Page 56 - 1958-01

T J J I •i

Vdg. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 967

Centrele industriale din Ural Declaraţia de protest
a Biroului Politic al C. C.
primesc curent electric de la
hidrocentrala Kuibîşev al P. C. din Spania

KUIBÎŞEV 24 (Agerpres). km, a ajuns pînă la oraşul PARIS 24 (Agerpres). — TASS a-

TASS anunţă : A fost termina- . Bugulma în regiunea bogatelor nun{ă: Biroul Politic al Comitetului
tă construirea primului sector exploatări petrolifere din R.S.S.
al liniei de înaltă tensiune care Tătară. De aici linia se va .în- Central al Partidului Comunist din
se va întinde de la hidrocentrala . tinde mai departe spre e s t.. In
Spania a dat publicităţii o declaraţie
Kuibîşev pe Volga la centrele scurt timp curentul hidrocentra-
indus.triale din Ural pe o dis- . lei Kuibîşev va alimenta con­ în care protestează împotriva recen­
tantă de 1.148 km. Pririiul sec- _ trele industriale din Ural-Zla-
tor al liniei, în lugime de 252 toust, Celiabinsk, Sverdlovsk. tei arestări a 44 de cetăţeni spanioli,

în cea mai mare parte tineri. munci­

Pekinul va avea în curînd un nou Sporirea datoriei publice a S. U. A. „Italia frelralc sâ declare tori, studenţi şi funcţionari. Cel ares­
mare aeroport taţi au fost acuzaţi de a fi intenţio­
neutralitatea sa atomică*4 nat să reînvie activitatea Partidului
. WASHINGTON 24 (Ager­ de preşedintele Eisenhower Comunist din Spania ţii de a ge fl
pres). — La 23 ianuarie, Ca­ deoarece veniturile statului au
mera reprezentanţilor a apro­ început să fie insuficiente din Rezoluţia Federaţiei Tineretului Comunist Italian pregătit să organizeze ziua concilierii
bat cu 328 voturi contra 71 cauza sporirii peste măsură a
PEKIN 24 (Agenpres). — teptare confortabile un restau­ proiectul de lege prevăzînd ri­ alocaţiilor bugetare în scopuri ROMA 24 (Agerpres). — Ro­ buie să declare neutralitatea sa naţionale, in declaraţie se spune că
rant, un cinematograf şi săli dicarea plafonului datoriei pu­ militare. atomică şi să refuze amplasa­ acest act al guvernului spaniol repre­
TASS anunţă : In suburbia din pentru depozitat bagajele. In blice a Statelor Unite de la 275 lul activ al tineretului italian rea pe teritoriul ei de baze pen­ zintă o încercare de a împiedica
nord-estul Pekinului se constru­ prezent este pe terminate fini­ Proiectul de lege ,a fost tri­ în lupta împotriva creării în tru lansarea rachetelor atomice schimbări paşnice in Spania, de a o-
ieşte uri nou mare aeroport sarea interioară a aerogării. -Au la 280 de miliarde de dolari. mis Senatului care îl va lua Italia de baze pentru rachete americane; să se pronunţe pen­ pune tendinţei largi de conciliere naţio­
„Sodzii11, utilat cu cea mai nouă fost construite de asemenea un Această măsură a fost cerută atomice a fost scos în eviden­ tru crearea în Europa a unei nală atmosfera războiului civil, iar
tehnică aviatică. Aici vor putea hotel pentru pasageri şi aviato­ în discuţie săptămîna viitoare. ţă de către conducerea Fede­ zone denuclearizate; să tindă mobilizării paşnice a maselor popiilăre
ateriza în 24 de ore pînă la ri, ateliere de reparat şi alte raţiei Tineretului Comunist Ita­ spre slăbirea încordării şi spre — o cruntă teroare.
150 de avioane, printre care şi clădiri anexe. Programul P.C. Francez pentru lian care a examinat recent a-
avioane ca „TU-104“ şi „TU- apropiatele aleg eri m unicipale ceaslă problemă. In rezoluţia pace în întreaga lume11. Biroul Politic arată în continuare
114“.- Pe întinsul său teritoriu In luna martie pe aeroportul „Numai astfel — se spune în că Partidul Comunist din Spania este
se înaltă clădirea aerogării cu „Sodzu11 vor ateriza primele a- adoptată de conducerea Fede­ o forţă naţională născută fn sinul cla­
4 etaje unde vor fi săli de aş­ raţiei se spune că tinerii comu­ rezoluţie — se va putea asi­ sei muncitoare, şi maselor populare
vioane. nişti vor duce şi de acum înain- gura generaţiilor următoare un şl că nici .un fel de operaţiuni poliţie­
