Page 50 - 1958-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 966

In i@c de interviu n i i «pene în creşterea Folosirea carnetului
animate îa satele'de munte M vocabular la clasele I —IV
cu un colectivist
Ţin să precizez de la bun A’ doua metodă încercată,
Am trecut prin comuna diat. Sporu-i mai mare. Ştii Coroeştii este un sat mic, aşe­ claia. Pentru uşurarea calculu­ început că eu consider foarte constă în împărţirea caietului
zat la poalele munţilor Retezat, lui, adunarea generală a stabi­ importantă folosirea carnetului vocabular pe litere şi înscrie­
S'vntandrei, raionul Hunedoa­ cum sîntem ? Ca într-o fami­ ai cărui locuitori se ocupă cu TEODOR MUREŞAN lit că un hectar de fînaţ să e- vocabular la clasele I—IV. De­ rea cuvintelor în caiet, după
creşterea animalelor. secretar al Comitetului raional chivaleze cu 2 zile-muncă, 0,50 oarece despre această problemă alfabet pe măsură ce se iveau
ra. 0 . comună în care toţi ţă­ lie din aia numeroasă. Ne în­ ha cu o zi-muncă ş.a.m.d. s-a vorbit prea puţin, atît în în bucăţile de citit. Amîndouă
In vara anului 1952, mulţi din de partid-Haţeg presă cît. şi în lucrările de spe­ metodele au 'avantaje şi deza­
ranii muncitori au luat dru­ ţelegem bine. locuitorii acestui sat, cu ajutorul După ce au fost lămurite de cialitate,-voi încerca s-o dezbat vantaje, dar consider mai reu­
organizaţiei de bază, şi-au unit partizarea veniturilor ? Toate a- către biroul raional de partid pe sourt. In munca mea, am şită prima metodă deoarece la
mul cel bun. Unii au Intrat M-am luat cu vorba. Nenea o parte din pămînt, formînd o ceste probleme au fost analiza­ toate aceste probleme, ele s-au înţeles că a explica copiilor fixarea cunoştinţelor, pretind e-
întovărăşire agricolă. Începutul te şi lămurite de biroul raional discutat cu ţăranii din sat, ca­ sensul cuvintelor, este o înda­ levilor folosirea ouvîntului nou
în gospodăria colectivă, alţii Petru face ce face, numai des­ era bun şi promiţător, însă lip­ de partid, deoarece unele dintre re se convingeau tot mai mult torire de seamă a învăţătorului, şi astfel asigur temeinica înţe­
sa de experienţă în muncă a fă­ ele păreau comune gospodăriei de superioritatea acestei forme deoarece prin îmbogăţirea vo­ legere a sensului lui.
în întovărăşirea agricolă. Mă pre el să nu vorbească. Dar cut să apară unele nepotriviri colective sau cooperativei de socialiste de creştere a animale­ cabularului, prin înţelegerea
între forma nou creată — înto­ producţie cu rentă, deşi ele di­ lor în satele de munte. Ca ur­ justă de către elevi a cuvinte­ Au înţeles greşit parte din to­
gîndeam : „iese un reportaj nu scapă. vărăşirea agricolă — şi îndelet­ feră unele de altele prin felul mare, în scurt timp s-au depus lor, se asigură o oi'tîr'e logică, varăşii învăţători care, conside­
nicirea oamenilor ca crescători de retribuire a muncii. 34 cereri, cu 34 vite mari şi 12 ce duce la însuşirea temeinică ră că acest carnet se foloseşte
clasa l-a. Oameni harnici — Şi lucPînd în familia as­ de animale, care în decursul a- hectare fînaţ. Lipseau însă con­ a materialului de studiu. exclusiv la lecţiile de limba ro-
nilor a devenit o adevărată tra­ Cooperativa de producţie zoo­ strucţiile necesare adăpostirii mînă. Eu îl folosesc şi la lec­
sînt, fapte măreţe întîlneşti la ta, numeroasă, cum ai zis, diţie şi o mîndrie gospodărea­ tehnică este o asociaţie a cres­ animalelor. Trebuia depus un Voi arăta mai jos, în linii ţiile de istorie, geografie, lec­
scă, lucru de care nu s-a ţinut cătorilor de animale, care se în­ nou efort pentru construirea u- mari, cum am lucrat practic fo­ tură particulară etc., deoarece
iot pasul, condiţii de viaţă aş vrea să aflu cît ai reali­ cont atunci cînd a început mun­ temeiază cu mijloacele proprii nui grajd. Materialele de con­ losind carnetul vocabular cu o fiecare din obiectele de rnai sus
ca politică pentru crearea înto­ ale acestora. Animalele aduse strucţie erau la îndemînă. Lem­ serie de elevi pe care i-am con­ îşi are noţiunile ei noi şi spe­
minunate există". zat ? vărăşirii,. de membri sînt evaluate de că­ nul, piatra, varul, se găseau pe dus de la clasa I-a pînă azi, cifice. La lecţiile de istorie, pen­
