Page 51 - 1958-01

Vr P66 - DRUMUL ’SOCf'AUSMULUT SSSSSBSaSS»**» SSK$BSox5^55 f ?p."3

•rfvtusi*rw**«*n**fw

irea- activităţii organizaţiilor întovărăşiţi! discută Noutăţi din Republica Populară Ungară

despre treburi

de tineret— - sarcină de mare răspundere gospodăreşti Veşti din sectorul industriei
La Cerbia
In perioada 1958—1962 în ca 43 de automotoare şi mo­

Utemiştii, delegaţi la confe­ acestui lucru, a sprijinului acor­ la întreprinderea „Ardealul" şi îndrumate de comitetul raional In comuna Zam, satul Cer­ R. P. Ungară se vor investi 450 toare Diesel, în 1959 — 100, şi
rinţa raională U.T.M. Alba, au dat organizaţiilor U.T.M., de că­ alţii. bia, a avut loc de curînd aduna­ milioane de forinţi pentru reali­ începînd din 1960 — 120 mo­
analizat zilele trecute activita­ tre organizaţiile de partid, un UTM, multe organizaţii de ba­ rea generală a întovârăşiţilor. zarea programului de fabricare toare pe an.
tea desfăşurată de comitetul număr însemnat de utemişti Ţinînd seama că un rol im­ Cu acest prilej, membrii întovă­ de motoare Diesel şi de vehi-
raional U.T.M. şi de organiza­ s-au înscris în unităţile socialis­ portant în educarea comunistă ză şi mai ales ce! de la Şcoala răşirii au analizat situaţia înto­ oule înzestrate cu motoare Die­ Uzina de vagoane „Wilhelm
ţiile U.T.M. de la ultimele ale­ te ale agriculturii. Aşa, de pil­ a tineretului îl au conferinţele, profesională Zlatna, întreprinde­ vărăşirii lor şi-au scos în eviden­ sel. Pfeck" va fabrica, pe lingă lo­
geri şi pină tn prezent. dă, la Bucerdea, 10 tineri sînt comitetul raional s-a preocupat rea „Ardeleana" Alba Iulia, din ţă faptul că numărul membrilor comotivele Diesel, un mare nu­
înscrişi în unităţile socialiste ale de organizarea acestora în oît satele Ighiu, Ighiel, Miceşti şi din întovărăşire a crescut, s-a &
O contribuţie de mare agriculturii, la Ţelna 10 tineri, mai multe organizaţii. In perioa­ altele, au obţinut rezultate în mărit suprafaţa înscrisă, atît măr de motoare şi, începînd
la Miceşti 21 tineri etc. Datori­ această direcţie. Drept urmare, prin depunerea de cereri noi, cît Incepînd din acest an la uzi­ din 1961 trenuri automotoare.
preţ tă muncii depuse de utemiştii în­ da de la alegeri şi pînă în pre­ de la conferinţa raională ante­ şi prin aceea că vechii înscrişi nele „Mavag” se va trece suc­
scrişi în aceste forme, mulţi zent, s-au ţinut un număr de rioară şi pînă în prezent, au au adus şi alte suprafeţe in în­ cesiv la fabricarea locomotivelor Programul de dezvoltare a fa­
Darea de seamă prezentată, dintre ei ocupă munci de răs­ 83 conferinţe pe diferite teme, fost primiţi în rîndurile organi­ tovărăşire. cu motoare ¦ Diesel. Uzinele
ca şi discuţiile purtate de de­ pundere în întovărăşiri sau la care au participat peste 4.500 zaţiilor UTM un număr de 488 „Ganz" vor construi trenuri au­ bricării motoarelor Diesel va
legaţii la conferinţă, au subli­ G.A.C. utemişti. tineri, dintre cei mai buni mun­ Pentru a avea o bază mate­
