Page 6 - 1958-01
P. 6
Pag. 2 ÎJRUMUL SO'CTALÎSMVLV I Nr. 950
Rodnic bilanţ cultural Din tarile de democrafie populară
în raionul Alba în cAo.. 1lectarea ‘ ''
şi difuzarea presei ^ ° <>0<><><^0<:><><><><><><;k><><><><><><><><>00<><XX>0<><><S>OC>CX><X><>C<>^>OS>>0000v<x>o<x>(xxx>000000 OOOOOOO
In oraşul Deva R. R. Chineză Zăcăminte de substanţe minerale utile
Sărbătorirea celei de-a 10-a pe scena Casei raionale de cul ba Iulia şi Teiuş s-au situat co Kauba Maria Pe întinderile nem ărginit ale fier. Numai în patru regiuni Lungimea stratului situat a-
aniversări a proclamării R.P.R., tură formaţiile artistice, soliştii rurile din Teiuş, Galda de Jos, Chinei, în munţii Iunnanului şî (Nanjşan, Finhuanşan, Guşan şi proape de suprafaţa pămintu-
a coincis cu încheierea manifes vocali, instrumentiştii şi dansa Stremţ, echipele de jocuri din lucrează de mai in cimpiile MQngoliei interioa Şaogu) rezervele de minereu de lui atinge 360 km, iar grosimea
taţiilor cultural-artistice ce au torii de la întreprinderea „Ar Stremţ, Căpud, Şeuşa, Ciugud, mulţi ani In re, pe malul fluviului Ianţzi şi fier sînt evaluate la 500.000.000 este de 2—4 m. Rezervele de
avut loc in Luna culturii romi- dealul", cooperativa „Munca cît şi solistele Păcurar Maria sectorul de di podişurile Sinţzian-ului işi des tone. Această cantitate este su cărbune din 'acest zăcămînt sint
neşti (1—30 decembrie 1957). nouă", fabrica „Ardeleana", etc. fuzare a presei. făşoară activitatea geologii chi ficientă pentru 50 de ani de evaluate la -aproape 5 miliarde
Nelipsite de la acţiunile desfă din Stremţ, Lupea Veronica din In bună parte, nezi. Ei au descoperit în ulti funcţionare a unei. uzine side tone.
Unităţile culturale din raio şurate în săptămîna muzicii, au Obreja, Florea Petru din Stremţ, datorită muncii mii ani numeroase zăcăminte rurgice cu o capacitate anuală
nul Alba — căminele culturale fost formaţiile artistice ale şco V. Rusan şi Cornelia Avram din bogate de substanţe minerale u- Importante zăcăminte carbo
săteşti, formaţiunile culturale Sîntimbru. tile. In provincia Anhuei, în a- de 1.000.000 tone fontă. nifere au fost descoperite de a-
ale sindicatelor, Casa raională propiere de uzina siderurgică semenea intr-un judeţ din pro
de cultură, teatrul de păpuşi, larilor şi pionierilor, care au Că trecerea în revistă s-a sol sale, oamenii din Maarşan, cercetătorii bogă La răscrucea a trei provincii vincia Gansu — in partea de
muzeul din Alba Iulia — au dat programe in şcoli şi in să dat cu un bilanţ rodnic, se da- muncii din oraş ţiilor subterane au descoperit nord-vest a republicii.
participat la sărbătorirea Lunii lile de spectacole. primesc la timp mari zăcăminte de minereu de — Sîciuan, Guicijou şi Iunnan
culturii prin cele mai felurite toreşte faptului că activul sec ziarele şi revis-
forme de activitate, antrenând In ziua de 15 decembrie — ţiei de învăţămînt şi cultură, cit iele la care sînt abonaţi. — au fost descoperite zăcămin
in acţiunile culturale întreprin declarată ca zi a schimburilor şi al Casei raionale de cultură
se, noi mase de oameni ai mun de experienţă între unităţile din Alba Iulia, au urmărit cu Balog Gheorghîna te foarte bogate de antracit.
cii, activizând şi îmbunătăţind
munca cultural-artistică sub toa culturale din raion, 16 unităţi perseverenţă ca toate acţiunile este difuzoare R. D. G erm ană Dezvoltarea flotei comerciale maritime
te raporturile. Multe din aceste culturale fruntaşe cu formaţiile prevăzute a se desfăşura in Lu voluntară la co
unităţi au putut prezenta la lor artistice s-au deplasat şi au na culturii, să fie îndeplinite cu mitetul orăşe
sfârşitul lunii un bilanţ cultural dat programe în alte localităţi. succes, lucru ce s-a reuşit în nesc P.M.R. un In anul 1957 flota comer
rodnic şi rezultate din cele mai Intre 14—24 decembrie în bună măsură. de reuşeşte să cială maritimă a Republicii De doilea plan cincinal vor fi în găturile internaţionale ale So
frumoase. colecteze şi să mocrate Germane a luat o ma treprinse lucrări importante cietăţii de navigaţie maritimă
toate localităţile cu populaţie a- Ceea ce reţine in prezent a- difuzeze In mod re dezvoltare. In cursul acestui pentru sporirea flotei comercia din R. D. Germană. In prezent,
Reamintind unele din cele mai parţinînd minorităţilor naţio tenţia organelor raionale de în exemplar zia an, prin lansarea navelor „Frie- le maritime a R. D. Germane. ea întreţine legături permanen
importante acţiuni culturale ce nale, colectivele căminelor ^cul văţămînt şi cultură este de a rele. den“ şi „Freundschaft", precum In 1960 ea se va compune din te cu societăţile de navigaţie
au fost întreprinse în Luna cul turale şi echipele şcolilor, au găsi noi metode pentru ca uni şi a altor nave maritime, tona 56 nave maritime. In cursul ur maritimă din peste 20 de ţări.
