apărute Ia 1 ianuarie au publicat pe Gheorghiu-Dej” din Hunedoara a pre rie de atte produse c a : lanţuri de
larg declaraţiile şefului delegaţiei romîne Al. Buican, făcute în zentat- la •expoziţie o serie de expo motociclete, de biciclete, piese pentru
cadrul conferinţei de presă din 31 decembrie 1957 consacrată dez. nate c a : fontă albă, fontă cenuşie, autocamioane şi tractoare etc..
veîtărîi culturii în Republica Populară Romînă.
oţel laminat pentru rulmenţi, cocs me Vizitatorii studiază cu atenţie pa
noul care oglindeşte sistemul energe
talurgic, precum şi o serie de unelte tic al regiunii Hunedoara, prezentat
produse în combinat. Alături de pro de către Uzina electrică din Deva, Iri Aspect de la expoziţia „Zece ani de putere pogţţjâfă în fjt-gliqfta Hu nedoara", deşeţiisă la Deva.