Page 55 - 1958-01
P. 55
Nr. 967 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag! 3
VIAŢA DE PARTID CĂRBUNE MIXT
în C om binatul siderurgic din H unedoara SAU PĂCURĂ?
S-a îmbunătăţit munca r
de primire în partid | Iti anii de democraţie popu- tehnice ale uzinei se pune tot
* Iară s-a ridicat la Paroşeni, mai mult în discuţie proble
f în Valea Jiului, o importantă ma : cărbune sau păcură ?
37 candidaţi şi 15 noi cei ce au făcut oeireri de a in COLECTIVISTUL I bază a sistemului energo-elec- Cazanele de tip P.K.10, de
tra în rîndul candidaţilor de f trie ăl patriei noastre — Uzina fabricaţie sovietică, sînt con
membri de partid partid sînt muncitori fruntaşi i termoelectrică, Dotată cu apa- struite pentru a da un randa
în producţie.
Organizaţia de bază de la î rate şi mecanisme de prove- ment termic suficient, folosind
furnalele 5—6 ale Combinatului Biroul organizaţiei de bază
siderurgic din Hunedoara se.o- a acordat atenţie deosebită ri Un om căruia nu-i dai mai rostui treburilor s-a schimbat. che are cele mai frumoase a- * nienţă sovietică şi produse ale drept combustibil cărbuni mix-
cupă cu simt de răspundere de dicării calificării profesionale a mult de 45-50 de ani, deşi are Tot mai mulţi locuitori se lămu nimale din împrejurimi.
întărirea rîndurilor sale. Dato candidaţilor de partid, pentru ca „bătuti pe muchie” 60. 60 de reau despre rezultatele mari ca t industriei noastre electrotehni- şti rezultaţi ca deşeuri de la spă
rită 'acestei preocupări, anul ei să fie exemplu în fata celor primăveri şi tot atîtea toamne re pot îi obţinute în colectivă, •k
1957 ,a fost încheiat cu un bi-' lalţi muncitori. In acest scop, a numărat Ioan Munteanu-Bar- despre belşugul din gospodărie. j ce, termocentrala din Paroşeni larea cărbunilor speciali. Toc
Lanţ rodnic. biroul organizaţiei de bază a bu. Unele i-au înveselit fruntea Alţii din sat, la început, nu O adunare populară a cetăţe
trasat sarcină unor comunişti, şi faţa, altele i-au adîncit cute vroiau să audă de colectivă. Se nilor din Simeria-Veche. Din l furnizează azi energie electri- mai de aceea, pentru a valori
Dacă în anul 1956 această ou o înaltă calificare profesio nou trebuiau discutate trebu
organizaţie de bază număra nală, să se ocupe de calificarea rile obşteşti. Din nou tre i că minelor şi întreprinderilor fica importantele cantităţi de
doar 11 candidaţi de partid, în profesională a candidaţilor. Aşa
anul 1957 ea a primit 37 can de pildă,, mecanicul Andrei Kor- I Văii Jiului, Ardealului, regiunii mixte din Valea Jiului s-a con
didaţi şi 15 noi membri de doş l-a ajutat pe fochistul Sil
partid. viu Cennăuţeanu a se califica | Craiova şi recent dă electrici- struit termocentrala la Paro
mecanic de locomotivă; meca
La baza acestui succes a stat nicul Iordan Bahni l-a calificat { tale oraşului ţîr&ţoara. şeni. De altfel, însuşi directo
munca politică în rîmdul furna- pe tovarăşul Ioan B lag a; ca
iiştilor. Biroul organizaţiei de zangiul Nicolae Kovacs l-a ca le care au răsărit în colţul gu codeau, amînau de pe o zi pe buiau să fie propuşi candi Harnicul colectiv al uzinei a rul termocentralei, tov. Romul
bază ia repartizat sarcini mem lificat pe tovarăşul Ioan Popa,
brilor de partid ca să. stea de rii. A trăit viaţă amară mulţi alta lucurile. In seri de vară daţi de deputaţi pentru sfaturile f obţinut anul trecut o serie de Munteanu este de acord că