turii, nu putem să nu menţio prezentat programe în limbile tăţile culturale rămase în urmă, Albu Rozalia jul total al flotei comerciale a mătorilor trei ani tonajul flo In anul 1957 volumul transpor
năm succesele de care s-au bu minorităţilor naţionale. Deose ca cele din Zlatna, Hăpria, Al- crescut de aproximativ două tei comerciale maritime a Re turilor efectuate de flota mari
curat iniţiativele luate de Casa bit de frumoasă a fost activita maş, Benic, etc., să-şi regăseas de la regiunea ori. publicii Democrate Germane va timă a R. D. Germane s-a du
raională de cultură şi Muzeul tea culturală desfăşurată cu a- că ritmul şi să se încadreze in P.T.T.R., înde creşte de aproape patru ori. blat în comparaţie cu anul
regional din Alba-Iulia încă în ceastă ocazie de artiştii ama avintul care a împins majorita plineşte munca Pînă ia sfîrşitul celui de-al 1956.
primele zile ale lunii. In săptă- tori germani din Berghin. tea unităţilor culturale din ra de difuzoare vo Se întăresc şi se dezvoltă le
mîna muzeelor şi artelor plas luntară a pre
tice, conducerea muzeului a pre In săptămîna dramaturgiei o- ionul Alba, de a face totul ca sei cu multă R. P. Polonă Uzina metalurgică „Warszawa"
zentat' în faţa oamenilor mun riginale, brigada artistică a me .lunile de iarnă să înregistreze conştiinciozitate, '
cii din Alba Iulia, Zlatna şi dicilor din Alba Iulia, a pre succese mult mai mari ca în
Teiuş, conferinţa despre realiză zentat în faţa a peste 800 de trecut, in opera de culturalizare In partea de nord-est a capi cum şi toate clădirile anexe. U- trată cu tehnica cea mai moder
rile economice şi social-cultu- spectatori un reuşit program de a maselor, oamenilor muncii de talei R. P. Polone, unde nu de zina se construieşte cu ajutorul nă, va fi dată în exploatare in
rale din regiunea Hunedoara, a estradă, mult apreciat. mult se întindeau terenuri vi Uniunii Sovietice. Utilajul de tr-un viitor apropiat. De ase
organizat expoziţii şi acţiuni la oraşe şi sate. rane, in prezent se află un ma bază este livrat de întreprinde menea se lucrează la construi
muzeale, implinindu-se in acest re şantier. Aici se construieşte rile industriale din Moscova şi rea altor obiecte de producţie.
an 70 ani de activitate a mu Teatrul de stat de păpuşi din V. PAŞTEANU fapt pentru care [ uzina de oţeluri speciale „War- Leningrad, Ural şi Ucraina.
zeului. Numărul vizitatorilor a szawa". In acelaşi timp se construiesc
sporit considerabil. Alba Iulia — deşi ocupat cu şeful secţiei de învăţămînt a ajuns să devi-, In prezent lucrările au fost instituţii culturai-educaţive şi
Primii constructori au apărut concentrate Ia construirea turnă administrative. Aproape de uzi
Pe lin g ă' Casa raională de pregătirea programelor pentru şi cultură a Sfatului popular nă fruntaşă pe oraş. aici acum trei ani. De atunci toriei de' oţel. Sînt pe termina nă s-a construit un club cu o
cultură s-a organizat o expoziţie au fost construite secţiile de te lucrările de montare a utila sală de spectacole avînd aproa
de artă plastică cu lucrări ale sărbătorile de iarnă — a orga raional — Alba forje, electroliză, transport, pre jului. Turnătoria de oţel înzes pe 1.000 de locuri.
amatorilor din Alba Iulia şi ale
membrilor cercului de artă plas nizat ieşiri, dînd spectacole
tică ce funcţionează pe lingă a-
ceastă casă de cultură. Peste 40 foarte reuşite în mai multe lo Expoziţia „io ani de putere
de lucrări expuse s-au bucurat calităţi, printre care in comuna
de aprecierea publicului din o-
raş care a vizitat in număr ma Mihalţ unde au participat şi ce 1 R. C e h o s lo v a c ă ’ Avintul economiei naţionale
re expoziţia ce a stat deschisă
10 zile. In şcolile medii şi de 7 populară In regiunea Hunedoaratăţenii satelor Cistei şi Obreja.