tre o comisie compusă din trei plan local. Organizaţia de par­ oînd sînt în clasa IlI-a. tru uşurinţa în exprimarea orală
Auzisem de recoltele mari — Apoi, văd că trebuie Lucrurile au rămas nelămuri­ membri ai cooperativei şi un in- tid şi sfatul popular comunal au
te mult timp. De curînd însă, s-a început mobilizarea oamenilor
obţinute de gospodăria colec­ să-ţi spun, n-am încotro. Ia- pus în discuţie necesitatea creă­ C o o p e r a fi va pentru construirea grajdului. U-
rii unei noi forme socialiste de de producfie nii s-au apucat de săpat funda­
tivă de muncă p p f ! m fH tă îţi spun, dar cooperare, accesibilă ţăranilor ţia, alţii aduceau lemnele de la La începutul şi scrisă, pretind
harnică, de cîte [ Lj cu o condiţie: muncitori din sat. După un stu­ zootehnică munte, alţii cărau piatra şi ar­
nu auzisem ? |',c • diu amănunţit, făcut asupra si­ deau varul. In scurt timp, lo­ anului şcolar, < D ueiLţiL elevului să şi
Un carnet de | , '">] să nu scrii nu- tuaţiei economice a ( satului, s-a giner de specialitate, care sta­ cul altă dată părăsit, a devenit cînd am luat în explice cuvintele
reporter întreg ţ j mai despre mi- pus în discuţia organizaţiei de bilesc cît intră în fondul de un mic şantier local. Bărbaţi,
bază şi a activului fără de par­ bază şi cît rămîne parte socia­ femei şi tineri au muncit deo­ primire clasa folosite: vite-
pot să umplu \ f | | ne. tid, concluziile trase în urma lă. Animalele aduse vor fi adă­ potrivă cu multă însufleţire Ia
I-am promis. studiului. Din dezbaterile care postite şi furajate în comun de ridicarea grajdului, lucru con­ I-'a, în şedinţa cu părinţii, pe teji, domni, sclavi, nobili, co­
scriind despre — Eu lucrez au avut loc s-a desprins că e către îngrijitorii stabiliţi de a- firmat de cei 247 oameni care
bine să ia fiinţă o asociaţie zoo­ dunarea generală şi care vor îi au luat parte la această mun­ lîngă recomandarea manualelor pleşiţi, nomazi, migratori, voe-
oamenii şi fap­ I in gospodărie tehnică cu animale mari, în ca­ retribuiţi după numărul de ani­ că cu braţele şi cu atelajele,
tele de aici. re fiecare crescător să intre cu male îngrijite, după producţie şi prestînd peste 1.050 zile de lu­ şi rechizitelor necesare copiilor, vod, tribut, etc. La fel procedez
1 cu încă două cîte animale doreşte şi supra­ după partea socială. cru. Rezultatul acestui efort s-a le-am cerut să asigure elevilor şi la geografie şi ştiinţele na­
N-apucai să : braţe de mun­ faţa de fînaţ necesar furajării soldat cu terminarea grajdului
că. Sîntem trei lor. După cum se ştie, la baza în ziua de 11 ianuarie 1958, cîte un caiet vocabular, amin­ turii, unde materia în sine vine
mă 'îndrept bi- X procesului de producţie stă care are o capacitate de 50 vi­ tind totodată părinţilor impor­ cu un vocabular aparte de de­
t r -^\ şi am făcut De remarcat este faptul că munca. Cei care fac lucrări de te mari, un birou, o magazie şi tanţa lui şi faptul că el va tre­ numiri.
ne înspre gos- • 1 700 de zile- discuţiile s-au încheiat cu rezul­ îngrijire, furajare, recoltare şi o lăptărie.
tate pozitive: 12 ţărani munci­ altele, vor primi şi după munca
podărie şi iată tori dintre care 7 membri de depusă, însă ceea ce apare nou In ziua inaugurării cooperati­
că-mi ieşi în partid şi 5 din activul fără de în actuala formă zootehnică este vei de producţie zootehnică, a-
partid, au făcut cereri de înscrie­ partea socială, ca unitate de dunarea generală a votat statu­
cale Petru Ocoş muncă. Aşa-i re, formînd comitetul de iniţia­ măsură. Membrii cooperativei, tul cooperativei, a ales îngriji­
tivă, care avea sarcina de a în afară de munca prestată, vor torii, iar comisia de evaluare a
cu care, dealt­ că nu-s puţine ? munci mai departe. fi retribuiţi şi după partea so­ stabilit preţul vitelor aduse.
cială, ceea ce presupune că pe Valoarea animalelor se ridică Ia
fel, arn mai stat Am muncit cu De acum începea munca în lîngă munca depusă, partea so­ suma de 33.400 Iei, din care bui îngrijit în mod deosebit, fi­ O altă problemă care se im­
rîridul ţăranilor din sat, cărora cială să fie cît mai mare. Deci 13.400 formează fondul de bază ind necesar copiilor pînă la ter­ pune şi trebuie rezolvată este
odată de vorbă PETRU o u o ş ; tragere de ini- trebuia explicată în mod amă­ membrii cooperativei sînt cointe­ al cooperativei şi 20.000 lei par­ minarea clasei a IV-a. în care parte a desfăşurării