niat contribuţia adusă de tine­ citori, ţărani muncitori şi elevi. rială puternică, întovărăşiţii din tomotoare şi motoare Diesel. In contribui de asemenea la creş­
rii utemişti din raionul Alba, la Cu toate realizările obţinute Grija faţă de educarea tine­ Acest număr însă, este departe Cerbia au hotărît ca In anul 1958 uzinele „Ganz” vor fabri­
îndeplinirea planului de produc­ de tinerii noştri — a subliniat retului este oglindită şi prin a- 1958 să contracteze cu statul terea exportului autovehiculelor
ţie al întreprinderilor. Mobili­ tov. Ioniţă Almăşan — rezulta­ ceea că organizaţiile U.T.M., de a fi satisfăcător. Din cei vînzarea a 600 kg grîu, banii de fabricaţie ungară.
zaţi şi antrenaţi în întrecerea tele muncii noastre nu pot fi sprijinite de organizaţiile de peste.15.000 tineri, cîţi există în rezultaţi fiind folosiţi pentru
socialistă, cei peste 800 ute­ partid, au organizat un număr raionul Alba, abia 3.820 sînt mărirea fondului de bază al în­ Realizări ale agriculturii socialiste
mişti au obţinut realizări deo­ considerate satisfăcătoare. In de 154 echipe artistice, în ca­ tovărăşirii.
sebite. Drept urmare a elanu­ unele organizaţii de bază drul căminelor culturale şi în organizaţi. Şi nu e întîmplător Gospodăriile agricole de stat producţie din R. P. Ungară are
lui de care au dat dovadă, a U.T.M., ca spre exemplu cea din şcoli, în care sînt cuprinşi peste acest lucru, atîta vreme cît u- ¦k din R. P. Ungară şi-au îndepli­ îoc în prezent bilanţul de sfîr-
însemnatelor depăşiri de plan 2.200 tineri. Acestea, în majo­ nele organizaţii de bază, ca ce­ nit cu succes sarcinile de plan şit de an. Iată, printre altele,
pe care le-au obţinut, tineri ca ritatea lor, au participat la con- le din Valea Vinţ, Cistei-sat, Urmînd exemplul celor din pe anul 1957, iar recoltele reali­ un exemplu care ilustrează a-
Gheorghe Holban de la Atelie­ Cetea, întreprinderea „Horia" întovărăşirea agricolă, membrii zate depăşesc considerabil me­ vantajele lucrării în comun, a
rul central de reparaţii, Nicolae Ccmferinfa raională U. T. M. Alba şi altele, muncesc slab. nu se întovărăşirii zootehnice din ace­ dia obţinută pe ţară. Anul tre­ pămîntului. Membrii familiei
Dăian de la întreprinderea „Ar­ preocupă aproape deloc de a- laşi sat au hotărît tîn adunarea cut gospodăriile de stal: au rea­ Andrassy de - la cooperativa
deleana”, Ioan Tuţ şi Vasile Vinţu de Jos, se munceşte slab cursurile organizate în cadrul tragerea celor mai buni munci­ generală ca pentru fondul de lizat o recoltă de grîu de toam­ „Eliberarea" din Aparhant au
Ivangiuc de la Uzinele Zlatna, pentru transformarea socialistă festivalurilor tineretului, s-au tori şi tineri ţărani muncitori în bază al întovărăşirii să cumpe­ nă cu 47 la sută mai mare de- efectuat pînă la 30 septembrie
Ioan Cisteian. şi Gheorghe Sîr- a agriculturii. Foarte puţini ti­ deplasat cu programe la sate, organizaţiile UTM. re un număr de 11 oi. cît cea a ţăranilor cu gospodă­ 1957 — 615 zile-muncă. Aceas­
