Page 52 - 1958-01

fjdg. 4
c&am uut»**.
&V'% Ecoul declaraţiei agenţiei T a S S cu privire
~i
CONGRES PENTRU DEZARMARE
Şl CO LABO RARE IN TER N A ŢIO N A LĂ
—Hotarîrea Consiliului Mondial al Păcii —
PARIS 22 (Âgerpres). — Secreta­
riatul ' preşedintelui Consiliului Mon­
dial-al Păcii, Frederlc Joltot-Curie, a
d at publicităţii urfnătoarea declaraţie
a Comitetului Executiv al Consiliului
Mondial al P ăcii:
„Opinia publică ştie că sporirea nu-
mărului de baze atomice, stocarea ra­
chetelor balistice şi zborurile avioa­
nelor încărcate cu bombe cu hidrogen
nu pot asigura pacea. Ea ştie de ase­
menea că slăbirea încordării şi o co­
laborare dezinteresată între popoare
pot fi obţinute prin dezarmare şi nu
prin cursa înarmărilor.
Propunerile cu privire la interzice­
rea experienţelor cu arma atomică,
crearea unei zone denuclearizate, re­
nunţarea Ia baze militare şi reducerea
forţelor armate se bucură pe zi ce
treee de un sprijin tot mai larg în rîn-
dut celor mai diferite cercuri politice.
Pe toate continentele forţele păcii
îşi coordonează acţiunile fapt dovedit
de declaraţia celor 9.000 de oameni de
ştiinţă, de poziţia organizaţiilor mun­
citoreşti, de acţiunile largi ale po­
‘ COMUNICATUL
cu privire la frafativele secrete între
miniştrii Apărării ai R. F. Germane
Franfeii şi Italiei
BERLIN 23 (Âgerpres). La
21"ianuarie au avut Ioc la Bonn
tratative secrete între miniş­
trii Apărării ai R. F. Germane,
Franţei şi Italiei. In comunica­
tul dat publicităţii la încheierea
tratativelor se spune că miniş­
trii „au ajuns în principiu la un
acord în ce priveşte colaborarea
celor triei ţări în crearea şi pro­
ducţia de armament în conformi­
tate -cu : principiile N.A.T.O.“ ;
totodată se acordă o deosebită
atenţie standardizării armamen­
tului. Miniştrii au discutat con­
comitent „problemele economice
şi financiare legate de producţia
în comun a armamentului".
In comunicatul oficial nu este
abordată problema producţiei
armei atomice şi a iarmei rache­
tă. Presa însă a relatat că an­
terior între, cele trei ţări a fost
încheiat un acord secret cu pri-
vire la crearea de centre pen- gravă care ameninţă Franţa în legăturilor comerciale cu R, P. C liine^ă
tru cercetări ştiinţifice şi legătură cu aceasta. „Realitatea
de ; producţie atomice pe care arată — scrie ziarul — că gu-
guvernul R.F. Germane a re- vernul vest-german este de pe — In statele situate pe coasta membru al camerei reprezentan-
fuzăt să-l dea publicităţii.
In legătură cu aceasta, atrage
atenţiia faptul că specialiştii
veşt-germani participă deja la
lucrările de cercetări ştiinţifice
în domeniul armei rachetă, lu-
crări care se efectuează de In­
stitutul unificat franco-vestger-
man de balistică, care se află
la LSaint. Louis (Alsacia).
Ziarul vest-german „Stuttgar-
ter Zeitung", referindu-şe la tra-
* SCURTE ŞTIRI * SCURTE ŞTIRI *
PARIS. — In Buletinul de infor- amiaza de 21 ianuarie, locţiito- prin fraze despre primejdia care ar pe urma extinderii comerţului membrii MRP)’ Comisia a res­
maţii editat de Federaţia din Franţa ru| primului ministru, Butler, a făcut ameninţa ţările din această regiune dintre Est şi Vest. El a amintit pins proiectul de lege în ansam­
a Frontului de eliberare naţională 0 declaraţie în care s-a ocupai în- din partea Uniunii Sovietice.
din- Algeria se subliniază că „poporul
aigerian nu va consimţi niciodată la
un. statut francez, la nici un corn-
promis în ce priveşte independenta
saŢ.
