Page 59 - 1958-01

Nr. 968 DRUMUL SOCIALISMULUI Pagi 3

întovărăşiţi C o l e c t i v i ş t i i î n v a ţ ă D t t C INOTE c r it ic e ! /„/ r //

harnici VULCAN (de la subrediacţia Conductorii, cu felinarele a- — Defect I
noastră voluntară). — E seară. găţate în piept, trec din vagon Călătorii ocazionali nu se a-
întovărăşirea agricolă „Dru­ Din Vulcan trenul personal a în vagon. Peste tot sînt asal­ rată a fi prea supăraţi de acest
pornit spre Petroşani. In va­ taţi de în treb ări: „defect", nu ştiu probabil că
d i n p r o p r i i l e l o r g r e ş e l imul socialismului" din cartie­ goane, călătorii stau în întune­ cei care fac zilnic naveta Vul-
ric şi în frig. La fiecare staţie, — De ce nu ard becurile ?
rul „Viile noi“ al oraşului Deva Nu de mult, membrii gospodăriei Adunarea generală a colecti- vagoane, o remiză şi altele. S-a ho- călătorii care se urcă. încearcă De ce n.u sînt încălzite vagoa­ oan-Petroşani se „bucură" per­
a trecut in al şaselea an de colective „Titdor Vladimirescu" din oiştilor din Pianu de Sus tărît de asemenea ca în primul tri­ pe rînd întrerupătoarele electri­ nele ?
activitate. Datorită hărniciei Pianu de Sus, raionul Sebeş, s-au în­ mestru al acestui an, să se cumpere ce şi mută manetele de reglare manent de acest „defect". Ar fi
a căldurii. Degeaba : becurile Obişnuiţi, pesemne, cu astfel
întovărăşiţilor s-a reuşit să se trunit în adunare generală pentru a un camion. Toate acestea au fost pre­ nu se aprind şi nici căldură nu de întrebări, conductorii perfo­ cazul ,ca organele C.F.R. să pu­
rează liniştiţi biletele. Doar cîte
obţină în fiecare an recolte cu asculta darea de seamă pe anul 1957 colectivă din Pianu de Sus. Care este văzute în planul de producţie pe a- se face. unul spurce pe un ton de plic­ nă fără întîrziene capăt acestei
tiseală 3
mult mai mari decît în sectorul şl pentru a aproba planul de pro­ cauza ? Colectiviştii nu s-au orientat nul 1958. Colectiviştii au hotărît să stări de lucruri.

individual. ducţie pe anul 1958. (şi nici nu au fost destul de ajutaţi prevadă în planul de producţie pe a- HOZU AUREL