te lupta patriotică împotriva neşti nu vor putea smulge rădăcinile
In Japonia se Înfăptuieşte unitatea de acţiune PARIS 24 (Agerpres). —- bazate pe independenţă şi pace viitor paşnic în, condiţii: de pro- trainice care leagă partidul de în­
între comunişti şi socialişti Waldeck Rocfoet, membru al şi care să sprijine coexistenţa măsurilor militare ale guver­ gres independenţă , naţională şi treaga viaţă a Spaniei.
Biroului Politic al C.C, al P.C. paşnică, dezarmarea şi o cola­ nului italian care decurg din
TOKIO 24 (Agerpres). — oraşului Sendai care va avea loc Francez, a prezentat în faţa borare largă în topte domeniile participarea acestuia la pactul dezvoltarea economică, şi socia­ Parlidul Comunist din Spania a
TASS anunţă.: Chemarea Par­ în luna februarie. Drept candi­ comuniştilor din oraşul Lyon o între toate ţările, indiferent 'd e Atlantic. lă a ţării noastre, se va putea chemat din nou toate forţele politice
tidului Comunist din Japonia dat pentru funcţia de primar al dare de seamă asupra lucrări­ regimurile lor sociale; stăvi­ pune capăt risipei nejustificate de dreapta şi de stingă ale ţării să
„Unitatea forţelor democratice oraşului a fost propus socialis­ lor plenarei din ianuarie a C.C. lirea inflaţiei şi a creşterii Ţelul acestei lupte, se sub­ a bogăţiilor naţionale, pentru
constituie o chezăşie a victoriei11 tul Simano. al P.C. Francez. El a vorbit scumpetei, precum şi reducerea liniază în rezoluţie, este de a cursa înarmărilor,' ele putînd
găseşte un număr tot mai ma­ despre hotărîrile plenarei în le­ schimba radical orientarea po­ fi folosite pentru nevoile învă-
re de adepţi în rîndurile socia­ Acesta este al doilea caz de gătură cu pregătirile în vederea deficitului bugetar şi a defici­ ţămîntului şi pentru a asigura
liştilor şi membrilor sindicatelor realizare a unei înţelegeri asu­ apropiatelor alegeri pentru con­ tului comerţului exterior al liticii externe a Italiei. de lucru tuturor tinerilor şi,; ti-
japoneze. După cum relatează pra unităţii de acţiune între so­ siliile generale departamentale F ranţei; satisfacerea revendică­ Rezoluţia formulează urmă-
ziarul „Akabata1.1, organizaţiile cialiştii şi comuniştii japonezi. pe o jumătate a teritoriului fran­ rilor economice legitime ale oa­ nerelor din Italia".
partidelor comunist şi socialist Un acord cu .privire la crearea cez. Rochet a anunţat că în ca­ menilor m uncii; apărarea liber­ toarele revendicări: „Italia tre-
au adoptat hotărîrea de a în­ unui front unic al comuniştilor drul campaniei electorale Parti­ tăţilor democratice; acordarea
cheia uri acord politic cu privi­ şi socialiştilor a fost realizat dul Comunist prezintă un pro­ posibilităţii consiliilor generale Bugetul Indiei organizeze ziua concilierii naţionale
re la ducerea unei lupte comune recent în oraşul Kioto, unde va gram naţional care prevede prin­ şi municipale de a lua măsuri şi să demonstreze voinţa de nezdrun­
îri perioada alegerii primarului avea loc peste scurt timp alege­ tre altele: încetarea grabnică a mai ample. cinat a întregului popor de a schimba
rea primarului oraşului. războiului din Algeria prin tra­
tative pe baza recunoaşterii Rochet a subliniat că în ca­ pe exerciţiul financiar 1 9 5 8 — 1 9 5 9 pe calei paşnică situaţia existentă în
dreptului poporului algerian la drul acestui program naţional
independenţă naţională; pro­ al partidului pot fi formulate DELHI 24 (Agerpres). —¦Co­ — 5 milioane de rupii vor fi Spania. Lupta pentru eliberarea celor
movarea unei politici externe revendicări aparte corespunză­ misia naţională a planificării 44 de cetăţeni arestaţi, se spune in
toare intereselor specifice ale a Indiei termină elaborare'a pla­ cheltuite de guvernul central, declaraţie, este o parte a acestei acti­
departamentelor. nului economic pe exerciţiul fi­ vităţi pregătitoare.
iar 4,5 milioane rupii de guver­