BONN. — In seara zilei de 21 ia­
nuarie, Departamentul presei şi al in­
formaţiilor de pe lingă guvernul R.F.
Germane a dat publicităţii răspunsul
cancelarului R. F. Germane, Ade-
nauer, la. mesajul din 10 decembrie
1957 a lui N. A. Bulganin, preşedin­
tele Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S. . .' . •
LONDRA. — La 21 ianuarie a.c.,
Camera Comunelor şi-a reluat activi­
tatea după o vacanţă parlamentară
de o lună. înainte de deschiderea se­
siunii membrii'guvernului englez s-au
întrunit într-o şedinţă specială. In a-
ceastă şedinţă a fost definită pozi­
ţia guvernului faţă’ de o, serie de inter­ răta că S.U.A, simpatizează. aceste
pelări prezentate de opoziţie în pro­
blema tratativelor cu . Răsăritul. în pro­ claraţie se face încercarea de a ,cawu-
blema Ciprului ş i' în ceea ce priveşte
politica economică a guvernului. In
şedinţa Camerei Comunelor din după
R edacţia şi a d m in is tra ţia z ia ru lu i s lr, 6 M a rile nr. 9, T e l e f o n 188 — 189. Taxa p lă tită în d u m e ta r c o n fo rm . a p ro b ă rii D ire c ţiu n ii G enerale P .T.J.R . nr, 230 320 d in 6 n oie m brie 1949. — 1ip a ru l ţ în tre p rin d e re a P o lig ra fic ă „1 . MăT^ — D E V A .
Intre 16 şi 22 iulie 1958
poarelor Asiei şi Africii, de opoziţia pc TAR IT SA CONVOACE INTRE 16 ŞI
care o întîmpină în Europa planurile
amenajării de rampe pentru lansarea
rachetelor, iar în America Latină lăr­
girea pactelor militare, de discuţiile
care se duc în S.U.A. pe marginea
problemei păcii.
Tot mai multe guverne recunosc ne­
cesitatea organizării unei conferinţe la
nivel înalt care să permită conducăto­
rilor marilor puteri să-şi pună de acord
propunerile şi să găsească ieşirea din
impas.
Opinia publică cere convocarea unei
asemenea conferinţe. Fără a ţine sea­
mă de procedură, ea cerc fixarea da­
tei acestei conferinţe. Ea riu vrea ca
aminarea conferinţei să fie folosită
pentru urgentarea amenajării de baze
atomice şi pentru intensificarea răz-.
boiului rece. Opinia publică poate să
exercite o influenţă serioasă şi poate
să-şi impună voinţa, dacă acţiunile ei
vor fi coordonate şi neîncrederea va
fi înlăturată,
Sînt necesare noi eforturi. CONSI­
LIUL MONDIAL AL PĂCII A HO­
tativele miniştrilor Apărării ai
celor trei ţări, scrie : In cercu­
rile politice se crede că (în tim­
pul acestor tratative — N.R.) a
fost ridicată de asemenea pro­
blema armelor rachetă".
„Ministrul francez al Apără­
rii •— subliniază ziarul „Neue
Rheinzeitung“ — doreşte ca ger­
manii să participe la crearea
bombelor atomice şi armamen­
tului atomic tactic, deoarece este
de părere că atît Franţa cît şi
Germania vor trebui să posede
în mod inevitabil acest gen de
armament şi speră că Bonnul
va suporta cheltuielile cores­
punzătoare".
PARIS 23 (Âgerpres)'. Zia­
rul „L’Humanite", comentînd
tratativele de la Bonn cu privi­
re Ia crearea „Uniunii arma-
montelor", subliniază primejdia
acum liderul acestei „uniuni", americană a Pacificului se aud ţilor din partea 'partidului de-
pe care intenţionează s-o folo-
sească drept trambulină pentru
a ridica Republica Federală la
nivelul marilor puteri militare,
Specialiştii tehnici ai noului
Wehrmacht... speră pe această
cale să pună mina o c ultimele
descoperiri tehnico-ştimţifice
franceze pentru ca Germania oc­
cidentală să întărească cit mai
repede forţa S:a militară".
deosebi de recentele propuneri sovie-
tîce cu privire la convocarea unei
conferinţe la nivel înalt.