bu de lă C.F.R. Teiuş-mişcare neri s-au înscris în întovărăşi­ obţinînd frumoase succese. rii individuale. De asemenea, tă familie a primit 21,25 chin­
si alţi 385 utemişti sînt astăzi rea agricolă, aceasta şi ca ur­ Mulţi delegaţi, printre care La Pogăneşti preţul de producţie a fost mai tale de grîu, 18 chintale orz şi
iruntaşi ai întrecerii socialiste. mare' a faptului că atît comite­ Merită a fi evidenţiată şi ac­ Dumitru Goşa, Emil Jurca, Ele­ mic decît media pe ţară. Anul 4 chintale ovăz. De la începu­
Cele 29 brigăzi de producţie ale tul raional, cît şi organizaţia tivitatea desfăşurată în cadrul na Munteanu, au criticat comi­ Problema întăririi întovărăşi­ aîests gospodăriile agricole de tul anului familia Andrassy a
tineretului aduc de asemenea o de bază din comună, s-au ocu­ concursului „Iubiţi cartea". De rii agricole a fost discutată de stat au realizat o producţie a- primit aproximativ 450 litri de
contribuţie de seamă la îndepli­ pat insuficient de îndrumarea ti­ la conferinţa anterioară şi pînă tetul raional şi organizaţiile de cele 39 familii întovărăşite. A- lapte şi 5.200 forinţi, iar după1
nirea şi depăşirea planului de nerilor pentru a-i face să înţe­ în prezent, un număr de 834 ti­ bază că nu s-au preocupat în­ cestea au constatat că deşi tî- nuală de 3.000 litri lapte de fie­ strîngerea recoltei de sfeclă de
producţie. Ele aplică în tot mai leagă că alături de comunişti ei neri s-au înscris şi participă la deajuns de a ţine o evidenţă nără întovărăşirea lor — a fost zahăr — 390 kg zahăr. Potri­
mare măsură metode avansate trebuie să fie în primele rîndurj concurs. Dintre aceştia 365 au clară a utemiştilor, fapt pentru înfiinţată numai în luna septem­ care vacă, depăşind cu 1.000 li­ vit calculelor, familia Andrassy
de muncă, iar membrii brigăzii, în opera de transformare so- reuşit să cucerească insigna de care din cei 3.820 tineri, cîţi e- brie 1957 — a obţinut realizări va mai primi printre altele su­
controlează permanent cum îşi cialistă a agriculturii. „Prieten al cărţii”. xistă în evidenţa prezentă, des­ frumoase. tri media pe ţară. De asemenea ma de 9.000 forinţi în bani*
pre mai bine de 900 tineri nu
Alţi vorbitori printre care, Gh. O serie de vorbitori au criti­ se ştie nimic. In multe organi­ întovărăşiţii Octavian Măr- ele au livrat comerţului interior ceea ce înseamnă că venitul eî
Holban, Gligor Mihăilă, au cri­ cat însă comitetul raional UTM zaţii de bază evidenţa este ţi­ gan, Traian Chirciu şi alţii,
şi unele organizaţii că, cu toate nută formal, nu se operează preocupaţi de prosperarea înto­ peste 63 la sută carne de bo­ pe anul 1957 se va ridica la a*
realizările obţinute, nu au fost scoaterile din evidenţă sau no­ vărăşirii, au ridicat probleme
ile primiri. de perspectivă, insistînd ca toţi vine de primă calitate, faţă de proximativ 50.000 forinţi.
membrii întovărăşirii agricole
Faţă de a'ceastă situaţie, co­ 40 la sută în 1956.

