Page 54 - 1958-01
P. 54
Pag. 2 v m m v i so cialism ului Nr. 967
La o gospodărie agricolă Vă prezentăm fruntaşi Muncă bună, perspective © felinii a
în m unca culturală de la unui ccrc
şi mai bune pedagogic
colectivă fruntaşă fabrica „Sebeşul"
Printre unităţile culturale de ţin la acest cămin cultural şi Cu cîteva zile în urmă, Ia
EUGENIA ORDEANU la sate, ce desfăşoară o activi conferinţele. şcoala de 7 ani mixtă din co
tate rodnică, poate fi amintit şi muna Apoldu de Sus a avut loc
face parte din echi căminul cultural din comuna O problemă ce încă nu e re o şedinţă de lucru a cercului
Lăpuşnic, raionul Ilia. Datorită zolvată şi oare, .ţi-n-îind seama pedagogic din centrul şcolar
(Urmare 'din pag. l-a) măsură să vorbească despre zahăr 0,094 „ 0,148 „ pa de dansuri şi e preocupării colectivului de con de posibilităţile ce există în a- Miercurea. La această şedinţă
realizările unei întreprinderi ducere. în cadrul căminului cul ceastă comună, poate fi rezol au luat parte cadrele didactice
sau ale unei gospodării colecti rachiu 0,030 litri — una dintre cele mai tural activează o echipă de vată cu succes, este aceea a din comunele Apoldu de Sus,
ve, redăm mai jos un tabel cu dansuri, o formaţiune de cor şi formării unei brigăzi artistice Apoldu de Jos, Miercurea, Lu-
1957, gospodăria a reuşit să producţiile planificate şi reali vin 0,015 „ 0,187litri abile interprete de o echipă de teatru. Pentru a de agitaţie. Motivarea că „n-ar doş, Gusu, Dobîrca, Gîrbova,
depăşească producţiile planifi zate de colectiviştii din Deva. putea fi pregătite cît mai multe exista elemente talentate pentru Reciu, Cărpiniş şi Sîngătin. Par
cate aproape la toate culturile. ulei 0,035 „ — folclor. Talent deo programe artistice, în prezent, acest lucru", nu poate fi crezu ticiparea a. fost de 96 la sută.
Cum cifrele sînt cele mai1 în la acest cămin cultural se dă tă. Programele artistice reuşi
bani 17 lei 21lei sebit a dovedit şi bătălia pentru a fi creată încă te, date în repetate rînduri de Activitatea s-a desfăşurat pe
o echipă de teatru, care să ac către cămin, au arătat cu pri clase şi specialităţi, unde au fost
Cultura 1 Suprafaţa cui- PRODUCŢIA kg/ha Evaluînd toate produsele în ca gimnastă, parti- tiveze paralel cu cea existentă. sosinţă că asemenea elemente prezentate referate bine pregăti
tivată ha. bani, valoarea unei zile-muncă cipînd pînă acum la două concursuri. In acest fel, repertoriul acestei există. Rămîne doar ca ele să te, urmate apoi de lecţii des
| planificată realizată s-a ridicat în aripii 1956, la 79 chise susţinute de învăţători ti
55 lei, iar în anul trecut la peste Tovarăşa Eugenia Ordeanu e price forme de activitate artistică, via fie canalizate cu pricepere în tulari. După susţinerea lecţiilor
grîu 5 2.000 2.376 90 lei. pută nu numai la joc, ci şi în muncă. spre cerinţele pe care o briga a urmat discutarea referatelor şi
secară 7 1.600 ' 2.298 In ceea ce priveşte realizarea sarcinilor putea fi mult mai bogat. a lecţiilor.