NcW. YORK. — Potrivit relatărilor
presei la 21 iaruarie in Venezuela au
avut loc mari manifestări anti-guver-
namentale. In capitala Venezuelei
Caracas — au izbucnit lupte de
stradă.
WASHINGTON. - La 22 ianuarie
Departamentul de Stat al S.U.A. a
dat publicităţii un comunicai oficial
în legătură cu declaraţia Agenţiei
TASS cu privire la sesiunea Consiliu­
lui pactului de la Bagdad. Incercînd
să nege fapte evidente expuse în, de­
claraţia Agenţiei TASS, care demas­
că scopurile imperialiste ale S.U.A.
în regiunea Orientului apropiat' şi
mijlociu, Departamentul de Stat afir-
mă că scopul plecării secretarului do.
stat, constă chipurile numai. în „a a-
ţări şi sprijină securitatea lor“. in de­ apropiata conferinţă şi ar fi fost împu­ majului şi descreşterea produc- ¦nă va duce la reducerea cutnpă--
îla caracterul imperialist agiestv al
intenţiilor S.U.A.. în această regiune
22 IULIE 1958 UN CONGRES PEN­
TRU DEZARMARE Şl COLABORA­
RE INTERNAŢIONALA.
Acest congres trebuie să dea. un nou
avînt mişcării pentru pace. El va con­
tribui la apropierea punctelor de ve­
dere şi la precizarea ţelurilor comune.
El va studia posibilităţile celor mai
bune forme de colaborare internaţio­
nală cu condiţia respectării indepen­
denţei naţionale în interesul păcii şi
prosperităţii tuturor popoarelor.
A sosit timpul cînd opinia publică
vigilentă poate să schimbe orientarea
care ne duce spre un război atomic.
COMITETUL EXECUTIV
AL CONSILIULUI MONDIAL
AL PĂCII
Producţia industrială a R. P. Chinsze
a sporit de peste două ori
în primul plan cincinal
PEKIN 23 (Âgerpres). CHI­
NA NOUĂ anunţă : In primul
plan cincinal, prin eforturile po­
porului chinez, producţia indus­
trială a sporit de peste două
ori.
In cel de-al doilea cincinal
potenţialul industrial va căpăta
o şi mai mare dezvoltare. Din
primul an al celui de-al doilea
cincinal va începe o mare mun­
ca. pentru îndeplinirea sarcinii
trasate de Partidul Comunist
pentru ca intr-un termen istoric
scurt R. P. Chineză să ajungă
din urmă şi să întreacă Anglia
în ce priveşte producţia princi­
palelor produse industriale.
In 1958, combinatul metalur­
gic din Anşan. va produce
3.200.000 tone de oţel, adică
atît cît a fost prevăzut să pro­
ducă abia în 1960. La acest
combinat va continua construi­
rea de noi obiecte, printre alte
26 de obiecte ale metalurgiei ne­
feroase.
O pinia puibtîlicăa americană cere restaUbi\lirea
NEW YORK 23 (Âgerpres). şi Charles Porter, statul Oregon,
tot nuai multe glasuri cerînd
restabilirea legăturilor comer­
ciale cu R.P. Chineză, Repre­
zentanţi ai cercurilor de afaceri,
oameni politici, .lideri . sindicali,
se pronunţă în acest sens.-
Camera de comerţ clin . Sari
Francisco a lansat o campanie
pentru comerţul cu China. La
această campanie s-a alăturat
BERLIN. — Comentînd răspunsul
cancelarului Adenauer Ia mesajul pre­
şedintelui Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S., N. A. Bulganin, ziarele de­
mocrate ' berlineze subliniază că can­
celarul vest-german respingînd pro­
punerile guvernului sovietic s-a decla­
rat din nou adversar al reglementării
celor mal importante probleme inter­
naţionale.