In dorinţa de a contribui şi In această adunare s-a vorbit mult în această direcţie de organele de par­ cest an, ca întreaga suprafaţă «ulti- O woglmdăMîn care nu se vede nimic
ei la formarea fondului centra­ despre realizările obţinute în ultimul tid şi de stat) să înfiinţeze şi să dez­ vată cu grîu să se îngraşe cu îngră­
lizat al statului, întovărăşiţii au timp în gospodăria colectivă, scoţîn- volte ramuri anexe de producţie adu­ şăminte chimice, iar o parte din su­ Popularizarea celor mai de sat intr-o complectă părăsire. mîndrească. mici din aceia cu
vîndut in anul trecut, pe bază du-se în acelaşi timp la iveală şi u- cătoare de mari venituri băneşti. Deşi prafaţa care va fi cultivată cu culturi seamă muncitori, prin interme­ Aşezat — ca o sfidare parcă — care le este ruşine. Cu alte cu­
de contracte, 8.135 kg cartofi, nele lipsuri care au pus piedici dez­ gospodăria are fineţe naturale, are po­ de primăvară să fie îngrăşată cu gu­ diul panourilor de onoare, e o tocmai la intrarea în întreprin­ vinte, nimic deosebit; în acest
voltării multilaterale a colectivei. Co­ sibilităţi largi de cultivarea plantelor noi de grajd. Pentru refacerea struc­ metodă cunoscută şi laplicată dere, iare scris pe o ju m ătate: loc totul merge lin, monoton.
de către mai toate întreprinde­ „cu ei ne mîndrini", pe cealal­
3.500 kg grîu, 4.000 kg porumb, lectiviştii au putut constata totodată cu furajere şi se află la poalele munţi­ turii soiului şi pentru asigurarea fura­ tă jum ătate: „cu ei ne este ru­ Noi ştim însă că nu e aşa.
rile din regiunea noastră. Şi, şine", iar deasupra, ca un ti­ Noi ştim că muncitorii fabricii
2 444 kg ceapă şl întreaga can­ satisfacţie în această adunare că, gos­ lor, aproape de păşuni întinse, totuşi jelor necesare unui număr sporit de a- tot în obiceiul acestora a intrat tlu general, „Oglinda". Sub a- „Sebeşul" obţin în fiecare zi
şi trecerea pe tabla codaşilor a ceste titluri însă, nu mai scrie succese, că ei se avîntă cu hăr­
titate de sfeclă de zahăr recol­ podăria lor a făcut în anul trecut paşi nu a înfiinţat nici pînă acum o fermă nimale s-a hotărît ca, pe lingă cele celor care muncesc de mintuia-
26 ha cultivate cu trifoi din anul tre­ nimic. „Oglinda" e cit se poate nicie spre realizări mereu spo­
tată de pe suprafaţa de 5 hec­ mari pe calea cea bună. de vaci. Oi au doar 230 capete, deşi cut, să se mai însămînţeze în primă­ lă, dînd rezultate slabe în pro­ rite. Şi mai ştim, că încă se
există condiţii chiar pentru 1.000 de vară încă 20 ha ai această plantă. ducţie. de opacă. mai găseşte printre ei şi d te
tare. Despre lipsuri capete, in general ramura zootehnică Colectiviştii au iuat această hotărire un codaş.
Dovedind o preocupare per­ şi provenienţa lor pentru care există reale condiţii de datorită faptului că s-au convins din Tabloul cu fruntaşi şi codaşi Organele competente, se vede
dezvoltare a fost inexistentă în G.A.C. De ce atunci, panoul pomenit
manentă pentru dezvoltarea a fost întrebuinţat multă vre­ treaba că nu au găsit în fabri­ e străin de toate acestea ?
me şi ia fabrica „Sebeşul". Dar
fondului obştesc, întovărăşiţii S-au auzit multe vorbe neplăcute din Pianu de Sus. proprie experienţă că atunci cînd tere­ numai a fost, acum, el este lă­ că nici oameni cu care să se V. D.

au cumpărat numai în anul despre această gospodărie colectivă, nul este bine îngrăşat şi lucrat cum

1957. o semănătoare de cereale, atît în Pianu, cit şi în satele din jur. Pe calea dezvoltării se cuvine pot fi obţinute producţii Povestea unui stand de cârti
o grapă şi lemnele necesare In anii trecuţi se vorbea peste tot că multilaterale mari. In anul trecut, spre deosebire
construirii unei magazii pentru membrii ei primesc puţine produse, de ceilalţi ani, ei au îngrăşat o bună
depozitarea uneltelor agricole. iar despre bani nici nu putea fi vorba. In adunarea generală pentru discu­ parte din teren, iar culturile au fost
Acestea erau vorbe tendenţioase tarea dării de seamă s-a subliniat că bine întreţinute. Rezultatul s-a văzut.
Rezultatele bune obţinute de Lucrurile trebuie văzute aşa cum sînt multe din aceste lipsuri au fost înlătu­ Producţia de grîu a sporit dintr-odată