In cooperativele agricole de

îndeplineşte planul fiecare tova­ ticat comitetul raional U.T.M. totuşi la înălţimea sarcinilor în mitetul raional şi organizaţiile să respecte statutul, să mun­
ce priveşte organizarea şi con­
răş din brigadă. îi ajută pe că nu s-a ocupat îndeajuns de ducerea învăţămîntului politic. de bază UTM. vor trebui să ia cească în aşa fel în ă t să fie Un aparaî penlru orbi
cei rămaşi în urmă. Brigăzile a organiza vizite ale tinerilor Sînt încă organizaţii de bază de urgenţă măsuri, astfel îneît exemplu, pentru restul ţărani­
UTM ca cele de la întreprinde­ în cel mai scurt timp să se a- lor muncitori. întovărăşiţii din
de la întreprinderea „Ardelea­ ţărani cu gospodărie individua­ rea „IToria” din Alba Iulia, fa­ jungă la o evidenţă concretă. Pogăneşti au fost de acord, să Fizicianul L’aszlo Zelenka din ma literei care în acel moment1
brica Sîntimbru, din comunele De asemenea, vor trebui mobi­ contracteze cu statul cantitatea R. P. Ungară a inventat un a- se află sub orifioiul din partea
na”, conduse de utemiştii Va­ lă în sectorul socialist al agri­ Vinţu de Jos şi altele, unde, lizate toate organizaţiile de ba­ de 600 kg grîu, iar suma prove­ parat cu ajutorul căruia orbii de jos a capului.
datorită faptului că nu s-a a- ză UTM, să pună un mai mare nită din valorificare să intre în pot citi o carte obişnuită.
sile Trifan, Viorica Rusu, Doi­ culturii, că s-a ocupat slab de cordat atenţia cuvenită organi­ accent pe educarea şi atragerea fondul de bază al întovărăşirii Noul aparat funcţionează du­
na Băieşan, au reuşit să obţi-1 generalizarea experienţei orga­ zării şi desfăşurării învăţămîn­ în UTM a celor mai buni şi agricole. Aparatul eşte alcătuit din- pă principiul emisiunilor- de te­
tului politic, discuţiile la semi- înaintaţi tineri care merită a- fr-un cap care trebuie purtat u- leviziune. Imaginea literei sau
nă rezultate demne de remar­ nizaţiilor de bază U.T.M. frun­ narii sînt formale, cursanţii îşi ceastă cinste. întovărăşirea zootehnică şor pe rîndurile cărţii şi o cu­ a semnului provoacă în aparat
cat. Pe lîngă faptul că ele şi-au taşe din sectorul' socialist al a- însuşesc în mod formal cele tiuţă conţinînd diferite dispozi­ un curent electric. In funcţie de
predate, fără a căuta să le a- Conferinţa a analizat profund din Chergheş tive. In această cutie există o culoarea şi forma semnului ti­
îndeplinit şi depăşit planul lu­ gricullurii. Comitehrl raional — plice în practică. Lipsa de preo­ toate laturile muncii organiza­ placă de mărimea unui timbru părit, aparatul transmite în dis­
cupare a unor organizaţii de ţiilor UTM şi a comitetului ra­ In cadrul adunării generale a poştal. Cînd orbul poartă cu o pozitiv anumite impulsii electri­
nă de lună, au realizat econo­ au arătat unii vo ' . i — nu a bază UTM faţă de această pro­ întovărăşirii zootehnice din sa­ mînă capul (care are grosimea ce. Ca urmare, pe suprafaţa
mii de materiale în valoare de blemă deosebit de importantă, ional, făcîndu-se cu acest pri­ tul Chergheş, comuna Cîrjiţi, unui stilou) pe rîndurile cărţii, plăcii apar mici semne în relief
381.000 lei, din care au asigu­ dat atenţia cuven' j urmăririi a făcut ca un număr de peste lej numeroase propuneri care să raionul Ilia, au fost discutate el ţine degetul celeilalte mîini care formează litera sau cifra
rat confecţionarea a 9.000 pe­ calificării profesionale >a tineri­ 800 tineri să nu fie încadraţi în ducă la îmbunătăţirea întregii trei obiective: darea de seamă, pe placa din cutie şi pipăie for­ respectivă.
rechi ghete în plus. Alte brigăzi, lor tractorişti, educării lor în învăţămîntul politic. activităţi. alegerea comitetului d,e condu­
ca cele din cadrul Complexului spiritul unei atitudini juste fa­ cere al întovărăşirii şi planul
ţă de muncă, faţă de maşinile Delegaţii Gh. Holban, Ioan de producţie pe anul în curs.
Covaci, Daniel Chirilă şi alţii
C.F.R. Teiuş-Coştariu şi C.F.R. încredinţate. au criticat comitetul raional şi O mare atenţie a fost acor­
pentru faptul că se preocupă dată planului de producţie, şi