WASHINGTON. - Înainte de a ple­
ca la sesiunea Consiliului pactului de
la Bagdad, secretarul de stat Dulies
a citit în faţa reprezentanţilor presei
o declaraţie în care se spune că a
discutai cu preşedintele Eisenhower
ternicit, să dedare că S.U.A. „spriji­
nă permanent şi ferm pactul de la
Bagdad.,
PRAGA Posturile cehoslovace
de radio şi , televiziune au transmis
un apel. adresat tuturor organizaţiilor
de radiodifuziune şi televiziune din iu­
nie pentru acţiuni comune în vederea
preinlîmpinării războiului şi asigu­
rării păcii. ,,
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 966
la apropiata canfeiinţă a Consiliului
pactului de la Bagdad
nou complot imperialist împotri­ DAMASC 23 (Âgerpres)*. Zia­
va politicii de eliberare duse rul „Al Djumhur", comentînd
tf al ia
G u vern u l eg ip tean ia ROMA 23 (Âgerpres). Zia­ de. ţările arabe, complot care ur­ declaraţia TASS cu privire la
rele italiene publică la loc de măreşte extinderea dominaţiei apropiata' sesiune a Consiliu­
frunte declaraţia Agenţiei TASS
toate m ăsurile cu privire a apropiata conferin­ imperialiste asupra tuturor ţă­ lui pactului de la Bagdad, sub­
necesare pentru ţă de la Ankara a Consiliului
Pactului de la Bagdad. „Unita rilor din Orientul mijlociu". liniază însemnătatea acestei de­
„Avânţi", „Paese" şi alte ziare
Ziarul „Al Djumhur" scrie că claraţii, care demască intenţiile
însoţesc, declaraţia cu comenta­
curm area rii. sesiunea de la Ankara se va criminale ale conducătorilor
com ploturilor desfăşura in condiţiile „cînd pactului deda Bagdad. „Avertis­
„Unita" subliniază că, ca Turcia a admis crearea de. b a :, mentul serios al Uniunii Sovie­
o completare la propunerile an­
terioare ale U.R.S.S. îndreptate ze americane pentru lansarea tice — scrie ziarul — va face
spre slăbirea încordării interna­
im perialiste ţionale in această zonă, decla­ armelor rachetă pe teritoriul ca participanţii la pactul de la
raţia TASS conţine „ideea nouă
CAIRO 21 (Âgerpres). Minis­ cu privire la posibilitatea trans­ său, cînd se fac încercări de a Bagdad să-şi dea seama că răs­
trul Afacerilor Externe al Egip­ formării Orientului mijlociu în­
tului, Mahmud Favzi, răspun- tr-o zonă în care să nu existe unifica N.A.T.O.,; pactul de la punderea pentru amplasarea ba­
zînd în Adunarea Naţională la arme atomice, in care nu tre­ Bagdad şi S.E.A.T.O. şi cînd se zelor atomice şi pentru rachete
interpelarea deputatului Kamal buie să existe niciodată teri­
Ed Din Rifaat, despre poziţia bila • armă de exterminare în întăresc relaţiile dintre Liban ale S.U.A. pe teritoriul aces­
guvernului egiptean în legătură •masă".
cu comploturile organizate de şi Iordania, pe de o parte, şi tor, ţări cade în întregim e-asu­
puterile imperialiste împotriva Ziarul „Giorno" din Milano
popoarelor arabe, a declarat că arată într-un articol redacţional ţările pactului de la Bagdad şi pra lor şi că .Statele Unite,
guvernul egiptean urmăreşte cu că pactul de la Bagdad, creat S.U.A., pe de altă parte". pentru a feri propriul lor teri­
vigilenţă activitatea complotiş­ din iniţiativa Angliei şi spriji­ toriu de contra loviturile armei
tilor şi ia toate măsurile nece­ nit în prezent de Dulies, este nu Ziarul arată că după sesiu­ rachete vo,r să expună acestor
sare pentru curmarea complotu­ numai un pact militar, ci şi un nea pactului de la Bagdad va lovituri teritoriile statelor par­
rilor. instrument politic de „apărare a fi întreprinsă o nouă campanie ticipante la pactul de la Bag­
intereselor anglo-saxone în do­ de presiuni asupra Siriei şi E- dad"!