orz '5 1.600 Colectivistul Ştefan Peter, e- de producjie, se găseşte de asemenea dă artistică de agitaţie le im
ovăz 38 1.100 2.495 fectuînd singur 348 zile-muncă printre primele muncitoare din fabrică. De asemenea, în cadrul că pune. După masă s-a desfăşurat cea
porumb 10 2.400 2.173 a -primit 1.919 kg grîu, 2.548 dc-a doua parte a programului,
cartofi 10 12.000 4.352 LUCREŢIA ROTARU minului cultural amintit, func Comitetul executiv, comuniş la căminul cultural. Cu acest
sfeclă de zahăr 5 30.000 16.000
sfeclă furajeră 20,50 18.000 25.505 kg porumb, 174 kg orz, 173 kg este membră a echi ţionează un curs agrotehnic, la tii şi utemiştii comunei dispun prilej profesorul Ioan Bariu din
lucerna ţi trifoi 1,07 4.500 28.654
struguri 1.000 7.570 secară, 2.096 kg cartofi, 2.164 pei de gimnastică a ale cărui lecţii participă 52 de de tot ce e necesar pentru ca Miercurea a conferenţiat despre
3.4001. vin
kg furaje, 51 kg zahăr, 65 litri fabricii, cît şi în membri. Condus de tov. Adela într-un timp scurt, căminul cul transformarea socialistă a agri
vin, 2.358 kg sfeclă furajeră, cea de dansuri. Pe Josan, acest curs este îndrăgit tural din această localitate să culturii. După conferinţă a ur
7.310 lei şi alte produse. Fami lingă acestea, mai •de toţi cei care-1 frecventează. iasă în faţa sătenilor şi cu mat un frumos program artistic
lia colectivistului Antal Sebes- face parte şi din Cu destulă regularitate, se program de brigadă. compus din recitări, dansuri, co.
tyen, care a lucrat în gospodă ansamblul de cor. ruri şi teatru. Punctele din pro
Aceste rezultate frumoase ca şi rotărie . î : . . 193.041 ria colectivă cu trei braţe de Întrebată, unde anume îi place să ac gram au fost expuse în limbile
re fac-din gospodăria colectivă muncă, a efectuat 542 zile-mun tiveze mai m ult: în formaţiunea de
„Petofi Sandor” o gospodărie Alte venituri 8.991 că. Pentru acestea el a dus a- dansuri sau în cea de cor, ea răspunde romînă şi germană.
fruntaşă pe regiune, se datoresc casă : 2.945 kg grîu, 3.970 kg că-i plac deopotrivă, şi una şi alta.
în primul rînd muncii de cali Total venituri . : j : , 601.901 porumb, 271 kg orz, 270 kg se Dintre lecţiile deschise susţi
tate efectuată de colectivişti, cară, 3.440 kg cartofi, 3.371 kg IOAN ALDEA
precum şi respectării regulilor Dacă ne gîndim la faptul că furaje, 12.657 kg paie de grîu, nute, cea mai reuşită a fost lec
agrotehnice înaintate. 102 litri vin, 80 kg zahăr, 3.870 solist al ansamblu
gospodăria nu are decît o su kg sfeclă furajeră precum şi su lui de cor. A inter îngrijesc pădurea ţia tov. învăţător Ioan Ivan,
ma de 11.388 lei. pretat în nenumăra
prafaţă care trece cu puţin peste te rînduri pentru ţinută la clasa I-a, iar dintre
Venituri asemănătoare, în na muncitorii fabricii,
200 ha, rezultatele obţinute de ea tură şi bani, au primit şi fami melodii de muzică In hotarul comunei Homorod, operaţiile de protecţie la acest referate cel mai bun a fost al
în anul trecut sînt cît se poate liile colectiviştilor Ioan Gergely, uşoară sau popu raionul Orăştie, există un corp
Ambruş Salamom şi Dominic lară. li place munca culturală şi dra de pădure de 30 ha, care se dez corp de pădure. Deoarece acest tov. P. Bădilă, învăţător la
Gergely, care au efectuat între gostea pe care o depune în această voltă anevoios din cauza tufi
Multe ram uri de de bune, fapt ce o situează prin 413 şi 493 zile-muncă. De alt muncă, i-a fost răsplătită adesea, nu şurilor, uscăturilor şi a arborilor lucru ar fi costat foarte mulţi Miercurea.
producţie—venituri mari tre gospodăriile fruntaşe din re fel, toţi colectiviştii au dus a- numai prin aplauzele culese, dar şi căzuţi.
giunea noastră. casă venituri frumoase, doar prin diferite diplome şi menţiuni ce bani, Ocolul silvic a apelat la
media zilelor lucrate pe cap i-au fost acordate. Pentru îndepărtarea acestor
de colectivist se ridică la 170. inconveniente. Ocolul silvic ajutorul cetăţenilor din satele
EUGENIA PAVEL Geoagiu de Jos a însărcinat pe
Gospodăria are ca ramură de Nu trebuie să se creadă că tov. Nicolae Cazan, maistru Flomorod-Văleni, Valea Mare,
bază — ramura cerealieră — tot ceea ce gospodăria a reali activează în echipa silvic, ajutat de pădurarii C.