întovărăşiţi au determinat pe ele. Colectiviştii harnici au primit în rate şi că acum gospodăria colectivă cu 6-700 kg la ha. La fel a sporit şi Cu circa doi ani în urmă, sau, mai precis, n-a fost dată Acum, la comitetul U.T.M.
mulţi ţărani individuali să facă fiecare an cantităţi însemnate de pro­ a început să facă paşi mari pe calea producţia la celelalte culturi. Ca ur­ „Librăria Noastră", unitatea o parte din ei. Şi, mu la mult al întreprinderii e un alt secre­
cereri de înscriere. De la inau­ duse din gospodărie. Produsele primi­ dezvoltării ei multilaterale. In anul tre­ mare, colectiviştii au putut împărţi nr. 18 din Călan a luat fru­ timp după aceasta, spre noro­ tar. La rîndul lui, a promis şi
cut a fost mărit simţitor numărul ani­ moasa iniţiativă de ia organiza cul lui şi ghinionul tovarăşei
gurare şi pînă în prezent, s-au te nu numai că le-au ajuns pentru malelor şi mai ales al bovinelor. Ca cantităţi însemnate de cereale la zi- în cadrul întreprinderii uzina Elena Priplata, responsabila u- el că se va interesa şi, intr-ade­
mai înscris peste 50 familii. nevoile familiei, dar mulţi au avut de urmare au crescut şi veniturile bă­ muncă. Familia colectivistului Ilie Paş- „Victoria“-Călan, un stand de nităţ’i de librărie, tov. Sălăjan văr, se pare că aşa va fi. In
unde să şi vîndă. Erau într-adevăr unii neşti aie gospodăriei. Dacă în anul ca, compusă din trei braţe de muncă, cărţi pentru muncitori. Acest a fost schimbat, iar în locul lui
Harnicii întovărăşiţi din „Vi­ colectivişti care primeau puţine pro­ 1950 abia 50 ia sulă din venitul bă­ a primit de exemplu în anul trecut stand >a fost alcătuit cu ajuto­ tot cazul rezolvarea acestei pro­
ile noi" sînt hotărîţi să mun­ duse. Dar trebuie ştiut că aceştia nesc global al gospodăriei, provenea 2.340 kg. grîu peste 1.000 kg. porumb, rul organizaţiei U.T.M. Secre­
cească în acesl an cu eforturi erau cei care n-au venit Ia lucru în din vînzarea de animale şi produse peste 2.300 kg cartofi, alte produse, a venii un alt secretar. Ş] a- bleme mult tărăgănată, ar adu­
sporite, în aşa fel ca întovără­ gospodărie. Este şi firesc ca aceştia animale, apoi în anul 1957, aproape precum şi suma de peste 2.000 lei. tar al comitetului U.T.M. pe
şirea lor să devină un puter­ să primească puţin, deoarece şi în gos­ 80 la sută din venitul bănesc global Asemenea cantităţi de produse au pri­ întreprindere era, pe vremea a- ccsla a promis că se va inte­ ce un mare bine muncitorilor
nic centru de atracţie pentru podăria colectivă se aplică principiul: a provenit din vinzar-a de animale şi mit şi familiile colectiviştilor Nicolae ceea, un oarecare tov. Sălăjan.
ţăranii individuali. „Cine nu munceşte nu tnănlncă". produse animale. In anul trecut s-au Mogoş, Simion Precup şi ale altora. resa, că va lua măsuri pentru din întreprindere ! Avînd situa­
realizat peste 30.000 Iei numai din Promiţător din fire, aceasta ca banii să revină librăriei. ţia limpezită, librăria va putea
L. CRIŞAN Şi pentru că am spus la început că vînzarea tăuraşilor de rasă. Acesta A crescut cointeresarea a promis că întreaga sumă ce Cum s-a interesat şi ce fel de organiza din nou standuri de
corespondent lucrurile trebuie văzute aşa cum sînt este de fapt primul an în care gos­ colectiviştilor se va încasa de la vînzarea măsuri a luat, nu se ştie : cert
ele, este necesar să se arate şi alt­ podăria colectivă realizează venituri cărţilor din stand, va fi vărsată este însă că promisiunea lui riu cărţi în uzină.
—O— ceva. in gospodăria colectivă din Pianu din vînzarea taurinelor. De la porci Trebuie arătat că datorită sporirii librăriei căreia de fapt i se şi
de Sus sînt largi posibilităţi de spo­ s-au realizat 13.000 lei, în timp ce cantităţilor de cereale, repartizate la cuvenea. Numai că între^ pro­ s-a adeverit. V. D.
Tratative economice între rirea producţiei agricole. Dacă aceste zi-muncă şi mai ales a faptului că misiunea lui şi între faptă s-a
posibilităţi ar fi fost folosite, atunci dovedit a fi o mare nepotrivire. O -O-O*-O*
Republica Populară
valoarea zilei-muncă ar fi fost mult în anii trecuţi se realiza cei mutt 5.000 s-au împărţit hani, a crescut mult Cărţile, e drept c-au fost vîn- T.
mai mare. in mai mulţi ani însă gos­ lei anual. De la ferma de oi s-a rea­ cointeresarea colectiviştilor de a par­ dute, dar banii n-au fost daţi, tr/irOROt APROP/AZr