nele statelor. ¦j ,¦

Z ia ru l „RheiniSjCher M erkur" despre nanciar 1958—1959, al treilea
lip s u rile învăfămtnfului din S.U .A .
an al celui de-al doilea plan C o n d iţii grele de locuit în m arile oraşe
cincinal.

BERLIN 24 (Agerpres). — trebarea : „Ce este greşit în sis­ In 1958—1959, suma totală ale Turciei
„Americanii sînt înspăimîntaţi temul de învăţămînt ameri­
de şcolile lor11, este titlul unui can ?.“, articolul se referă la o Pe o treime din teritoriul Franţei a cheltuielilor prevăzute de plan ISTAMBUL 24 (Agerpres). Răspunzînd la această inter­
articol publicat în ziarul vest carte apărută în S.U.A., încă se găsesc baxe militare americane se va cifra, potrivit relatărilor Deputatul partidului popular re­ pelare, ministrul Afacerilor In­
german „Rheinischer Merkur11, în urmă cu 3 ani, in titu lată: presei, la aproximativ 9.500 mi­ publican de opoziţie, Hifzi Be- terne >a arătat că în prezent
oare • apare la Koln şi care se „De ce Johnny nu este în stare PARIS -'24 (Agerpres). — militare americane există deja... lioane de rupii. In primul an al există la Istambul' 40.000 de
ocupă de lipsurile învăţămîntu- să citească11 şi care scoate în TASS-'ânunţă': In conformitate Americanii nu au cerut şi" nu celui de-al doilea cincinal su­ gata, a adresat o interpelare asemenea barăci locuite de
lui în Statele Unite. vileag faptul alarmant că sute cu planurile militare ale vor cere părerea poporului ma totală a cheltuielilor se ci­ 280.000 de persoane ; la Anka­
de mii de şcolari americani nu N.^.T.O., teritoriul Franţei va francez în legătură ou transfor­ fra la 7.500 milioane de rupii, ministrului Afacerilor Interne, ra — 48.850 de barăci, locuite
'' „Deodată toţi americanii au sînt în stare nici după 3 sau 4 fi acoperit cu o reţea de baze marea bazelor deja existente iar în cel de-al doilea an de 222.275 de persoane, la Iz­
început s ă ' vorbească de şcolile ani de învăţătură să citească militare amerioane. Potrivit da­ în baze atomice". (1957— 1958) cheltuielile se vor Namik Gedik, în legătură mir — 4.575 de barăci locuite
lor proaste — se spune în arti­ aşa cum trebuie în limba lor telor oficiale, baze militare a- cifra .la 8.500 milioane de rupii. cu condiţiile de locuit în cele 3 de 20,000 de persoane.
col.' Ziarele sînt pline de arti­ maternă. Chiar şi profesorii de mericane şi alte obiective mi­ UN NOU Cel de-al doilea plan cincinal oraşe, mai mari din Turcia',—
cole cu această temă, politicie­ colegii şi universităţi se plîng litare se găsesc în 24 de de­ prevede in total cheltuieli în Istambul, Ankara şi Izmir şi S.U.A. încalcă «nuanţele
nii o tratează în discursurile lor, despre greutăţile pe care le în- partamente din Franţa adică pe suma de 48.000.0000 de rupii. în special cu privire la numă­ diplomatice
revistele de specialitate o discu­ tîmpină la citit studenţii lor. o treime din teritoriul ţării. Iri Din cele 9.500 milioane de rupii rul aşa numitelor „Gece Kon-
tă şi pedagogii produc într-o aceste departamente sînt insta­ planificate pe anul 1958—1959 du“ (barăci construite „numai DJAKARTA 24 (Agerpres)'
grabă febrilă proiecte de refor­ „Este drept că în Statele Uni­ late 15 baze militare şi 14 baze pentru o noapte de oameni fără ¦— Ziarul „Berita Indonezia" re­
mă ; o revoltă împotriva slăbi­ te există multe institute de în­ militare aeriene ale S.U.A. adăpost") şi la numărul loca­ latează că, referindu-se la; de­
ciunilor şi deficienţelor siste­ văţămînt superior şi universităţi tarilor loi» claraţia Departamentului de
mului de învăţămînt american, de un înalt nivel. Dar,' după In această ordine de idei
care de mulţi arii mocnea în as­ cum subliniază articolul, nu ori­ ziarul „l’Humanite11 scrie : „In O RA Ş PE H A R T A U.R.S.S.
cuns, a-izbucnit brusc11. cine îşi poate permite să ur­
meze cursurile universităţii. timp ce amplasarea de rampe Stat al S.U.A. cu privire la re­
Articolul atribuie această „re­ Bursele pentru cei talentaţi dar pentru lansarea rachetelor este
voltă11 succeselor sputnicilor lipsiţi de mijloace, sînt prea deocamdată un proiect, bazele chemarea lui Allison. din func­
sovietici, eşecurilor sateliţilor rare.
artificiali americani şi rămîne- ţia de ambasador al Americii
rea în urmă a Statelor Unite în „Iată de ce Johnny nu ştie să
domeniul cercetărilor privitoare citească şi de ce Statele Unite în Indonezia şi . numirea în 'lo ­
nu au destui fizicieni şi mate­
la rachete. maticieni “, conchide articolul cul lui a lui Howard Johns,