iar ca ramuri anexe: grădină de După muncă şi răsplată... zat, s-a repartizat colectiviştilor. de dansuri şi de Nuţa şi Şt. Oancea, să dirijeze Cib-Chei etc, care prin muncă
legume pe 10 ha, cultura sfeclei Consiliul de conducere, ajutat gimnastică, dar mai
de zahăr pe 10 ha, fermele de Acest luciu se întîmplă atupci de organizaţia de bază şi or ales în echipa de voluntară au făcut toate lucră
animale şi atelierul de rotărie cînd veniturile gospodăriei sînt ganele agricole, a avut o preo teatru. Înspre acest
şi fierărie. mari şi valoarea zilei-muncă este cupare permanentă pentru dez gen al muncii cui- ^ rile necesare. :•
mare. Darea de seamă pe anul voltarea fondului de bază indivi turale simte că are
Aşa cum este şi normal, o 1957, a scos în evidenţă faptul zibil. Dacă la inaugurare fon cele mai pronunţate înclinaţii. Munci Muncind cu abnegaţie, săte
gospodărie cu multe ramuri de că veniturile în natură şi bani, dul de bază indivizibil era de torii întreprinderii au putut-o aplauda
producţie poate fi socotită ca numai 102.000 lei, acum el se în multe piese, iar acum, în ultimul nii au efectuat peste 1.400 ore
un izvor care nu seacă nicio ridică la suma de 663.765 lei, timp, în piesa „Un pasnecugetat”.
dată. Sînt ramuri de producţie muncă voluntară.
care aduc venituri tot timpul iar averea obştească trece de In ceea ce priveşte dansurile* este o
anului, altele numai periodic, repartizate colectiviştilor, au 1.620.000 lei. pasionată interpretă de dansuri clasice O nouă tragere specială
în aşa fel încît gospodăria are fost mult mai mari decît cele şi străine. De pildă, în ultimul specta Loto Central cu premii în
asigurate mai multe surse bă Toate aceste realizări n-ar fi col a interpretat cu mult talent un sumă fixă de lei 50.000, lei
neşti. Ne folosim şi în acest caz din 1956. dans spaniol şi a contribuit la realiza 10.000 şi lei 3.000, în afara
de un tabel pentru a arăta ve fost posibile fără o bună orga rea unui dans chinezesc. premiilor obişnuite, va avea
niturile băneşti realizate de gos Iată de altfel veniturile re loc vineri. 31 ianuarie 1958.
podărie în anul 1957. nizare a muncii, fără o bună Cărţi n o i , ..
partizate colectiviştilor la zi- La această tragere, la care
chibzuială a treburilor gospodă în Editura T ineretului se vor scoate din urnă 13
muncă în anii 1956 şi 1957. riei. numere, cu acelaşi bilet, fără
VERSURI ALESE a plăti nimic în plus, se par
Produsele Anul ticipa atît la extragerea ce
lor 9 numere pentru premiile
grîu 1956 1957 obişnuite, cît şi la extragerea
porumb celor 4 numere pentru premi
secară 3,700 kg. 5,430 kg. ile suplimentare.
orz
cartofi 6,160 „ 7,320 „ .Ajţe dcţalii se găsesc în
sfeclă furajeră prospectul ce se împarte gra
furaje — 0,490 „ tu it la toate unităţile de vîn-
paie grîu • zare Loto Central
pleavă 0,512 „ 0,500 „
coceni porumb
2,200 „ 8,000 „
4,000 „ 9,000 „
Ven it ur i Lei 5.900 „ 6,220 „
Din producţie vegetală ; ; 300.937 26,000 „ 34,000 „
De la fermele de animale : 63.953 2,000 1,760 „
De la atelierul de fierărie 6,000 „ 6,220 „
Col. „Cele mai frumoase poezii”
Veşti culturale din Orăştie de M. Eminescu
Volumul, care îşi găseşte lo
Pentru cunoaşterea să şi o expoziţie cu cărţi, cu- poziţii muzicale etc. Vor pre cul firesc alături de ceilalţi mari
prinzînd lucrările lui Ovidiu zenta lucrări originale tov. N. poeţi ai lumii publicaţi’ în a-
poetului Ovidiu tipărite în romineşte, culegeri Gelu, M. Munteanu, Ioan Po ceastă colecţie, cuprinde cele
mai reprezentative poezii ale
Pentru a cinsti, figura ma de publicaţii ce tratează des pa, Ioan V. Todea, I. Gheor- marelui nostru poet.
relui poet roman Ovidiu Nasso, pre viaţa şi creaţiile marelui ghiţoi ş. a.
poet ş. a. Prefaţa care îl însoţeşte apar
care a trăit şi a murit la To- In întâmpinarea ţine maestrului Tudor Arghezi.