Imperialiştii, ca duşmani ai meniul petrolului". Referindu-se giptului.
păcii, a adăugat Favzi, organi­ la apropiata călătorie a lui Dul­
zează comploturi îmnotriva E- ies în Orientul mijlociu, „Gior­ Politica americană
giptului întruoît Egiptul apără no" subliniază, că Dulies „este
foarte nepopular în ţările ara­ nepopulară în Guatemala
ideile libertăţii, autodeterminării be". Ziarul, scrie că „este clar,
şi respectării drepturilor popoa­ in orice caz, că Dulies este de­ NEW YORK 23 (Âgerpres). tere a omului lui Dulies, Cas-
relor. parte de a fi omul potrivit pen­ — Cercurile monopoliste ame­ tillo Armas, asasinat anul tre­
tru a convinge Orientul mijlo­ ricane manifestă un deosebit in­ cut, noi societăţi americane au
ciu că America este tara care teres pentru rezultatele alegeri­ primit dreptul de ia exploata bo­
ar fi gata să meargă în întîmpi- lor prezidenţiale din Guatemala. găţiile ţării. Armas a introdus
narea năzuinţelor şi nevoilor lu­ Deşi toţi cei trei ¦candidaţi sînt o lege acordînd societăţilor pe­
mii arabe". proamericani, cercurile marelui trolifere americane dreptul de
business sînt totuşi îngrijorate explorare şi exploatare a resur­
S iria deoarece îşi dau seama de ne- selor de petrol din Cjuatemala.
popularitatea crescîndă a politi­
DAMASC 23 (Âgerpres). Co- cii lor de ingerinţe în treburile Ziarul „New York Times" a re­
mentînd scopurile apropiatei se­ latat că 39 de societăţi şi per­
siuni a Consiliului pactului de interne ale acestui mic stat din
la Bagdad, care v:a avea loc America centrală. Comentatorul soane, în majoritate din S.U.A.,
la Ankara, presa siriană sub­ american David Graham scrie se bucură de aceste privilegii.
liniază în mod deosebit că în revista „New Republic": „Ca Concesiunile care le-au fost a-
Continuă de asemenea cons­ S.U.A. îşi asumă rolul de con­ cordate acoperă o întindere de
truirea de mari întreprinderi in­ ducător şi în această .organiza­ un singur om guatemalezii şt
dustriale, printre care a combi­ lalmo-americanii îşi amintesc de 9.-353'.527 acri, care reprezintă
natelor metalurgice de la Uman „eliberarea" Guatemal-ei (răs­ mai mult de o treime din teri­
şi Baotou. O parte dintre aces­
tea vor fi date în exploatare în­ turnarea regimului democrat a toriul guatemalez. Cel rriiai mare
că în anul acesta. Numai în in­ lui Arbenz — N.R.) oa de o ac­ concesionar este „Sun Ojl" so­
ţiune violentă de răsturnare “a cietate din Pennsylvania, pro­
dustria combustibilului vor fi guvernului ie g al; şi astăzi - ei-
construite peste 150 de între­ văd pe businessmenii şi consilie­ prietatea familiei Pew, care a
prinderi, dintre care o pătrime rii americani mişunind- pretutin­ contribuit cu suine importante
deni". la fondul electoral al .partidului
vor intra în funcţiune în 1958 republican. Vin apoi „Signai
şi vor da ţării minimum 14 mi­ ţie imperialistă. Se ştie că marea societate a- Oii Company", o societate din
lioane tone cărbune.