Căutînd să răspundă la în­ din „Rheinischer Merkur11. Subandrio, ministrul Afacerilor

Externe al Indoneziei, a decla­
rat că guvernul Indoneziei nu
a fost încă informat despre a-

ceastă hotărîre a S. U. A.
Numirea de către Statele
Unite a unui nou amba­

sador fără să fi fost consultat

Din lumea capitalului în prealabil guvernul Indone­
ziei, a declarat el, reprezintş o
încălcare a uzuanţelor diploma­

> .s tice existente.
Loto
Maladie incurabilă laşi calapod — traficul de nar- sindicatele, pentru că acestea

cotice, doamne fereşte, repre- nu erau de acord că Krupp şi

E un rapt arhicunoscut de- z \nfâ doar un simplu „bussi- compania sînt egalii muncito-

ja că, New Yorkul a devenit nes". Cum să fie atunci inter- riior.

de multa vreme capitala cri- zjse aceste „nevinovate" hapuri Acestea, veţi spune, sînt de La tragerea Loto Central din
seara zilei de 24 ianuarie 1958,
™ej» violenţei, şantajului, tero- de hrană sufletească, morală, domeniul trecutului. Nicidecum, au fost extrase diri urnă urmă­
toarele nouă num ere: 84, 20,
rîzării şi corupţiei. Toate aces- a tineretului de dată ce ele re- Faptele infirmă această păre- 11, 23, 33, 18, 1, 57, 42.