Ungară şi Republica

Populară Romlnă podăria colectivă a realizat producţii lizat un venit de 27.000 iei, faţă de ticipa cu regularitate la lucrările din M TIC pŢI B i^ rE T U t
mici la ha. La aceasta au contribuit 13—15.000 lei, cît se realiza anual cadrul gospodăriei. In anul 1956 ve­
Intre 14 şi 21 ianuarie 1958 două cauze principale, in primul rînd înainte. Trebuie amintit şi faptul că neau Ia lucru în medie 30 braţe de lâ

au avut loc la Budapesta tra­ terenul nu a fost îngrăşat şi exploa­ în anul 1957, gospodăria colectivă a muncă la zi, dar şi acestea numai în OrETRA
tative între delegaţiile guverna­ tat în mod raţional, iar în al doilea mai crescut 11 perechi de junei şi un perioadele de vîrf. In anul 1957 au ve­ ON LARG SORTÎMEA/T
mentale ale Republicii Populare rlnd culturile nu au primit îngrijirea însemnat număr de porci pe care-i va nit în medie 64 braţe de muncă zil­ DfPRER&RATE
Romîne şi Republicii Populare necesară, ingrăşarea terenului nu s-a vinde in anul 1958. nic, din cele 66 cîte sînt în gospo­
Ungare. putut face dirr cauza tendinţei greşite dărie. Important este că această par­ <z-
a multor colectivişti, de a nu creşte Se vede deci limpede că numărul ticipare a fost constantă aproape în
animalelor a crescut simţitor în anul Sl/PCR/OAnA

Tratativele au decurs în- spi­ animale, care să' producă gunoi. Tot t/ecut şi ca urmare au fost realizate11 fiecare- lună a anului. Chiar şi în luna

ritul colaborării şi înţelegerii ’ aceâ'stă tendinţă greşită a făcut^ca ’ sa • ^ venituri' băneşti insehinate. Văniiu deetrftbri'd' ad!"participat în medie la cAtjaMA/zaX, de
rlle băneşti realizate, au permis să se lucru 43 braţe de muncă zilnic. A- DIRECŢIA OITIIZARII CÂRTII
depline a ambelor părţi. nu se cultive trifoi, borceag şi alte împartă în anul 1957 cîte 3 lei la cesta este un semn bun. Dar sînt al­
In cadrul tratativelor au fost plante furajere, care, după cum se zi-muncă în fiecare trimestru. Colec­ tele şi mai bunp. Văzînd realizările
ştie, refac structura solului şi-l îmbo­ tiviştii au învăţat acum din proprie ex­ obţinute în anul trecut de colectivişti,
dezbătute probleme cu privire găţesc în anumite substanţe de care

la lărgirea şi intensificarea ex­ culturile cerealiere au nevoie pentru perienţă că izvorul veniturilor băneşti mai mulţi ţărani muncitori, care pînă
acum au stat departe de gospodăria co­
perimentărilor în domeniul in­ a se dezvolta şi rodi. ÎI constituie ramurile anexe de pro­ lectivă, şi-au depus cereri de înscriere. O aniversare glorioasă
dustriei chimice, în vederea in­ ducţie. Ei au discutat mult despre a- Numai in adunarea generală în care
troducerii tehnicii noi. Slaba îngrijire a culturilor s-a da­ ceastă problemă în adunarea genera­ s-a ţinut darea de seamă, au fost pri­ Tratatul de prietenie, colabo­ diţionaleie legături dintre cele Ajutorul reciproc în domeniul
torat faptului că numeroşi colectivişti lă, luînd şi unele hotărîri importante. mite trei noi familii cu o însemnată ştiinţific, economic şi cultural
Rezultatele tratativelor adîn- nu participau cu regularitate la lucru, Au hotărît de exemplu ca în anul suprafaţă de teren. rare şi asistenţă mutuală în­ două popoare, cimentate de-a a dat roade bogate. Au fost
cesc relaţiile de prietenie şi a- mai ales în perioadele cînd culturile 1958 ferma de oi să fie mărită ia 500 construite o serie de noi obiec­
jutor reciproc dintre cele două aveau nevoie de îngrijiri. capele, să înfiinţeze o fermă de vaci, Pentru anul acesla, colectiviştii din cheiat între Republica Populară lungul veacurilor. tive industriale, s-a făcut un
•ţări socialiste. să mărească numărul scroafelor fătă- Pianu de Sus, şi-au prevăzut în pianul vast schimb de documentaţie
Bani înlr-adevăr nu s-au împărţit toare la 10 capete, iar numărul stu­ de producţie sarcini îndrăzneţe, care, Romînă şi Republica Populară Popoarele romîn şi polonez tehnico-ştiinţifică, au crescut .
mai mulţi ani la rînd în gospodăria au avut de înfruntat acelaşi >
nemilos jug al exploatării bur­ )
pilor la 25 familii. Pentru ca numărul îndeplinite, vor face ca gospodăria Polonă, a împlinit astăzi 9 ani