Cenaclul literar
mis pe malurile Mării Negre, alegerilor SCHIŢE CA R PA T5, ,
elevii şi profesorii Şcolii medii Este cunoscută şi apreciată 4&
„Aurel Vlaicu“ din Orăştie activitatea desfăşurată pînă a- Colectivul de conducere al de I. L. Caragiale z i l r u c c v k>oQ €it
pregătesc un bogat şi variat cum de cenaclul literar din O- Casei raionale de cultură din d e pţrG pcsn& ki
program artistic pe care ii vor răştie. De altfel, nu de mult Orăştie, a hotărît includerea Volumul cuprinde schiţele re
prezenta în sala festivă a şco într-unul din numerele ziaru în programul de repetiţii a ţi feritoare la moravurile din ve Q ou jrişc ă
lii, sîmbătă 25 ianuarie a. c. lui nostru a apărut o pagină nui repertoriu legat de campa chea şcoală burgheză şi cele pri
de literatură cuprinzînd lucră nia electorală. Repetiţiile au şi vitoare la educaţia din familie: ’tHMiiV&A TA s e
In cadrul programului ce va rile tinerelor condeie din Orăş început. Formaţia de teatru „Vizita", „Dl. Goe“, „Un peda
fi prezentat, profesorul Nico- tie. pregăteşte piesa „Jos Tudora- gog de şcoală nouă”, „Despre D6JUA/ W
lae Gheorghe va evoca figura cometă”, „Bacalaureat" etc.
LA TOATE ©^
Ediţia apare într-un format
poetului sărbătorit şi lucrările Cenaclul literar din Orăştie che, sus Tudorache", iar corul AAAGAZÎNELE
sale. Elevii vor recita versuri pregăteşte o ieşire în public, învaţă cîntece noi. mare, bogat ilustrată, cu desene COOP. DE CONSUM
în traducere şi 'in latineşte din cu care ocazie va fi prezentată semnate de cunoscutul caricatu
Programele pregătite vor fi rist Gion. REG. HUNEDOARA
lucrările poetului.
o parte din lucrările colectivu prezentate în Orăştie şi in
Cu acest prilej va fi deschi lui : versuri, proză, umor, com alte localităţi.
Ultima dată cînd văzusem G rijă sporilă pentru viaja culturală Orăştie poate exista în această
colţul roşu de la S.M.T. Orăş perioadă o activitate culturală
tie, plecasem cu o imagine nu intensă. Pentru acest lucru e
tocmai plăcută în ceea ce pri nevoie însă de îndrumare con
veşte aspectul lui interior ; ne-
încalzit, în dezordine, el nu o- a tractoriştilor cretă. Comitetul raional de par
ferea nimic atrăgător. tid trebuie să ia măsuri ca
staţiunea să aibă oameni indi
Cu bucurie a trebuit să con
stat, că de rîndul acesta, el di cole care să fie pregătite chiar fost înjghebat un program ar intre cu hotărîre în rezolvarea caţi şi competenţi care să con ..............'
feră mult de felul cum îl vă cu elemente din rîndul lor. tistic în numai 3 zile. E drept sarcinilor ce-i revin în această ducă tractoriştii pe drumul pro
zusem odinioară. Spoit proas că n-a fost cine ştie ce pro direcţie. movării unei munci culturale
păt, înzestrat cu aparat de ra In perioada de faţă, perioadă gram — într-un termen atît de eficace. Din atîţia intelectuali
dio, cu bănci vopsite frumos, de reparaţii şi verificare a trac scurt nici profesioniştii nu pot In colţul roşu există aranja cîţi are Orăştia pot fi găsiţi
încălzit, cu scenă bine întreţi toarelor, la S.M.T. Orăştie se face mare lucru — dar el a tă frumos, pe o măsuţă, „Car destui care să se ocupe - şi să
nută, colţul roşu avea o at găsesc zilnic în incinta sediu demonstrat că există tineri ta tea de onoare". Regretabil e răspundă de această unitate.