— anul tre­ mă. Ştii cît am nunţit necesitatea creării unei resaţi în a-şi mări partea socia­ te socială. lecţiei ne oprim a da explica­
forme socialiste de creştere a lă, aducînd cît mai multe ani­ Sigur că folosirea carnetului
cut. primit? 3.800 kg grîu, 7.000 animalelor. Pe parcursul muncii male şi teren. Ceea ce apare deosebit în
— Nene Petre, să fii sănă­ politice, oamenii au ridicat o se­ noua formă de cooperare, este nu am făcut-o cu elevii de la ţiile necesare. Am experimentat,
kg porumb, 4.000 kg cartofi, rie de probleme, printre care Calculul retribuirii este sim­ că atît animalele cît şi supra­
tos ! unele destul de importante, cum plu. Se stabileşte valoarea zi- faţa de fînaţ aduse, sînt pro­ începutul anului şcolar, ci du­ mai multe metode. La lecţiile
23,4 kg lină. Nevastă-mea ar fi, de pildă, ce este asociaţia lei-mdncă, aceasta după ce s-au prietate obştească a cooperati­ pă întoarcerea şcolarilor din va­ de istorie, geografie şi ştiinţele
— Şi dumneata I de creştere a animalelor; cum făcut toate reţinerile. Valoarea vei, iar Ia baza repartizării ve­
X! — Ia stai puţin. spune de multe ori că acum vor fi considerate animalele şi produselor se împarte Ia valoa­ niturilor stă partea socială a canţa de iarnă, cînd ajunsesem naturii, anunţam de la începutul
pămîntul adus, proprietate indi­ rea părţii sociale totale şi în membrilor. Perspectivele sînt fru­ cu studiul abecedarului la par­ lecţiei cie cuvinte şi expresii noi
— Da’ ce-i vrea de la ori ne îndulcim, ori la... „loc viduală sau obştească ?; cum se acest fel se ştie cît primeşte moase. Pe lîngă animalele mari, tea Il-a. Cu acest prilej le-am scriem în carnetul vocabular.-
mine ? face furajarea animalelor şi re- cooperatorul după partea sa so- se vor crea ferme de oi, capre
comanda". Am primit 200 şi porci, se va organiza îngră- explicat copiilor felul de folo­ La lecţiile de limba romînă, cu­
— Aşa, vreau să te văd... kg zahăr din gospodărie. Ce grajd din satul CoroTeşti şarea animalelor, în scopul ob­
Ştii, am auzit că ai făcut mai calea-valea, dacă am so­ ţinerii de venituri băneşti mari sire al vocabularului şi le-am vintele şi -expresiile poetice, se
treabă bună în gospodărie şi coti totul în bani, aş avea şi tot aci se va prelucra lap­
produse în valoare de 40.000 tele. atras atenţia asupra bunei lui scriu în carnet şi se explică în
că ai primit produse multe. lei.
— O fi, nu zic b a ! Dar ştii In raionul Haţeg vor lua fiin­ întreţineri. urma citirii model.
ţă în multe sate asemenea for­
ceva Mai sînt şi alţii — Ce să-ţi mai spun, am din- me de cooperare. In satul Pău- In cei doi ani şi jumătate, am După doi ani şi jumătate de
cineşti sînt depuse pînă în pre­ experimentat două metode de experimentare a carnetului vo­
şi încă mulţi — care au pri­ belşug de toate, nu mă plîng zent 40 de cereri cu 100 oi, 10 folosire a ¦carnetului. Prima, cabular, cu 'aceeaşi serie de e-
animale mari şi 25 ha fînaţ. constă în extragerea cuvintelor levi, numărul cuvintelor şi ex­
mit tot atît ca şi mine, ba de nimic. Dar n-am numai S-au format comitete de iniţia­ necunoscute de elevi din fie­
tivă în satele Zăicani, Răchitova care lecţie în parte şi înscrie­ presiilor neînţelese de elevi s-a
poate chiar mai mult. Cred că eu. Au şi ceilalţi colectivişti şi altele. La fel şi crescătorii de rea lor pe pagini rezervate lec­ împuţinat, iar explicaţia lecţiilor
animale din satele Vaideii de
ar fi bine să-i publici pe ei care au muncit ca mine. Fa­ Munte, Păroşi şi Nucşoara şi- ţiei respective, fără a le trece în o pot face azi la un nivel mai
au manifestat dorinţa de a con­ ridicat. La lecţiile de conversa­
la foaie ? milia lui Adam Vasiu, cu do­ ordinea alfabetică. Ca în orice ţie şi recapitulare discuţiile se
stitui noi unităţi de creştere a poartă mai uşor, mai degajat,
L-am prins de tnîneca hai­ uă braţe de muncă, a lucrat animalelor în comun. vocabular explicaţia o treceam iar la lecţiile de compunere li­
îndreaptă foii, iar cuvîntul ne­ beră, elevii în descrierile lor fo-
nei şi mai cu o vorbă, mai 404 zile-muncă, cea a lui Sto-
înţeles, în stînga.
cu alta. Petru Ocoş s-a vă­ ian Emil 245 zile-muncă, Vio­