vorbă cu aei mai buni furna- Astfel de cazuri sînt multe în ori de toamnă, prin sat, Ioan populare. S-a făcut bilanţul rea * succese remarcabile în munca uzina poate funcţiona în con
lişti pentru a le arăta linia această organizaţie de bază. ani, viaţă care s-a luminat nu Munteanu-Barbu, împreună cu lizărilor din Simeria Veche. Lu f sa. Planul ele producţie pentru diţii optime pe bază de cărbu
partidului, scopul nobil pentru mai după 23 August 1944. A tovarăşa Adela Nemeş, educa cruri frumoase au fost înfăptu l anul trecut a fost îndeplinit ne mixt de granulaţie 0— 10
care.luptă partidul şi a le indi trăit şi a crescut odată cu sa toarea de la grădiniţa de co ite în sat. Construcţii noi de lo t înainte de termen, iar la redu- mm şi 10—80 mm cu măci
ca ce materiale să citească pen tul. A fost timp cînd a muncit pii stăteau de vorbă cu oame cuinţe, străzi bune, pietruite, s-a f cerea preţului de cost pe Kwli, nare prealabilă. Instalaţiile de
tru a înţelege mai bine acest din greu şi nu s-a bucurat de nii, arătîndu-le ce pot cîştiga în f s-au înscris economii care se ri- alimentare a cazanelor, com
lucru. roadele muncii sale. Cînd au colectivă. Le-a trebuit răbdare, electrificat satul. Activitatea cul
venit zilele bune, faţa lui Ion răbdare multă, care pînă la urmă turală a luat un nou avînt. Dar t dică la peste 2.000.000 lei. plect automatizate, sînt făcute
In urma primirii în rîndul Munteanu-Barbu s-a luminat. In a fost cu folos. Un număr de 25 cea mai frumoasă realizare a Prin aplicarea unor măsuri pentru a deservi consumul de
candidaţilor de partid a tovară ochii lui albaştri a sclipit lu familii au lămurit să facă ce tehnico-organizatorice s-au re cărbune. Cu toate acestea, u-
şilor, Ioan Borza, Mihai Mili mină şi bucurie. S-a născut din reri pentru gospodăria colecti fost aceea că întregul sat a in dus în anul care a trecui con zina foloseşte lunar mii de to
tam, Nicolae Floca şi a altora, Educarea marxist- nou Ioan Munteanu-Barbu, oda vă. Astăzi Petru Ocolişan, Ioan trat în gospodăria agricolă co sumurile specifice la combusti ne de păcură. E drept că, mai
s-a putut vedea în scurt timp o leninistă a candidaţilor tă cu viaţa nouă. Gligorescu, Adam Dănescu, vă lectivă. La toate acestea şi-a a- bilul convenţional cu 0,018 ales în ultimul timp, cantitatea
îmbunătăţire simţitoare a mun duva Persida Junie, şi mulţi al dus contribuţia sa, recunoscută, KglKwh. In urma introducerii şi calitatea mixtelor primite es
cii în. producţie, ei fiind aceia Cînd s-a înfiinţat gospodăria ţii, îi sînt recunoscători lui şi Ioan Munteanu-Barbu. sistemului îmbunătăţit de sala te mai slabă. După părerea
eare au dus în primul rînd o agricolă colectivă „Ogorul nou” Ioan Munteanu-Barbu, care „le-a rizare, au crescut mult ăişligu- specialiştilor uzinei, mixtele cu
luptă hotărîtă pentru învingerea Pe lîngă faptul că biroul or din Simeria Veche, a fost prin deschis ochii”. A arătat oameni învăţătorul satului, tov. Ioan rile medii ale muncitorilor. o cenuşă de-pînă la 47 la sută,'
greutăţilor. tre primii care s-a înscris. A lor drumul cel bun şi oamenii Berea, a făcut o propu
ganizaţiei de bază din secţia lucrat cot la cot cu cei mai ti îi sînt recunoscători. Nu s-a su nere pentru un candidat de de cu o umiditate de 10 la sută
Important este şi faptul că neri şi a fost exemplu în faţa părat deputatul cînd a auzit şi putat în cricumscripţia orăşe şi cu o putere calorifică în ju