Printre tractoriştii animalelor să poată creşte s-a hotărît colectivă să se dezvolte simţitor, iar de existenţă. Document de o gheziei şi moşierimii autohtone
să se construiască un saivan pentru
500 oi, un siloz în capacitate de 5 veniturile colectiviştilor să crească importanţă deosebită pentru în. cît şi a imperialismului străin. schimburile economice, s-au

mult. T. AURI AN tărirea prieteniei dintre cele Reacţiunea internaţională, în dezvoltat şi întărit relaţiile
două ţări, el consfinţeşte tra- vederea pregătirii atacului mi- culturale.
de la S. M. T. Orăştie
şelesc împotriva U.R.S.S., le-a Poporul polonez, sub condu­

rezervat, atît Romîniei cît şi cerea Partidului Muncitoresc

Poloniei rolul de jandarm al Unit Polonez a obţinut uriaşe

Nici nu te apropii bine de lucruri bune. Mereu fruntaşă la imperialismului la vestul gra­ victorii. Dintr-o ţară care con­
reparaţii, întreţinerea maşini­
noua aşezare a S.M.T.-ului O- niţelor U.R.S.S. prin faimosul ta prea puţin în balanţa indus­
răştie şi, vesel te întîmpină lo­ lor, la efectuarea lucrărilor de
vituri de ciocane, uruit de mo­ calitate etc., ea a cîştigat admi­ „cordon sanitar’’. Ambele po­ trială a Europei, Polonia a a-
toare, sunete metalice. In salo­ raţia tuturor.
pete, voioşi, „flăcăii" de la poare au trebuit să lupte din juns astăzi să ocupe locul cinci
Direct interesaţi în obţinerea
S.M.T. Orăştie trebăluiesc de rezultatelor, membrii echipei, greu împotriva acestui dublu pe continent. Acelaşi avînt
zor. Ceata şi vîntul nu-i împie­ conduşi de Ştefan Nica, nu vor
dică. Demontează şi montează rămîne mai prejos. Şi cum ar jug apăsător. l-au luat agricultura, ştiinţa şi
piese, călesc oţel, nituiesc, ri­ cămine cînd anii trecuţi, pe pri­
dică table de aramă etc. Mo­ mul plan era Ştefănică şi oa­ Victoria istorică a armatelor cultura. Nivelul de trai al oa­
toarele reparate, sînt montate menii lui ? Acum, încă nu se
la loc. Macaralele scirţiie, ri- ştie cine va cîştiga. In S.M.T. sovietice asupra fascismului, menilor muncii a crescut ne­
mai sînt şi alte echipe. Pînă se lupta eroică a forţelor patrio­ contenit.
dicind piese deasupra tractoa­ va şti cîştigătorui, conducerea Consecvente politicii de co­
relor. tice interne, le-au ajutat să-şi laborare internaţională, R. P.
S.M.T. Orăştie .a făcut calculul realizeze visul mult dorit. Eli­ Romînă şi R. P. Polonă spri­
La atelierul de fierărie şi la la reparaţii şi întreţinerea trac­
cel mecanic lucrul este în toi. toarelor în primele 20 de zile berate de sub jugul hitlerist, jină cu fermitate lupta dusă
Nimeni nu umblă fără rost. ale lunii ianuarie 1958: 31 trac­
toare reparate din 83, 41 plu­ Romînia şi Polonia au pornit de marea Uniune Sovietică
Fiecare este absorbit de aceeaşi guri din 77, 10 semănători din De curind, pe un drum nou, drumul fău­ pentru apărarea păcii. La tri­
dorinţă : tractoarele şi celelalte 18, 40 grape cu colţi din 53. s a construit cel
maşini să fie terminate la timp. de-al şaselea ririi unei vieţi libere şi feri­ buna Organizaţiei Naţiunilor
Intîrzierile pot costa scump. Acestea sînt realizările în cite. Intre cele două popoare Unite, pe căi diplomatice, am­