zut nevoit să stea de vorbă rica Corneanu, singură a fă­

cu mine. cut 201 zile-muncă. In curînd va apare losec plăcut imagini colorate. .

— A păi lucru ca în gospo­ — Bun, zic, dar... „ LUCEAFĂRUL“ I. BRÎNDZA
învăţător-Simeria
dărie să toi faci. Ai aici tot — Ascultă nu te supăra,

ce-ţi trebuie; tractoare, semă­ dar... mai stăm altă dată de

nători mecanice, prăşitoare, vorbă. organ al Uniunii Scriitorilor CETĂŢENI AI ORAŞULUI
din R.P.R. DEVA. CU ÎNCEPERE DE
îngrăşăminte chimice, agro­ Mă grăbesc. Sănătate! LA 1 FEBRUARIE 1958, ÎN
revistă bilunară de litera­
nomi. Aşa zic şi eu că poţi I-am întins mina în grabă, tură, artă şi informaţie cultu­ S CAZ DE INCENDIU, TELE-
rală. FONAŢI LA Nr. 112.
face o treabă bună. Cînd in­ necăjit că n-am izbutit să-i

tră in lan, 20—30 de oameni iau un interviu.

dintr-odată, se cunoaşte ime- N. CAZAN

Neglijenţă condamnabilă

CĂLAN (de la subredacţia colet de la Ruşchiţa, pe care l-a Ct'UîuA&cui •
noastră voluntară). — Oficiul. primit abia la 6 ianuarie 1958,
P.T.T.R. Călan a mai fost cri­ adică după 16 zile. De aseme­ PLANIFICAREA
ticai pentru faptul că nu distri­ nea, o scrisoare s-a predat des­ FINANCIARĂ
buie la timp scrisorile, ziarele, tinatarului la 7 zile de la dala IN INDUSTRIE
coletele etc., dar cu toate aces­ expedierii. Acestea sînt doar cî­
tea lipsurile amintite continuă teva exemple. « I VINZARE U PRINCIPAEELE IIBRARR DIN Ţ A M
să se manifeste în munca aces­
tui oficiu, oare dă dovadă de o Conducerea oficiului raional
neglijenţă condamnabilă. P.T.T.R. Hunedoara trebuie să
ia măsuri ca tovarăşii de la
De pildă, cetăţeanului Gavri-
oficiul din Călan să-şi facă da­
lă Moldovan i s-a expediat in toria aşa cum se cuvine.