biroul organizaţiei de bază s-a aer-gaz, a acordat o atenţie mai lor. Punctual la lucrul cîmpu- vorbe „mai tari”. Cu răbdare, nească nr. 32 Simeria. L-a pro Sarcina cea mai importantă rul a 3.700 I\caUkg nu pot a-
îngrijit ca toţi candidaţii de lui şi în gospodărie, nu-i scăpa pe toţi din circumscripţia un pus pe tov. Ioan Munteanu- care a stat şi stă in faţa co sigura, in cantitatea primită,
partid să aibă sarcini politice.- mare muncii de primire în par nimic din ceea ce trebuia fă de era deputat, i-a lămurit să Barbu. Pe colectivistul acela mij lectivului termocentralei este randamentul termic cel mai
Mulţi dintre ei sînt agitatori, cut ca gospodăria să meargă se înscrie în colectivă. lociu de statură, cu ochi albaş reducerea necontenită a preţu bun pentru funcţionarea caza
alţii fac parte din colectivul ga tid, el s-a ocupat în mod deose tot mai bine. tri, vioi, adumbriţi de fruntea lui de cost al energiei electrice nelor. De aceea, se susţine că,
zetei de perete, din conducerea In sat se ridicau multe pro lată, cel care, seri de-a rîndul, furnizată. Deşi în această di mai ales în perioadele de vîrf
organizaţiilor de masă etc. bit şi de educarea marxist-leni- ...Acum doi ani, cînd a fost bleme : gospodărirea satului, în a dus cuvîntul partidului în ca recţie s-au obţinui rezultate de sarcină, de altfel ca şi în
vorba ca dintre colectivişti să treţinerea drumurilor, ridicarea sele cetăţenilor, vorbindu-le des îmbucurătoare, resursele de ca- funcţionarea norrrială, uzina
Ridicarea calificării nistă a candidaţilor de partid. fie propus un candidat de depu nivelului cultural, contractările pre bunăstarea şi belşugul din re dispune uzina nu sînt nici- trebuie să folosească combus
tat pentru circumscripţia elec şi achiziţiile etc., obligaţii de gospodăria colectivă. La propu decum epuizate. Folosirea mai tibil m ix t: cărbune şi păcură,
profesionale In prezent, toti cei 22 candidaţi torală orăşenească nr. 31 Sime cinste, care trebuiau înfăptuite. nere au fost mulţi, foarte mulţi, r* an ţ! i4or\vn< an lIăn a~ utilajelor în special
ria, colectiviştii din Simeria-Ve- Ioan Munteanu-Barbu, colecti- dintre cei care au susţinut can la Secţia de reparaţii, precum Pe de altă parte, chiar la u-
a candidaţilor sînt cuprinşi în formele învăţă- che l-au propus pe Ioan Muntea vistul-deputat, a stat din nou de didatura colectivistului, pentru şi utilizarea deplină a timpului zină, există tendinţa de a uti
nu-Barbu. Apoi i-au ales depu vorbă cu alegătorii din circum circumscripţia electorală orăşe de lucru, întărirea disciplinei liza înlr-un procent mai mare
\ perioada anului trecut, or- mîntului de partid, marea ma tat. I-au încredinţat sarcină de scripţia electorală orăşenească nească nr. 32 Simeria. Vladi- în muncă, sînt probleme încă păcura pentru ars deoarece a-
'zatia de baza de la trans- cinste şi răspundere. De atunci nr. 31. Toţi ca unul au pornit mir Tudor, Mihai Fuică, Ioan nerezqlvaie deplin. sig'urâ un randament termic
iri (secretar Victor Oprişa) joritate a -lor studiind în cercul au început noi griji pentru de la treabă şi au fost primii care Igna şi alţii l-au susţinut pe cel i
mit în rîndurile sale 53 putatul Ioan Munteanu. s-au achitat de sarcinile lor. propus, şi i-au garantat că vo
de studierea Istoriei P.M.R. şi tul lor va fi dat candidaţilor f
'daţi şi 13 noi membri de k In cadrul gospodăriei colecti F.D.P.