Alba-Iulia, îşi depăşesc lunar Atenţie cuvenită puţin de îndrumarea organiza­ fondului de bază. Pentru aceas­
planul de producţie,' reducînd ţiilor de tineret în direcţia or­ ta, adunarea generală a hotărît
ganizării timpului liber al ti­ să contracteze vînzarea a 50 kg
totodată timpul de staţionare al educaţiei tineretului nerilor, lucru pentru care mulţi In cuvîntul său, tovarăşa Pa- brînză telemea, suma încasată
dintre aceştia se plimbă fără raschiva Costinaş, secretară a contribuind la mărirea fondului
locomotivelor, prevăzut la repa­ Delegaţii la conferinţă şi da­ rost, sînt rupţi de activitatea comitetului regional UTM, a a- de bază. Toţi întovărăşiţii au
rarea curentă. rea de.seamă au subliniat că în cultural-educativă, nu sînt preo­ fost de acord să predea pentru
munca de educare comunistă a cupaţi de ridicarea nivelului lor preciat că lucrările conferinţei fondul de bază cîte o mieluţă, In d u stria de instrum ente
Darea de seamă şi discuţiile tineretului s-au obţinut unele politic şi ideologic. s-au desfăşurat la un nivel co^ iar întovărăşirea, din banii de de precizie
purtate au scos în evidenţă şi respunzător, că delegaţii pre­ care dispune, să cumpere încă
Despre felul cum trebuie să 8 oi, astfel ca la sfîrşitul anu­
faptul că îndrumate de comite­ rezultate bune. In acest an s-au fie un utemist, a vorbit lui întovărăşirea să aibă 39 ca­
pe larg comunistul ilegalist pete ovine proprietate obştească.
tul raional U.T.M., multe orga­ organizat, de pildă, 122 cercuri Traian Banciu de la Atelierul zenţi au analizat cu simţ de
central de reparaţii din Alba răspundere activitatea comitetu- Pentru buna îngrijire a oilor,
nizaţii de, bază, ca cele din de învăţnmînt politic, în care Iulia, invitat la conferinţă. El imediat ce va fi timp prielnic, Industria instrumentelor de care servesc la analiza mate­
a evocat trecutul de luptă al u- întovărăşiţii s-au angajat să. precizie din R. P. Ungară pro­ riilor va fi lărgită considerabil.
Ighiu, Mihalţ, Obrcja, Tibru şi sînt cuprinşi 1.913 uteniîşti şi teciştilor, arătînd totodată sar­ lui raional, dînd dovadă de cureţe păşunea de mărăcini. duce în prezent 10.000 de tipuri Se vor fabrica în cantităţi cres-
cinile ce revin utemiştilor, vlăs­ maturitate politică. Tov. Costi­ de instrumente diferite. Anul a- cînde instrumente destinate lu­
altele, au muncit •, cu s im ţ. de 908 neutemişti. Alţi. 320 tineri tare iubite ale partidului, în cesta se va pune la punct pro­ crărilor cu izotopi şi celor utili­
răspundere în direcţia transfor­ utemişti sînt încadraţi în învă- procesul de producţie. naş a subliniat apoi sarcinile ce ducţia de numeroase instrumen­ zate în fizica nucleară. In ca­
mării socialiste 1 a agriculturii. ţămîntul de partid. Pentru ridi­ te de tipuri moderne. drul planului trienal vor fi ter­
Din aceste organizaţii de bază, carea nivelului politic şi ideolo­ întărirea rîndurilor revin noului comitet, insistînd minate numeroase întreprinderi
majoritatea utemi.ştilor fac par­ gic al elevilor, în acest ian s-au Producerea instrumentelor e- ale industriei instrumentelor de
te dintr-o formă oarecare de organizat 42 cercuri, care cu­ organizaţiilor de bază mai 'ales asupra metodelor ce lectronice, a instrumentelor de precizie din Ungaria.
cooperare a agriculturii. Pe lîn­ prind un număr de 1.230 elevi. laborator, de geofizică şi celor
gă aceasta mulţi tineri din or­ Ceea ce merită a fi remarcat U.T.M., să stea în centrul vor trebui folosite în muncă
ganizaţiile de bază amintite, au este faptul că, spre deosebire de
reuşit să-şi convingă părinţii şi alţi ani, în majoritatea, cercu­ preocupărilor în vederea îmbunătăţirii între­
rudele să păşească pe făgaşul rilor, învăţămî-ntul politic se
construirii socialismului la. sale. desfăşoară mai bine. Lecţiile se întărirea rîndurilor organiza­ gii activităţi a organizaţiilor de
predau la un nivel corespunză­ ţiilor de bază UTM a consti­
tuit de asemenea o preocupare tineret. V. PÎTAN
pentru comitetul raional UTM.
Succesele obţinute^în această tor, iar propagandiştii, mai bi­ ZECE ANI DE RODNICĂ COLABORARE