„Statele Unite ale Americii merieşnă United Fruit deţine California, marele trust „Stan­
Se extinde de asemenea fron­
tul lucrărilor de forare la ex­ câutînd să stăvilească cu orice aproape monopolul activităţii e- dard Oii of New Jersey", şi
ploatările petrolifere din Shiţi^p,
Tzaidam şi Siciuan. In prezent preţ avintul revoluţionar al conomioe din Guatemala. Uni­ „Texas Company".
se apropie de sfîrşit construirea
a două mari rafinării şi va în­ naţionalismului arab, sorie zia­ ted Fruit exploatează Guatema­ Legea petrolului în vigoare
cepe construirea mai multor uzi­ rul „Ar Rai Al Amm", vor să la de. peşte .50 de ani cu excep­ este mult mai favorabilă socie­
ne pentru prelucrarea, şisturilor ţia unei .perioade de 9 ani, întje tăţilor ştrăiue chiar decît legile
petrolifere. In 1958 vor fi con­ folosească de data aceasta .pac­ 1945 şi 1954. cînd poporul gua­ existente în Ărabia Saudită şi
struite peste 90 mari centrale tul de la Bagdad pentru viola­ temalez s-a bucurat de drepturi Venezuela. Legea cuprinde chiar
electrice şi lacuri de acumulare rea ţărilor arabe care s-au eli­ o clauză prevăzînd că 27 la sută
la Sanminsia şi Meisan. Vor fi democratice şi independenţă na­ din producţia unui puţ este li­
date în exploatare 10 întreprin­ berat şi pentru construirea de ţională. beră de. impozitul pe venit.
deri noi ale industriei chimice. baze pentru arme atomice şi ar­
me rachetă în Orientul mijlo­ Odată cu instaurarea la nu-
ciu".
Chetnînd poporul sirian să- ! Franţa nu trebuie să devină o bază
şi ascută vigilenţa, ziarul scrie. !
că „dacă vom fi în permanen­ pentru lansarea proiectilelor
ţă vigilenţi şi gata să facem
faţă oricăror surprize, noile teleghidate americane
comploturi ale imperialismului
american vor suferi un eşec ru­ PARIS 23 (Âgerpres). — Zia­ zoluţie în care protestează îm­
şinos". rul „Liberation" relatează, că
potriva amplasării pe teritoriul
Ziarul „An Nur" califică a- biroul naţional al asociaţiei re­ Franţei a instalaţiilor americane
propiata sesiune a Consiliului publicane a foştilor combatanţi pentru lansarea proiectilelor te­
pactului de la Bagdad ca „un a adoptat în unanimitate o re- leghidate.
•Biroul naţional al asociaţiei a
Legea — cadru pentru Algeria adresat de asemenea preşedinte­
lui republicii preşedintelui con­
în dezbaterea Comisiei siliului de Miniştri al Franţei
şi ministrului Apărării Naţio­
mocrat. Sindicatul docherilor şi pentru Afacerile interne nale o scrisoare în care cere din
muncitorilor clin antrepozite, cu nou să înlăture pe fostul gene­
sediul la San Francisco, cere a Adunării Naţionale franceze ral Speidel, de la comanda for­
insistent reluarea legăturilor co­ ţelor terestre ale N.A.T.O. în
PARIS 23 (Âgerpres). In şe- (ori parlamentari, guvernul.Gail- zona centrală a Europei, şi să
merciale cu China. Dr. Lincoln dinţa din 22 ianuarie Co­
misia pentru afacerile interne a lard va cere- probabil o nouă pună în libertate pe tinerii fran­
Fairley, lider al acestui sindi­ Adunării Naţionale franceze a
cat, a declarat că'China ar con­ examinat în.a doua citire proiec­ discutare a proiectului de lege cezi condamnaţi la închisoare
stitui o bună piaţă.de desfacere tul aşa zisei „legi generale cu în comisie, sub pretext că la.şe­ pentru „refuzul de a servi în
pentru produsele americane. Un privire la structura administra­ dinţa din 22 ianuarie au parti­ armată sub comanda unui gene­
alt reprezentant al acestui sin­ tivă şi politică a Algeriei". Cu cipat numai 28 de deputaţi din ral răspunzător de moartea pă­
dicat, .Charles Ross,. a declarat 15 voturi (comuniştii, membrii 44. rinţilor lor".