ziua de 21 decembrie 1957 un I. CRAŞCA

rf2> <?&*'•'Cj>

O A M E N I SI F A P T E — Te-oi duce, nu te-oi duce, vom şează cu curaj noul. încercaseră des­ fon închise uşa şi avu senzaţia că cu viţel şi îţi mal pot înşira încă
vedea. Ai intrat, cu mine în brazdă, tui să-l abată de la această hotărîre, odată cu asta şi-a închis şi bucuria. multe.
Necaz de reporter Să scriu dar despre ceea ce este şi, După acest schimb de cuvinte, tăcu­ atunci s-o ţii pînă la capăt. Dacă dar nu-şi găsiseră omul nimerit. Au
dacă nu o ieşi cum ar trebui, să ştiţi, ră amîndoi, soţ şi soţie. lori se ridică vrei. Dacă nu... reuşit însă altceva; au reuşit să-i în­ După cîţiva a n i ... — Aşadar, nu s-au împlinit cele
ărturisesc cu toată sinceritatea că numai subiectul e de vină... de la masă şi, aşezîndu-se pe un scău­ fricoşeze nevasta, care acum i se a- spuse de acel care te Ind -nau să nu
eram invidios. Ei da, ain spus nel, începu să se descalje. Femeia îşi Vorbele rămaseră neterminate, sus­ şeza în drum cu îndărătnicie. Mînios, ariţi, n-a plecat. A rămas alături intri în gospodărie, fiindcă ai să-l vezi
bine, invidios. Puteţi să ziceţi ce îţi O privire în urmă făcu de lucru pe la sobă. pendate parcă în aer, ca o amenin­ Ion se înscrisese în colectiva fără con- de Ion şi s-au bătut uniţi, cu toa­ pe dracul ? Nu I-al văzut ?...
v rea: că nu-i frumos, că nu-i tovără­ ţare nedefinită. slmţămînlul ei. Ştia că vor ajunge la te greutăţile începutului. Gospodăria
şesc, că invidia e un sentiment ce în­ Cît a fost noaptea de mare, Ion — Şi, mă rog, de ce nu vrei? Porni sfadă, dar se gîndea totuşi că va fi colectivă a crescut şi odată cu ea, a — Ba da, sări nevasta cu răspuns
joseşte omul. Ştiam şi eu prea bine Isteru, nu a închis ochii, sau, cum din nou vorba bărbatul. Infierbîntat, Ion se încătţă şi fără ceva trecător. Se părea însă că lucru­ înflorit viaţa tuturor. in locul bărbatului. L-am văzut şi îl
că e aşa, şi totuşi trebuie să recunosc s-ar zice, n-a pus geană peste geană. vreo lămurire, ieşi afară. rile vor avea un deznodămînt dure­ Numai despre astea de s-ar scrie vedem în fiecare zi, cum joacă tonto­
că mă încerca invidia. De ce ? Pentru S-a răsucit, cît s-a răsucit îa pat, apoi, — Aşa, doar n-o să-mi dau părnîn- ros. „Mi-ar părea rău, se socotea el, şi ar lua dimensiunile unui roman... roiul în curtea vecinului nostru Mihal
un subiect de material. Ce mai lucru furios că se chinuie în zadar, s-a sculat tul pe mîna oricui. Frămîn ţări ne-am înţeles aşa de bine”, (Voi scrie şi eu, nu un roman, o schi­ Hui. Sucit om şi Mihai ăsta. I-am tot
mare, veţi spune dumneavoastră. In­ şi, aşezat pe marginea vetrei, s-a a- ţă, cit de curînd. Numai de n-ar afla spus să vină şi el în gospodărie. Nu
tr-adevăr, nu pare mare, dar pentru pucat să-şi răsucească o ţigară. Nevas- Aţîţată din nou, Măriţi îşi dădu dru­ odeva un cocoş bătuse din aripi ¦& între timp prietenul meu, că-1 în stare vrea şi pace. Cînd aducem acasă re­