, Fată de anul 1956, cînd în cercul de studiere a Statu I
astă organizaţie de bază —- Da! mai slăbeşte-ne, omu N. CAZAN +f
•im.it doar 28 candidaţi tului P.M.R. le, că doar ţi-am spus odată
o ,,nem.bri de partid, în anul ţ
„i7~ munca de primire în par Biroul organizaţiei de bază a
tid a cunoscut o serioasă îmbu *
na repartizat cîte 3—4 candidaţi, i
Important este faptul că toţi
unor membri de partid mai
vechi, care să se ocupe de ei în
timpul liber, ţinînd cont ca a- ¦ O cauză importantă care fa mai mare, scăpîndu-se din ve
ce ca. preţul de cost să fie în dere faptul că uzina a fost
c.eştia să locuiască în apropie * că destul de ridicat este faptul construită pentru a valorifica
i că uzina consumă cantităţi ma deşeurile de cărbune. „Uzina
re. Comunistul Arcadie Iacob, plăteşte lunar sute de mii de
i sive de păcură, concomitent cu
de pildă, a avut ca sarcină să
se ocupe, în afara orelor de lu
cru, de candidaţii T. Penteia, cărbunele inferior livrat de lei drept locaţie pentru cister
E. Badiu şi C. Nicolae, împreu preparaţia Lupeni. In cercurile nele nedescărcate la timp", re
nă cu care au vizionat filme şi L*#—•* . «e-* .*r. cunoaşte tov. director Romul
a discutat despre trecutul de că vin cu cererea mîine dimi ve i s-a încredinţat funcţia de i Munteanu. Şi afirmaţia e jus
neaţă ! Ori crezi cumva că e responsabil de fermă. Dacă vreţi ¦ tă. Dar se naşte întrebarea:
luptă al partidului. nevoie să-mi baţi în fiecare zi să vă convingeţi de activitatea TURNĂTORUL PISSZ * dacă nu se poate sub nici un
la poartă? Am văzut şi la tine Iui, încercaţi în orice dimineaţă
Această metodă dovedindu-se şi la alţi colectivişti cîte roade la ora cînd din difuzor ies pri
aţi dus acasă. Atît ştiu şi eu mele acorduri. La ora 5 Ioan
bună, este bine ca celelalte or să socotesc. Tot la voi îi mai Munteanu-Barbu şi cu el ceilalţi (Urmare din pag. I-a) de-a lungul atîtor ani de praxă. A- j motiv să se renunţe la folosi
bine. colectivişti — Ioan Stanciu-Pă-
ganizaţii de bază din combinat, leru, Ioan Gligorescu, Dănilă devărat comunist, a calificat promoţii * rea unei mari cantităţi de pă
Cuvinte de astea a auzit Ioan Dînşorean, Ioan Stanciu L. Ni
să studieze posibilitatea aplică Munteanu-Barbu din satul Si colae Crjşan — sînt „pe linia” cu comuniştii, •cu ideile lor, cu revolu-' întregi de tineri, a' împărtăşit fără ţ cură, de ce nu s-au prevăzut
meria Veche pînă acum o lună grajdului. Cele 25 vite mari, 16 (ia, a constituit pentru el o cotitură
rii ei. şi jumătate în urmă. In fiecare cai, 10 scroafe de prăsilă şi 167 de viaţă radicală. In adîncul sufle strîngeri de inimă din comoara ex- | capacităţi mai mari pentru re
zi cînd avea timp liber, în ol, sclipesc de curăţenie. Hrana tului devenise comunist. Ia parte ac
IONEL SCARLAT fiecare seară se oprea la casa dată la timp, adăpatul, întreţi tivă la revolufia din Ungaria. După perientei sale. zervoarele de păcură ale uzi
unui cetăţean cu care stătea nerea igienică a adăposturilor înăbuşirea acesteia, se reîntoarce în
activist al Comitetului timp îndelungat de vorbă des pentru animale nu sînt neglija {ară hotărît să lupte pentru o viaţă Anii', anii care trec fără să tină i nei ? Păcura se aduce tocmai
pre viaţa, nouă din gospodăria te şi nu li se schimbă progra fericită, liberă.