în cadrul unei conferinţe, că in­ UDSR şi poujadiştii) contra 13
dustriile de pe coasta de vest (socialiştii, „independenţii" şi
care suferă din cauza depresiu­
nii economice, ar beneficia de
că în timpul perioadei de depre­ blu. . In legătură cu aceasta, ra­ S1MBATÂ 25 IANUARIE 1958
portorul Comisiei pentru aface­
siune economică prin care SUA rile interne va trebui să se pro­ SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
au trecut în 1930, comerţul de nunţe la 24 ianuarie în Aduna­
pe coasta Pacificului a putut fi DEVA : Camelia; 1LIA: Carnetul de Vreau să c în t; APOLDU DE SCS.:,
menţinut datorită legăturilor cu rea Naţională împotriva aces­ partid ; SEBEŞ : Inlilnirc la bal j L®- Cîndva la P aris; ALBA H 5L 1A Î
China. tui proiect de lege. NEA; Pătratul 45; TEIU Ş: Fiica U lise; PETROŞANI : cinema r,7 Ho?
mea trăieşte la Vicna, ZLATNA; iernbrie": V răjitoarea; cinema „A1e:
După părerea unor comenfa- Străbătînd P arisu l; SIMERIA : în ăl­ xandru Sahi.a" : Cicatricea i ©RAŞTIE:
ţimi ; HAŢEG : Vrăjitoarea i BARU Pasărea furtunii.
Depresiunea economică din S.U.A. MARE : Primele bucurii î BRAD :
şi efectele ei în Europa SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DF. RADIO
NEW YORK 23 (Âgerpres). economice americane concordă
Corespondentul din Paris al cu serioasele dificultăţi econo­
ziarului „New York Times" re­ mice resimţite în Europa occi­ Programul 1: 6,20 Din activitatea lelor internaţionale; ‘21,30 Mu?ică de
latează că experţii financiari din dentală, în- primul - rînd scăde­ G.A.S. î 6,30 Muzică uşoară; 6,45 A dans. Programul I I : 14,03 Concert de
Europa occidentală sînt tot mai rea-bruscă, a rezervelor monefca- sosit poştaşul i 7,40 Jocuri populare p rîn z; 14,40 Melodii populare; 16,30
îngrijoraţi de efectele actualei re franceze, şi încercările nereu- romîneşti j 8,00 Materiale din p resă; Prin sălile de .concert ale Capitalei;
depresiuni economice din S.U.A. site ale Marii Britanii de a 9,30 Cutezătorii; 10,00 Muzică uşoară; 17,15 Tribuna Radio; 17,30.Muzică de
asupra zonei lirei sterline şi a pune capăt deficitului în plăţile 11,03 Prelucrări dc folclor ale compo­ estradă; 18,05 Balade şi jocuri popu-;
Europ'ei occidentale'în general, ei externe, In special în ţările zitorilor sovietici; 12,15 Concert de lare rom îneşti; 19,00 Ciută Lia Cra-
estra d ă ; 14,00 Concert de muzică
Domneşte convingerea, scrie zonei lirei sterline se susţine că- populară romîncască; 15,35 Răsună ciuncseu; 21,15 Concert . de. estradă ;
corespondentul/că creşterea şo- depresiunea economică america- cîntecul şi jocul' pe întinsul patriei-;
16,15 Vorbeşte Moscova; 17,25 De la 22,00 Muzică de d a n s ; 22,30 La sfîr-
strămoşi,' pentru nepoţi; 18,00 Muzică
ţiei în Statele Unite nu sînt nu- ralurilor de materii prime produ- uşoară.; 19,15.Din cele mai cunoscute şil! de săptămînă, cîntec, joc şi voie
niai o „ajustare" a situaţiei e- se de ţările. Commonwealthului. melodii populare romîneşti; 19,45 Răs­ '
conomice, după cum pretind Aceste cumpărături; constituie o. pundem ascultătorilor; 19,'55 Noâpt,e. bună.
unele cercuri americane. Obser- sursă principală de dolari pen- bună copii ; 21,15 Cronica evenimen-
vatorii subliniază că dificultăţile tru. zona lirei sterline. BULETINE DE ŞTIRI; 5,00: 6,00:
7,00:.; .11,00: 13,Opr (5,00: 17,00: 19.00:
20,cO; 22,00; 23,52 (programul 1); I4Ţ)0:
16,00; 18,00: 2!;00: 23J30 (programul 11)
1