cineva care are drept meserie scrisul, tă-sa, Măriţi, nu dormise nici ea. A- mul gîndurilor, năvalnic, mlnios. şi vestise miezul nopţii. să mă lase iar fără subiect). colta, se ascunde să nu vadă. Şi doar
a găsi un subiect interesant, bogat, eum, la licărul gălbui, împrăştiat de Satul Bretea Mureşană dormea a- / on intră in casă, se dezbrăcă, a- îi om harnic. Numai că oricît ar fi de
e mare lucru. Şi tocmai cînd găsisem tăciunii îngrămădiţi în gura hornului, — Mă mir că tu, om cu minte coap­ dînc, îmbrăţişat de faldurile unei nopţi poi se cuibări sub ţol, cu faţa că- Z i de toamnă, cu noroi şi ploaie mă­
şi eu un asemenea subiect, mi-a fost il privea mereu, cu aceeaşi uitătură tă, ai ajuns să te potriveşti la spu­ senine, plină de frumuseţi. Peste tot, Ire perete. runtă. In casă la Ion Isteru e cald vrednic nu poate cîştiga cît cîştigăm
pur şi simplu luat, cum s-ar zice, de fixă, întrebătoare, tu i Ion îi venea să sele oricui. Colectivă îţi trebuie ? Ei liniştea se odihnea desăvîrşit. Numai
sub nas. Şi încă de către cine? De strige Ia ea, s-o suduie că nu-1 slă­ bine, dacă iţi trebuie intră. Mie nu-mi la casa lui Ion, ferestrele străjuiau După un timp, nevasta stinse lampa şi plăcut. Nevastă-sa, Măriţi, croşetea­ noi. Vezi dumneata, că în gospodărie
către un prieten. Vreţi să ştiţi despre beşte odată, işi înghiţea însă năduful trebuie, aşa că nu-ţi mai răci gura încă luminate. Măriţi torcea. Ion, în şi se culcă şi ea. ză lîngă sobă, iar el, la tnasă, tăifă- la noi, se lucră cu tractoare şi...
ce subiect e vorba ? îmi pare rău, dar şi se mulţumea să strîngă din dinţi de pomană... uliţă, pe o lăicioară, se frămînta. suieşte cu un tovarăş venit de pe la
cu toată invidia şi cu toată dorinţa cu înverşunare. De la o vreme, Ion simţi că se în­ Deva. — Ei Iasă, Măriţi, ce-i înşirui tova­
de a-i face şi eu „figura”, nu-mi pol — Că drept zici, de ce să mi-o ră­ In sat la ei se făcuse pornirea şi
lipsi prietenul de bucuria de a vi-1 co­ Se împlinea mai bine de o săptă- cesc ? tocmai cînd se dădea bătălia pentru călzeşte, că se înăbuşă; avea simţămîn- — Aşadar, eşti de la ziar şi vrei să răşului, toate astea, crezi că el nu le
mînă de cînd în casă i se strecurase reuşita acestei porniri, el, ton, să ră- scrii despre noi ?
munica el, atunci cînd îşi va scrie ma­ neliniştea, dar parcă niciodată lucru­ ton se sculă înviîorat. mină pe afară ? Ei, comunist ce ascul­ tul că nu mai are loc în pat. Se sculă ştie ? se amestecă Ion.
rile nu luaseră proporţii ca în această — Şi ca să nu mi-o răcesc, iţi spun tase întotdeauna de partid, ca de un şi, posomorit, se aşeză pe colţul ve­ — Da, despre dumneavoastră şi via­
terialul. Aşadar, chiar dacă sînt une­ noapte. Ion se întorsese de la o şe­ să ştii. Să intru în colectivă am în- părinte, acum să şovăie? Nu se că­ trei. Stătu acolo, sorbind cu lăcomie ţa dumneavoastră. Femeia se ruşină, apoi se porni pe