de partid de la C.S.H. colectivă şi despre alte rosturi seama de om, i-au adus fire albe • de la Ploeşti, pe cînd cărbu
ale satului. mul „nici în ruptul capului”. De Peregrinările îl poartă pe la To-
Pentru asigurarea unei producţii în păr, Iau împuţinat la trup. In ? nele de la numai ,2 kilometri
In satul lor, Simeria-Veche, asta colectiva din Simeria Ve ple{, unde de altfel mai lucrase, Cîm- 1951 e trecut la pensie. Sufletul însă ţ — din Lupeni. Pe lîngă faptul
pia Turzii, Lugoj. In 1939, bolnav, tot tînăr i-a rămas. Acasă n-a putut că se iau clin circuitul naţional
sporite de legume în urma' recomandărilor medicilor, sta. După cîteva luni de pensionat, ţ o serie întreagă de cisterne, în
se angajează la turnătoria din Hu cei de la turnătorie s-au pomenit cu | găsirea unei soluţionări juste
nedoara. In 194G e primit în rîndul el. solicilînd reîncadrarea. „Nu pot ; a acestei probleme rezidă o
Ministerul Agriculturii şi Sil tatea de depozitare şi îmbună membrilor de partid. sta acasă, trebuie să muncesc". ¦ mare rezervă pentru reducerea
viculturii a luat măsuri tehnico- tăţesc condiţiile de aprovizio cu mult a preţului de cost al
organizatorice pentru ca în a- nare a cultivatorilor prin orga Ţării eliberate, îi dedică întreaga Şi azî, Francisc Pissz, la 66 de î energiei electrice furnizate. şi.
cest an să fie produsă în ţară nizarea de magazine sezoniere ani, mînuieşte, fără tremur de mînă, ţ
întreaga cantitate de seminţe de în prioipalele bazine legumi Minele Lupeni, Uricani
legume necesară asigurării unei cole. mistria mică, cuţitul, în hala în care * Vulcan pot veni în ajutorul u-
producţii sporite. sa muncă, toată priceperea acumulată e cald. i zinei de la Paroşeni atît prin
De curînd a avut loc la Ani-
Anul trecut au fost obţinute noasa consfătuirea de producţie creşterea cantitativă a extrac
însemnate cantităţi de seminţe a minerilor de aici, în care s-au
de legume de bună calitate. în dezbătut rezultatele perioadei ţiei de cărbune, cît şi prin îm
treprinderea de stat pentru asi de experimentare a sistemului
gurarea producerii şi valorifi îmbunătăţit de salarizare, re La mina Greutăţile pot îi învinsei bunătăţirea lui calitativă.