mosferă îmbietoare, reconfor lui circa 50—60 de tineri. Via lentaţi, care, îndrumaţi şi aju însă că în această carte nu e De asemenea, secţia de î-nvăţă-
tantă, ta culturală a acestora se des taţi, pot alcătui o bază solidă trecut -nici cel puţin un nume. mînt şi cultură a sfatului popu
făşoară însă dezorganizat, dife pentru trăirea unei intense vieţi deşi la staţiune sînt muncitori lar raional e necesar să contro
Din păcate însă, realizările ritele preocupări culturale ale culturale. de frunte ca Avram Mihăilă, leze în viitor cu mai multă e-
pe care în mod firesc acest lă lor au loc întîmplător. Nu e- Ioan Faur şi alţii. Rezultă deci xigenţă acţiunilebibliotecii ra
caş de cultură al tractoriştilor xistă o coordonare, o canali In Orăştie există o şcoală că această „Carte de onoare" ionale şi în special să vadă de
ar fi trebuit să le înregistreze, profesională de ucenici, care constituie deocamdată un sim oe această unitate np a orga
se mărginesc cam la atît. Col zare a acestora spre cele mai pregăteşte cadre de tractorişti. plu decor. nizat de mult timp nici o ac
ţul roşu nu are plan de mun importante şi semnificative as La această şcoală există desi ţiune cu cartea în rîndul mun
că şi puţina activitate ce se pecte. gur şi un număr însemnat de Muncă nesatisfăcătoare se citorilor de la S.M.T.
desfăşoară în cadrul său, are profesori. Oare nu e o datorie depune şi în ceea ce priveşte-a-
loc sporadic, neorganizal. Mun Se pune de multă vreme la a acestora de a se îngriji de fe pariţia cu regularitate a artico Nu ne putem îngădui să pri
citorii tractorişti se întîlnesc cale formarea unei brigăzi a r lul în care tractoriştii staţiu lelor la gazeta de perete. Bună vim pasivi faptul că într-un
aici pentru a mai face cîte o tistice de agitaţie. Dar sînt luni nii îşi trăiesc viaţa culturală ? oară, la data cînd noi ne aflam centru cultural cu o 'veche tra
partidă de şah, pentru a juca de zile, sau poate chiar ani, de Aici e sectorul unde ei au o- la staţiune, gazeta era vădu diţie, aşa cum este oraşul O-
tenis de masă, sau chiar pentru cînd se tot pune, fără ca, în- bligaţia de a activa în munca vită de articole. Cei întrebaţi răştie, tractoriştii să fie lipsiţi
a răsfoi cîte o carte. Niciodată sfîrşit, să fie realizată odată. extraşcolară, dînd astfel viaţă motivau că nu s-a publicat ni de îndrumare în această direc
însă ei nu au asistat la o re Cît de necesară ar fi ea, pen hotărîrilor partidului, care tra mic deoarece, „se aşteaptă ca ţie, să fie lăsaţi să se des
cenzie a unei cărţi,, la o scară tru îmbogăţirea vieţii culturale sează sarcină tuturor cadrelor echipele lui Ioan Stelniuc şi curce cum pot şi cum ştiu. E
literară, la un concurs-ghici ia tractoriştilor nu e nevoie să Ştefan Nica să termine repara prin urmare o sarcină imperi
toare sau la vreo citire în co mai arătăm. didactice de a se interesa de ţiile. Prin urmare, gazeta e o-
lectiv. Despre concursul „Iu i Ar putea încerca unii să mo activitatea culturală a oameni oasă, ca organele vizate să ia
biţi cartea", bibliotecarul nu lor muncii, de a-i ajuta pe a- bişnuită să-şi afirme existenţa
ştie nimic. De asemenea, trac tiveze inexistenţa acestei forma ceşlia în lupta lor pentru fuce- doar cu ocazia anumitor eveni asemenea măsuri, încît lucrurile
toriştilor nu le-au fost create ţiuni, sau a altora, ca de pildă, rirea luminii. Conducerea şcolii
a unei formaţiuni de dansuri, trebuie să gîndească în modul mente deosebite, ea nu are în să pornească pe făgaşul lor fi
ocazii de recreiere şi destindere din lipsă de elemente înzestra cel mai serios la această pro atenţia sa multiplele probleme
te. In acest caz e suficient să blemă şi să curme neîntîrziat ce se ivesc cotidian în munca resc, pe calea arătată de par
prin intermediul unor specia- cu nepăsarea şi comoditatea, să şi viaţa muncitorilor tractorişti.
amintim că nu e prea mult de tid, aceea de luminare conti
cînd, cu ocazia sărbătorii po Un lucru e s ig u r: la S.M.T.
nuă a celor ce muncesc.
mului de iarnă, In staţiune a
V. MANLUP