direcţie sînt fără îndoială rezul­ ne pregătiţi, asigură un nivel ROMÎNO-UNGARĂ
tatul firesc al preocupării de de calitate predărilor şi convor­
care a dat dovadă, mai ales în birilor, Ca propagandişti care Se împlineşte astăzi un dece­ Iui şi puternicului lagăr a! so- lor evenimente ce au avut loc Vizita pe care o delegaţie gu­
ultimul timp, comitetul raional manifestă interes faţă de buna în R. P. Ungară în octombrie- vernamentală şi de partid din
U.T.M. care, ajutat de comitetul desfăşurare a învăţămîntului po­ niu de la semnarea la Buda­ cialismului. noiembrie 1956, cînd reacţiu- ţara noastră a făcut-o în no­
raional de partid, a analizat în litic şi care se străduiesc să or­ nea internă din Ungaria spri- iembrie 1956 în Republica
nenumărate rînduri contribuţia ganizeze convorbiri interesante, pesta a Tratatului de prietenie, Atît ţara noastră cît şi Re- jinită de reacţiunea internaţio- Populară Ungară precum şi
adusă de tineret la transforma­ nală a încercat să smulgă po- documentele semnate cu acest
rea socialistă a agriculturii, a legate de specificul întreprinde­ colaborare şi asistenţă mutua­ publica Populară Ungară, ţări porului ungar cuceririle sale prilej, a dovedit odată mai

rii, pot fi amintiţi tinerii ute­

ajutat mai concret şi practic or­ mişti Felicia Dobres'cu şi Bri- lă dintre Republica Populară libere şi cu drepturi egale, fac

ganizaţiile U.T.M. de la sate în ghita Nadler de la întreprinde­ Romînă şi Republica Populară parte astăzi din lagărul de

această muncă. Drept urmare a rea „Ardeleana”, Ioan Totir de Ungară. >i t monolit şi de neînvins al socia­

Document de o însemnătate lismului, în frunte cu Uniunea revoluţionare şi să întoarcă din mult că Romînia şi Ungaria —

Din activitatea cooperativelor deosebită în dezvoltarea şi lăr­ Sovietică. In cadrul acestei fa­ nou pe oamenii muncii la ţări vecine şi prietene — sînt

girea continuă a legăturilor de milii unite, popoarele romîn şi crunta exploatare din timpul hotărîte să dezvolte tot mai
prietenie dintre Republica Popu- ungar păşesc astăzi din victo- grofilor. Dar atentatul acesta mult relaţiile de colaborare

meşteşugăreşti lară Romînă şi vecina noas­ rie în victorie pe drumul so­ mîrşav a eşuat. Dînd dovadă frăţească în toate domeniile

tră de la vest, R. P. Ungară, cialismului. de un puternic spirit interna­ vieţii politice, economice şi cui.