carea seminţelor Agrosem, a zultatele îndeplinirii sarcinilor
exportat cantităţi apreciabile de de plan pe anul 1957, precum O M U L Ş I T O N A "Aninoasa 99 Ceea ce a caracterizat consfă- f Către sfirşitul anului acestaţ
şi posibilităţile de îndeplinire a puterea instalată a termocen
seminţe de,legume şi plante fu planului pe anul 1958. La con va deveni realitate! fcuirea din Aninoasa 0 fost fap- | tralei va creşte cii aproximativ
rajere. sfătuire au luat parte tov. Ilie tul că toţi cei care au luat eu- J
Verdeţ, prim-secretar al Comi 50 la sută faţă de cea actua
¦Pentru acest an s-a afectat tetului regional de partid Hu vântul au arătat, pe baza po- i lă. Tocmai pentru acest fapt,
Agrosem-ului pe lîngă terenu nedoara, tov. Ion Barna, prim- problema alegerii unui com
rile ce le deţinea încă 1.200 ha secretar al Comitetului raional productivitatea muncii în luna greutăţi serioase, este adevă sibilităţilor reale, că planul poa- ţ
teren pentru producerea semin de partid Petroşani, tov. Gheor- noiembrie ou 0,113 tone/post fa rat. De altfel tov. ing. Ioan Ni- te fi îndeplinit şi depăşit. Mi bustibil mal ieftin şi cu un
ţelor de legume pentru nevoile ghe Şulea, preşedintele Comi ţă de cea realizată în luna m ar colescu, din partea serviciului nerul Mihai Tucaciuc s-a anga randament termic ridicat tre
interne şi export. Se prevede tetului sindical al C.C.V.J., pre tie, înaintea aplicării salarizării electro-meoanic. a arătat că se
ca Agrosem-ul să asigure, în cum şi un mare număr de mi îmbunătăţite. In aceeaşi măsu iRscmniiri de la o consfătuire resimte lipsa unei serii întregi jat să dea împreună cu briga
tre altele, 7.600 tone diferite se neri, tehnicieni şi ingineri de ră au crescut şi salariile munci de piese de schimb pentru vago- da sa peste planul anual 2.000
minţe de legume, 7.950 tone se la exploatarea Aninoasa. torilor. In luna martie, de e- de produejie. nete şi locomotive de mină. Pe tone cărbune, iar minerul Re- buie să preocupe thtr-un grad
minţe de plante furajere, 8.000 de altă parte, n.ioi capacitatea mal înalt atît conducerea uzi
tone seminţe de oleaginoase etc. Trecerea, începînd cu luna u- xemplu, Viorel Şuteu ajutorul a cărbunelui livrat. In cursul cu care lucrează în prezent mus Cosma — 1.000 tone pes
Staţiunile experimentale agri prilie a anului trecut, la expe de miner, a cîştigat 1.378 lei, anului 1957 mina Aninoasa a puţul centru şi nr. 5 nu poate te plan pînă Ia 1 Mai. Angaja nei şi organele competente din
cole ale ICAR-ulul şi ale Insti rimentarea salarizării îmbună iar în luna noiembrie 2.338 lei. plătit penalizări în valoare de satisface necesarul de vago mente mobilizatoare şi-au luat
tutului de cercetări hortivitico- tăţite, a fost primită cu vie sa In general, pe mină, câştigurile aproape 1.930.000 lei, pentru nete goale. şi minerul şef de brigadă Ma cadrul combinatului carbonifer,
le vor produce de asemenea în tisfacţie de către minerii Ani- medii lunare au crescut de la nerespectarea normelor admise tei Hemerik, inginerul Zeno
noasei. In salariile sporite 'pe 848 lei în luna martie, la 1.121 la cenuşă, granulaţie şi umidi Mulţi mineri au ridicat şi Jurca şi tehnicianul Vasile Ni- cît şi organele de specialitate
semnate cantităţi de seminţe e- care le primesc acum, ei văd tate. problema lemnului de mină, culescu! Tov. Teodor Bulea, şe
lită de legume. In întreaga ţa expresia grijii pe care le-o poar lei în luna noiembrie a anului necorespunzător cantitativ, dar ful sectorului III, s-a angajat din. cadrul celor două ministe
ră vor fi cultivate cu legume tă în permanentă partidul şi trecut. La finele perioadei, pon Pentru îndeplinirea mai ales calitativ, oît şi aceea a să extragă împreună cit colec
pentru sămînţă 9.000 ha, adică guvernul nostru. Acestei griji derea salariilor tarifare din cîş- cărucioarelor pentru lemn. To tivul său, cele 4.000 tone căr re interesate — Ministerul Mi
cu 1.000 ha mai mult decît a- minerii îi răspund cu realizări tigurile muncitorilor a atins sarcinilor este necesară varăşul Oliver Petru, şeful sec bune peste planul anual, cît se