dinţă de partid şi, ca de obicei, în .vâţat de la partid, şi vorbele.partidu­ dea. E drept că nu era lipsit. Se nu­ rîs.
ori invidios, nu sînt totuşi rău. In timp ce mînca, începu să vorbească. lui, nu-s ale oricui Ţie nu ţi-a trebuit măra printre oamenii cu stare bună din ţigară, pînă ce zorii începură a Bărbatul se întoarse către nevastă
să intri, dar mie mi-a trebuit, şi am din sat. Îşi agonisise o bucată de pli­ şi făcînd cu ochiul chicoti. — Că bine zici.
tot cazul vă pot informa că lucrurile Molfăia domol, din mămăliga cu brîn- ne mai bună, cu preţul unei vieţi de răsări pe la terestre. Atunci, se îm­
intrat. Aşa am vrut, aşa am socotit. brăcă şi, luind dintr-un cui de după — Auzi, Măriţi ? Ai să te vezi la in loc de încheiere
se refereau la viaţa upui colectivist. ză ce-i stătea în faţă şi printre înghi­ trudă cumplită. Dar, acum avea cu ce uşă biciul, grăi repezit. foaie!
ţituri, tăifăsuia cu nevasta. Femeia îl privi înlemnită. o dimineaţă aspră de iarnă, în­
Am şi eu un subiect cu un colectivist, — Ai intrat ? Cu tot pămîntul ? să-şi îndestuleze traiul. Noua rînduire — Mă duc să încarc gunoi. Apoi deveni iar serios. făşurată în negură. Afară, un vini
— Aşadar, tu nu v rei! — cu tot... — Du-te. îngheţat, foşneşte prin crengile unui
dar ăsta n-are ce avea celălalt. Ehei. — Şi ai băgat şi vitele ? de stat, îi sporise şi mai mult bună­ Dacă vrei să scrii, atunci să scrii
— Că doar nu-i fi surd, Ţi-am spus Cînd să iasă, nevasta îl strigă. aşa, că eu, Isteru loan, din gospo­ brad. In redacţie de la masa de scris,
de a-şi fi scris eu subiectul ce a în- destul de lămurit. N u1 — Şi. starea. Ion, era însă un om înţelept. — Ioane 1 dăria agricolă colectivă „11 Iunie" din
Bretea Alureşană, îs mîndru că m-am mă uit prin geam cum se învolbură
căput pe mîna prietenului, alunei vă — Bine. Copleşită, izbucni intr-un plîns nestă- El înţelegea bine care anume e drumul — Ce-i?. găsit încă de la început în rîndul a-
pînit. — Nu iqşi din cplectivă ? celora ce au luat pieptiş viaţa. Să mai nişte nori, apoi îmi opresc din nou
dovedeam eu ce pot în ale ziaristicii, pe care ţărănimea trebuie s-apuce. Ştia — Nu. scrii că şi Măriţi, nevastă-mea e mul­
— Ai să mă duci Ia sapă de lemn, ţumită. la uiiă-te dumneata prin casă. privirea pe manuscrisul ce poartă n o ­
dar aşa... Inşfîrşit, dacă nu-i, nu-i. Ioane.., Vai de mine şi de capul nos­ că pe acest drum se vor întîini cu Alunei eu am să plec la ai mei Mi-am luat mobilă nouă, am introdus
tru..; Fe las. curent, în curte am porci graşi, vacă durile de faţă. Şi, d i , nou în gînduri
toţii pînă la urmă şi atunci cum să
— Pleacă. mi sp adună aceeaşi părere de r ă u :
nu fie el printre cei dinţii ce îm,brăfi-
„Ehei, de-aşi fi avut eu subiectul prie­

tenului"...

V. DAN