O inovaţie preţioasă Constantin Lupii, Gheorghe Iga La secţia comenzi Tratatul semnat acum zece ani Luminate de înţeleaptă în­ ţionalist, Uniunea Sovietică, la turale. Anul care a trecut a
şi alte realizări
şi alţii, care de la 1 ianuarie şi a inaugurat o etapă nouă în văţătură marxist - leninistă, de cererea guvernului R. P. Un­ însemnat o şi mai puternică
Secţia timplărie a cooperati­ pînă în prezent au reuşit să-şi
vei. „Crişana" din Brad s-a si­ Despre calitatea lucrului exe­ relaţiile dintre ţările noastre, ideile invincibile ale internaţio­ gare, a ajutat poporului ungar consolidare a relaţiilor de prie­
tuat mai întotdeauna în fruntea
ntrecerii socialiste. Şi la ora depăşească zilnic sarcinile de cutat de muncitorii din secţia în condiţiile alungării de la nalismului, relaţiile dintre Re- să înlăture primejdia ce pla­ tenie frăţească dintre popoa­
actuală muncitorii de aici se
numără tot printre fruntaşii plan, confecţionînd două camere 'comenzi a cooperativei „Moţul”, cîrma ţării a ultimului exploa- publica Populară Romînă şi Re- na asupra sa. Iar poporul ro­ rele romîn şi ungar, spre bi­
cooperativei. Să luăm, de pildă,
cazul muncitorilor Dumitru Moş­ studio şi 20 dormitoare tip „Si­ s-a dus vestea în tot raionul tator monarhic care mai avea publica Populară Ungară se în­ mîn, alături de celelalte po­ nele şi folosul reciproc al am­
neag şi' Constantin Corinda, ca­ biu". Brad. Modelele variate, sorti­
re, pe lîngă realizarea sarcini­ mentul bogat de piele şi talpă, poziţii puternice, în condiţiile temeiază pe principiile deplinei poare din ţările socialiste, a belor popoare. In prezent, cînd
lor ele plan, s-au dovedit a fi şi
buni inovatori. Astfel, după proclamării, la 30 decembrie egalităţi în drepturi, respectă­ venit în grabă în sprijinul po­ adepţii „războiului rece” şi ai
multe frămîntări, ei au reuşit
să pună in aplicare o inovaţie Cifre grăitoare executarea cu gust a pantofilor, 1947, a Republicii Populare rii integrităţii teritoriale, in­ porului frate ungar pentru a-1 cursei înarmărilor îşi intensifi­
care constă în confecţionarea
din resurse locale a unui dis­ Muncitori fruntaşi în produc­ face ca în fiecare zi secţia să Rornîne. dependenţei şi suveranităţii sta­ ajuta să lichideze urmările că pregătirile în vederea de­
pozitiv pentru captarea şi elimi­ ţie sînt mulţi şi la secţia repa­ aibă noi şi noi clienţi. Muncito­
narea prafului de la maşina de raţii a cooperativei „Moţul”. rii de aici, care au o bogată ex­ Ca act care consemna dez­ telor, neamestecului reciproc în grele lăsate de contrarevoluţie. clanşării unui nou măcel mon­
şlefuit. Introducerea acestei ino­ Aici, deşi lucrul este foarte mi­ perienţă în confecţionarea pan­
vaţii creează în atelier condiţii gălos, totuşi oamenii se strădu­ tofilor, se srăcluiesc să nu dez­ voltarea relaţiilor dintre două treburile interne. După cum a Oamenii muncii din ţara noas­ dial, ţările noastre urmăresc cu
optime de lucru şi înlătură pe­ iesc ca toate reparaţiile să fie mintă încrederea de care se
ricolul îmbolnăvirii muncitori­ făcute la timp şi de bună cali­ bucură secţia lor. Aici. fiecare ţări libere, independente, veci­ dovedit-o perioada care a tre­ tră au salutat cu sinceră bucu­ vigilenţă aceste uneltiri pericu­
lor. tate. Ba mulţi dintre aceşti muncitor confecţionează zilnic
muncitori au obţinut, încă Sin în medie o pereche de pantofi. ne şi prietene, Tratatul de prie­ cut de la semnarea Tratatului rie şi entuziasm victoria po­ loase şi sînt hotărîte să-şi în­
Colectivul acestei secţii se primele zile ale anului, rezul­ Acest lucru nu este chiar atît
tate destul de însemnate. de uşor, mai ales dacă ţinem tenie, colaborare şi asistenţă de prietenie, colaborare şi a- porului ungar în dauna forţe­ tărească şi mai mult relaţiile
mîndreşte cu oameni ca Dumi­ seama că toate operaţiunile se mutuală semnat la 24 ianuarie sistenţă mutuală dintre ţările lor negre ale imperialiştilor lor de prietenie.