tea luate la un loc sînt atît de prezintă mijlocul eficient pen- re. „Micul caporal" şi-a găsit

răspîndite mcît au devenit un tru a urca în ierarhia a cărei numeroşi adepţi în Germania

lucru obişnuit al vieţii de zi scara o reprezintă cantitatea occidentală, chiar printre ac- Tînărul oraş siberian Angarsk, din regiunea irkutsk, creşte văzind cit
ochii. In 11 luni ale anului trecut s-au construit 60.000 de metri pătraţi de
cu zi a marii metropole aine- de dolari ? tualiî ei guvernanţi. Şi aceştia,

r *cane- ... | Ui întocmai ca şi înaintaşul lor, locuinţe. Pinâ acum s-au clădit o şcoală medie, o creşă şi o grădiniţă de
Unii, cum este de exemplu copii, un pavilion de sport, o sală de spectacole şi trei magazine. Mit de mult
««11 CUI c a p o r a l au interzis Partidul Comunist a început construirea unui stadion pentru 10.000 de locuri, a unui palat al
Joseph Carlino, membru al pionierilor, o şcoală muzicală, două noi săli de spectacol, un magazin uni­
şi adepţii săi din Germania şi actualmente, versal şi alte clădiri.
Congresului statului New York,
lezaţi, probabil, de trista faîmă c, , , . inspiraţi de scelerata „doctri- in foto : Montarea unei case din prefabricate. DUMINICA 26 IANUARIE 1958

Scelerata lucrare a nu mai nă« expUsă în n/v\ein Kampf"

a celui mai mare oraş ameri- sustin nici mai muIt nici mai SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE

can au cerut nici mai mult nici ,e ’ mtjiulata „Mein Kampf pufîn eg-alitatea între Krupp DEVA: Camelia; . ALBA IULIA : ŞANI : Cicatricea ; Vrăjitoarea : 1L1A:
Ulise ; APOLDU DE SUS : Rude străi­
mâi p.uţîn decît declanşarea u- [ u? a j me,f „era. ra a Ţ 1 eo." şi alţii de teapa lui şi munci- ne ; BRAD: Vreau ¦să ¦cînt ;¦ BARU Căsnicia dr. Danwitz ; SEBEŞ: Intîl-:
MARE: Primele bucurii } HAŢEG :
nuî război total teribilului fia- log,c de bază al naz,smului- torii de rînd. lată un fapt au* S. U. A, continuă să introducă mari cantităţi Vrăjitoarea; SiMERIA: înălţimi; 0- nirc la bal; LONBA: Pătratul 45}
de arm e în Coreea de sud RAŞTIE : Pasărea furtunii; PETRO- TE1UŞ: Fiica mea trăieşte la Viena;
gel ce bîntuie cu atîta furie. cum s’ar sPunf pe s c u rt: „AI- tentic. ZLATNA: Străbătînd Parisul.