nul trecut. importante pe • linia creşterii 78,9 la sută. Buna organizare o muncă susţinută torului de suprafaţă, spunea în angajase conducerea minei că nelor şi Ministerul Energiei.E-
producţiei de cărbune, sporirii a muncii a făcut să crească direcţia asta că trebuie să exis se vor extrage în acest an la
Pentru verificarea calităţii se productivităţii muncii şi ieftini mult randamentele în abataje. şi organizată te la toţi maiştrii mineri şi su lectrice. La termocentrala din
minţelor şi pentru buna aprovi rii continue a cărbunelui ex La locul de muncă al lui Ghe- praveghetori de transport o mai
zionare a producătorilor, cele 10 tras. rasim Praţa din sectorul I, în Participanţii la discuţii, mi mare preocupare pentru scoate Paroşeni, soluţionarea acestei
staţiuni de condiţionare ale A- martie, randamentul a fost în neri şi ingineri, au arătat că rea afară din mină a cărucioa
grosem-ului îşi măresc în acest întrecerea socialistă, larg dez cărbune de 4,52 tone/post, iar sarcinile de plan ce le revin relor, imediat după descărcare. probleme va aduce după sine
an capacitatea de lucru, iar u- voltată între mineri, brigăzi şi în noiembrie a crescut la 6,95 pentru anul acesta, deşi sînt
nitătile regionale şi magazinele sectoare, îmbinată cu o creştere tone/post. mai mari decît cele din anul Maiştrii mineri n-au reducerea substanţială a preţu
de desfacere îşi sporesc capaci- a disciplinei muncii şi cu exem trecut, ele sînt pe deplin reali
plul mobilizator al comunişti Dacă în ceea ce priveşte sar zabile. Pentru ca ele să fie în nimic de spus? lui de cost al energiei electri
Condiţionarea seminţelor lor, care au trecut să lucreze cina de sporire a productivităţii deplinite şi depăşite, spunea
la locurile de muncă cele mai muncii, colectivul minei Ani tov. Adalbert Bihavetz, secretâ De remarcat este faptul că ce produse. GH. D.
necesare I n s ă m în îă r ilo r grele, împreună cu aplicarea noasa a făcut paşi însemnaţi, nd organizaţiei de bază din printre numeroşii vorbitori nu a
fermă a măsurilor tehnico-orga- sectorul III, este nevoie să de figurat nici un maistru miner. Aninoasa.
La aproape toate bazele de nizatorice şi cu zecile de pro tinzînd către îndeplinirea încă punem o muncă mai susţinută, Se cunoaşte rolul important al
recepţie din ţară s-a terminal puneri de îmbunătăţire a situa în cursul acestui an a producti mai organizată şi hotărîtă. Mi maistrului miner în producţie, Toate aceste angajamente do
condiţionarea seminţelor nece ţiei locurilor de muncă, au a- vităţii de 1 tonă/post, nu ace nerii Cosma Rernus, Matei He- că de munca sa depinde calita
sare însămîntărilor de primă dus minerilor din Aninoasa sa laşi lucru se poate afirma des merik, Petre Ardelean şi alţii, tea cărbunelui şi realizarea rit vedesc că minerii de aici sînt î n V e n e z u e l a a f o s t
vară : grîu, orz, orzoaică, ovăz, tisfacţia îndeplinirii înainte de pre felul cum s-a îndeplinit sar au ridicat cu tărie problema pu mică a planului la toate brigă hotărîţi să muncească în acest
mei, dughie, iarbă de Sudan termen..a, planului la extracţia cina de reducere a preţului de nerii „pe roate" a transportului. zile. Totuşi, nici un maistru mi
etc. Probele făcute de labora cărbunelui pe anul trecut. Cele cost al cărbunelui. Din refera Minerul Ion Amorăriţei spunea an mai cu spor, iar lozinca ră stu rn a t guvernul
toarele regionale pentru 80 la 4.000 tone cărbune extrase pes tele prezentate la consfătuire a în consfătuire că, pentru a pu ner nu 0 găsit cu cale să-şi
sută din seminţele condiţionate te planul anual sînt expresia rezultat că preţul de cost nu a tea da tot mai mult cărbune, „omul şi tona“ să devină o rea d ic ta to ru lu i Jim e n e z
arată că sămînţa este de bună muncii rodnice a minerilor de fost redus conform cu sarcinile spună cuvîntul, dovedind un
calitate şi cu o mare putere de aici. Concomitent, ei au sporit de plan. O cauză importantă pentru a putea ridica salarii slab interes pentru problemele litate.