tru Moşneag, Constantin Co­ 1948 a constituit un eveniment noastre, colaborarea rodnică şi care intenţionau să rupă Un­ Cu prilejul împlinirii unui

însemnat în istoria relaţiilor de frăţească reciprocă atît pe tă- garia din familia frăţească a deceniu de la semnarea Trata­
prietenie dintre popoarele ro- rîm economic cît şi politic sau ţărilor socialiste. Această vic­
min şi ungar, legate de veacuri cultural, a fost şi este spre îo- torie a poporului ungar a în- tului de prietenie, colaborare şi

Procentajul de 150 la sută execută numai manual. Dar, să de ţelul comun al cuceririi u- losul ambelor popoare, consti- semnat o importantă victorie as's*enta mutuală dintre ţara

peste prevederile planului, obţi­ vă facem cunoştinţă şi cu cîţi- nei vieţi libere şi fericite, iar tuind o contribuţie de seamă la a păcii, a întregii cauze a so noastră şi R. P. Ungară, po-

nut de muncitorul Pavel Petri- va fruntaşi ai secţiei. Iată pe to­ cei zece ani de existenţă a cauza întăririi păcii şi a între- cialismului. Poporul romîn, toa­ porul romîn salută şi felicită

câ, care a fost evidenţiat pe varăşii Gheorghe Sortoc, Roman Tratatului au dovedit din plin gului lagăr socialist. te naţionalităţile conlocuitoa­ din inimă poporul ungar fra­
U.R.C.M., este grăitor. El a Trifa, Ion Oprea, Petru Oprea şi
îndemnat şi pe alţi muncitori, alţii, care, de la 1 ianuarie şi lucrul acesta: s-au dezvoltat Puternicele legături de prie­ re din ţara noastră au primit te, urîndu-i noi şi măreţe suc­
ca Gheorghe Ancăş, Sabin Stan- încontinuu relaţiile de colabo­ tenie romîno-ungare au fost şi au salutat victoria poporu­
rare şi într-ajutorare frăţea­ confirmate cu prisosinţă în pe­ lui ungar ca pe propria lor cese în lupta victorioasă pen­
ciu şi alţii, să iasă din cadrul pînă în prezent, au executat fie­
scă, H a ţii caracteristice mare- rioada ce a urmat sîngeroase- victorie.. tru construirea socialismului.
cifrelor de plan şi să obţină o care, între 16-20 perechi pan­

linda, precum şi cu Ion Litra, depăşire medie de 75 la sută. tofi. UM W w 'W