Campania de primăvară bate cele 20 de zile de muncă din furnal rotativ s-au creat relaţii noi, bazate bele ţări, membre ale O.N.U.,
la uşă. anul acesta ale tractoriştilor de pe înaltele principii ale inter­ şi-au ridicat nu odată glasul
la S.M.T. Orăştie. Ele par mo­ la fabrica de pentru întărirea păcii şi cola­
Aplecaţi deasupra unui deste, dar, ţinînd seamă că fie­ ciment „Wiek"
U.T.O.S. 2, tractoriştii din echi­ care şurub, fiecare piuliţă, fie­ din localitatea
pa iui Ioan Stelniuc lucrează care piesă ,a fost verificată mi­ Ogrodzience, naţionalismului proletar. borării internaţionale, împotri­
de zor. Par a fi grăbiţi. Văzîn- nuţios, nu este lucru puţin,
du-i, îţi vine să crezi că din Silezia (R. P. Făcînd parte din marea fa­ va războiului. Planul Rapacki
graba lor iese un lucru de mîn- Pînă la termenul fixat pen­ Polonă). In cu- milie a ţărilor socialiste, avînd de constituire a unei zone de-
tuială. Dar nu, nu-i adevărat. tru terminarea reparaţiilor, mai nuclearizate în Europa, mesa­
sînt zile destule. Tractoriştii de rînd producţia un prieten şi aliat de nădejde jele adresate de tovarăşul
„Leii", cum li se spune echi­ Ia S.M.T. Orăştie nu aşteaptă zilnică de clin- în puternica Uniune Sovietică, Chivu Stoica guvernelor ţărilor
însă ultima zi. Ei vor cu tot di­ cker a acestei
pierilor lui Stelniuc, sînt cei nadinsul ca cel pufin cu 10 zile fabrici va fi de cele două ţări au pornit cu ho- balcanice, precum şi alte ac­
mai buni din staţiunea de ma­ înainte de termen să raporteze
şini şj tractoare de la Orăştie. că sînt gata pentru a începe 2.000 de tone. tărîre pe drumul construcţiei ţiuni diplomatice care şi-au gă­
Acum au reparat ultimul trac­ campania de primăvară.
tor. IN CLIŞEU: socialiste. Ajutate dezinteresat sit un larg ecou în rîndui opi­
Exteriorul fa­ de Uniunea Sovietică, Romînia niei publice, sînt o mărturie vie
Despre oamenii din echipa bricii.
şi Polonia au obţinut, într-o a năzuinţei de pace ce animă
lui Stelniuc s-au auzit multe
perioadă relativ scurtă, succe­ cele două ţări.

se de seamă în toate domeniile Acum, cînd sărbătorim nouă

vieţii politice, economice, cul­ ani rodnici de la semnarea Tra­

turale. tatului de prietenie, colabora­

ATENŢIUNE ! Notaţi şi reţineţi data. La 31 ianuarie va Tratatul de prietenie, cola­ re şi asistenţă mutuală dintre
avea loc o nouă tragere specia lă „LOTO CENTRAL" ou pre­
borare şi asistenţă mutuală Romînia şi Polonia, poporul
mii în sumă fixă de 50.000 lei, 10.000 lei şi 3.000 lei, în afara
premiilor obişnuite. semnat în 1949 a consfinţit nostru urează poporului frate

La tragerea din 31 ianuarie se vor scoate din urnă 13 drumul prieteniei, al dezvoltă­ polonez noi succese pe drumul
numere, 9 pentru premii obişnuite, 4 pentru premii supli­
mentare. rii relaţiilor economice şi cul­ glorios pe care păşeşte, noi

Nu neglijaţi! Cumpăraţi-vă din vreme biletele pentru turale între cele două popoa­ succese în întărirea relaţiilor
tragerea specială „LOTO CENTRAL" din 31 ianuarie.
re. In cursul celor 9 ani de prieteneşti între Republică

la semnarea Tratatului, au fost Populară Romînă şi Republica

cucerite victorii după victorii. Populară Polonă.