germinaţie. Seminţele au fost este menţinerea unui număr ri tot mai frumoase, este nevoie producţiei. Faţă de asemenea
alese din soiurile cele mai pro dicat de posturi neproductive în primul rînd de vagonete goa atitudine trebuie să se ia po In concluziile asupra consfă CARACAS 23 (Agerpres). —
ductive potrivit condiţiilor de faţă de cele direct productive. le şi lemn în cantităţile nece ziţie. Maiştrii mineri sînt da tuirii, tov. Gheorghe Şulea, pre Postul de radio Caracas a a-
climă şi sol din regiunile res La mina Aninoasa, numai 39.8 sare abatajelor. In adevăr, din nunţat joi dimineaţă că guver
pective. la sută din totalul muncitorilor situaţia producţiei din luna ia tori să participe activ la con şedintele comitetului sindical pe nul dictatorului Perez Jimenez
sînt direct productivi. O altă nuarie, din cele relatate de vor combinat, spunea că ea a de a fost răsturnat.
oauză pentru care preţul de bitori se desprinde faptul că la sfătuirile de producţie, să facă monstrat hotărîrea minerilor A-
cost nu a fost redus corespun ninoasei de a extrage în acest Intr-un comunicat transmis de
zător este calitatea uneori slabă Aninoasa, în primul rînd tre propuneri pentru îmbunătăţirea an din mina lor tot mai mult acelaşi post se arată că în ur
buie să se pună accent pe re cărbune. El şi-a exprimat con ma unor puternice lupte de stra
dresarea transportului. Că în muncii, să dovedească că sînt dă care au durat două zile, gu
această direcţie sînt şi unele buni organizatori ai acesteia, vingerea ca ei vor şti să ducă vernul Jimenez a fost înlocuit
la îndeplinire cu cinste sarci printr-uu guvern format din mi
nile trasate de partid şi guvern, litari şi civili. Comunicatul a-
arătîndu-se astfel recunoştinţa daugă că trupele din oraşele La
lor pentru grija ce le-o poartă Guaina, Puerto Cabello, Ma'ique-
partidul şi guvernul. Este nece tia, Maracay şi Valencia spriji
sar însă să fie depusă o mun nă noul guvern al Venezuelei.
că mai hotărîtă pentru oa toa
te sectoarele şi toate brigăzile Potrivit agenţiilor de presă
să-şi îndeplinească ritmic şi ta americane, dictatorul Jimenez a
toţi indicii sarcinile de plan. In fugit cu avionul din ţară.
special trebuie acordată toată a-
tenţia îndeplinirii ritmice 0 pla Aceleaşi agenţii anunţă că în
nului de pregătiri şi deschideri cursul celor două zile de lupte
— baza dezvoltării viitoare a de stradă din Venezuela au fost
ucise 120 de persoane, iar apro
minei Aninoasa. ximativ 500 au fost rănite,
Ing. GH. DUMITRESCU