Alţii, în majoritate reprezen- crimei şi minciunii'. jn Berlinul occidental s-a

tanţi ai puterii de stat şi afa- ^ rin.*re a ltele, „micul caporal deschis recent congresul orga- PEKIN 24 (Agerpres). — reea. Incălcînd acordul de ar­
China Nouă anunţă : Comentînd mistiţiu, Statele Unite măresc
ceriştî (în cele mai dese cazuri siisţinca că naţional-socialis- nizaţiei vest-berlineze a Uniu- aşa numitele „manevre atomi­ armata lisînmanistă, introduc
ce11 din Coreea de sud, ziarul ilegal în Coreea de sud o mare
îriteresaţî în diferite afaceri mu^ Pune Pe picior de egali- njj creştin-democrate, consa-- „Jenminjibao11 scrie că scopul cantitate de arme şi muniţii, SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO 1
acestor manevre, care au loc în încalcă mereu linia de demar­
> murdare), sînt pentru măsuri *a*e PŢ *°ţj adepţii săi şi prin- crat muncii în cadrul sindica- prezent în apropierea liniei de caţie şi au constrîns comisia Programul 1: 6,00 Muzică popu­ pentru studenţi; 9,55 Muzică a şo a ră !
demarcaţie, este de a învenina neutră să-şi înceteze activitatea
' mult mai „blînde". Spre exem- *r-° s'mPlă frază desfiinţa ine- telor. Au fost prezentate două atmosfera internaţională, de a în Coreea de sud. In prezent lară rom înească: 6,40 Muzică dis­ 10,20 Muzică populară rom înească:
contribui la menţinerea încordă­ S.U.A. încearcă .să introducă
,plu, un mare juriu federal a re- galitatea socială. Krupp, rapoarte. In ele se face încer- rii în Coreea, în Asia şi în în­ în Coreea de sud proiectile te­ tractivă ; 7,10 Din cîntecele popoare­ 13,00 Melodii populare rom îneşti:
treaga lume. Aceste manevre din leghidate. Aceasta dovedeşte că.
comandat ca fiecare şcoală pu- Schneider, Abs şi alţi potentaţi carea de a se fundamenta „ne- Coreea contravin spiritului acor­ S.U.A. caută să transforme Co­ l o r ; -9,50 Muzică ; 10,00 „De toate pen­ 14,30 Din muzica popoarelor; 15,15
dului de armistiţiu din Coreea. reea de sud într-o bază atomică
) blică să aibă cîte o gardă po- al Germaniei naziste, cu mi- cesitatea renunţării sindicate-' şi o bază de proiectile teleghi­ tru toţi“ ! 11,00 . Muzică din ¦operete; Concert de estrad ă; 16,30 Muzică u-
„Jenminjibao11 subliniază că date, că încearcă şă creeze o
’ liţienească pentru a o feri de li°ane în safeuri erau puşi ast- lor la lupta de clasă" şi de a S.U.A, ..încalcă în permanenţă, primejdie pentru pace în Asia. 11,45 Prelucrări de folclor ale compo­ şoară rom înească; 17,30 Vechi melodii
acordul de , armistiţiu din Co­
nenumăratele crime comise de îel Prin simpla afirmaţie a u- demonstra „comunitatea de in- zitorilor noştri ; 12,30 Muzică de estra­ populare rom îneşti; 18,00 Cîntă. Paul

şdofescenţi, nui nebun la egalitate cu un terese" dintre muncitori şi pa- dă } 13,15 Muzică uşoară} 14,00 Gintă Robgnson} 19,00 Concert de muzică

• Nimic de spus, ingenioasă oarecare muncitor, care se hră- troni, egalitatea socială a a- orchestra de muzică populară R adio; populară rom înească; 19,30 Muzică
18,00 „Drumeţii veseli" ’ 18,30 Muzică uşoară) 20,20 Muzică de d a n s 21,3.5
soluţie. Iar comicsurile, filme- nea în exclusivitate cu cartofi cestora. Cu alte cuvinte, inuti­ populară romînească; 19,05 Teatru la /Muzică din operete; •22,00 Muzică de
microfon :. „Puterea întunericului" ; d a n s } 23,10 Mari dirijori.
le în care fiecare zece metri Şi se îmbrăca în cea mai ieftî- etatea sindicatelor. „Ad lite- 20,50 Muzică de dans; 22,30 Gîntece

de peliculă înfăţişează trimite- nă celofibră. Şi pentru a nu-1 ram Mein Kampf; micul capo-

rea în palatul morţii, cu cele mai contrazice nimeni, cele- ral îşi are adepţii săi", ar ex-

mai moderne mijloace a unei brul scelerat a interzis Parti- clama Goebels, dacă ar mai fi şi jocuri populare romîneşti; 23,00 Buletine' de ştiri: 6,30 ; 13,00 ; 19,00;

fiinţe omeneşti, teatrele, televi- du! Comunist, celelalte partide în viaţă, Muzică de dans.. Programul. 11 7,00 22,00; 23,52 (programul I), 7,50 ; 14,00;

ziunea — cu repertorii pe ace- politice şi în ultima instanţă T. S.

Concert de dimineaţă; 8,30 Emisiunea 20,00 ; 23,00 (programul II).

R e ila cţla ş i a d m in is tra ţia z ia ru lu i ş tr. 6 M a rtie ur. 9, T e le fo n : 188— 189. Taxa p lă tită în n um erar co n fo rm a p ro b ă rii D ire c ţiu n ii G enerale P . l.t . R . nr. 236.320 d in 6 noiem brie 1949. — T i p ar u l : ln lre p rin d e ce a P u b g ra lic ă „ i M a i" —. D E V A .