ani din raion au fost organizate Cum era şi de aşteptat, în
23 expoziţii cu lucrări de desen
cheierea şirurilor manifestaţiilor (Urmare din pag. l-a) meladă din Haţeg, Trustul Gostat din Deşi din punct de vedere al al patrulea. Germană, iar in privinţa pro
şi picturi. suprafeţei (127.900 km. p.) şi al Industria constructoare de ducţiei de maşini-unelte pentru
Bogată în activitate a fost în cultural-artistice din cadrul lu Orăştie. numărului locuitorilor (aproxi prelucrarea metalelor se apro
mativ 13.300.000), Cehoslova maşini a Cehoslovaciei este bi pie de S.U.A.
raionul Alba săptămîna muzi nii culturii, a fost marcată prin le şi îmbrăcăminte a crescut de două De o atenţie deosebită se bucură cia face parte din statele mici, ne dezvoltată. In ce priveşte
cii şi dansului, inaugurată în ea este o ţară cu o economie producţia de maşini pe cap de Naţionalizarea întreprinderilor
ziua de 8 decembrie la centrul organizarea unei treceri în re ori. In 1957, au fost distribuite măr standul în care sînt expuse o serie de naţională bine dezvoltată. In ce locuitor, Cehoslovacia a întrecut industriale, înfăptuită in peri
de raion printr-un concert spec priveşte extracţia de huilă şi numeroase state capitaliste dez oada 1945— 1948, a dat un ma
tacol dat de corul casei raio vistă a celor mai bune echipe furi populaţiei în valoare de peste obiecte de artă populară. Vizitatorii ad producţia de oţel, Cehoslovacia voltate. re avint dezvoltării industriei
nale de cultură, condus de prof. ocupă locul al 12-lea în lume, cehoslovace. In 1956 volumul
Letiţia Contor. Cti această oca şi formaţii din raion. Acest lu 1.800.000.000 lei. O scrie din aceste miră frumoasele costume pădureneşti iar în ce priveşte extracţia de In privinţa producţiei de uti producţiei industriale a Ceho
zie prof. Ioan Crăciun, a vorbit cărbune brun şi lignit — locul laj pentru industria chimică Ce slovaciei a crescut de 2,7 ori în
despre dezvoltarea mUzicii ro- cru s-a făcut în ziua de 29 de mărfuri, cum sînt diferitele tipuri de de la Hunedoara, costumul moţilor de hoslovacia se află la acelaşi comparaţie cu anul 1937.
mînesti în cei 10 .ani de la crea nivel cu Republica Federală
rea R.P.R., iar cei peste 150 cembrie în centrele: Alba Iu încălţăminte, covoare, vase etc., sînt ia Zlatna, sau al mărginenilor de la
membri ai ansamblului coral lia, Zlatna, Teiuş, Ighiu şi Hă- prezentate în expoziţie de fabrica de Poiana.
au demonstrat în faţa a peste
700 spectatori, frumuseţea cîn- pria. Pregătirile ce au avut loc încălţăminte „Ardeleana" din Alba-Iu- Pe panourile expoziţiei mai sînt ^QQQDCX^XÎCOSOCOOOOCCC
teceior patriotice de masă, a ce în vederea acestei zile, au fă lia, precum şi de cooperaţia meşteşu înscrise o serie de cifre care ilustrea
lor din repertoriul clasic sau cut ca sălile destinate trecerii gărească din regiune, (Sebeş, Baia de ză dezvoltarea sectorului social-cultu- *********** **************^
inspirate din folclor. In aceeaşi în revistă să fie pline pînă la Criş, Alba-Iulia, Deva, Orăştie). ral al regiunii Hunedoara! numărul
zi s-au prezentat în cuprinsul ultimul loc. medicilor a crescut de la 311 în 1947, ÎNTREPRINDEREA ¦
raionului peste 70 programe de Sectorul agricol este reprezentat prin- la 612 în 1957. In regiune sînt 7(2
cîntece şi dansuri, vizionate de De remarcat este faptul că u- tr-o serie de panouri care oglindesc şcoli cu 52.222 elevi ş i’32.958 cadre di ATELIERELE CENTRALE *
nele echipe s-au prezentat cu realizările obţinute în sporirea produc dactice, un institut superior cu 667 stu
9.653 spectatori. repertorii noi, pregătite special ţiei la hectar şi transformarea socia denţi. S-au cteat trei unităţi de artă, CRIŞCIOR *
In zilele.care au urmat pînă în Luna culturii, aşa cum au listă a agriculturii. iar Ia sate funcţionează peste 500 de
fost programele date de forma unităţi culturale. angajează
in 15 decembrie, s-au perindat ţiile din Galda, Miceşti, etc. Al In sectorul socialist al agriculturii la
tele au pregătit piese cu conţi data organizării expoziţiei, erau intra Cei peste 6.000 de vizitatori al ex ˇ
nut legat de viaţa satului, de te în regiunea noastră peste 14.000 de poziţiei — pînă la data de 4 ianaurie Contabil şef de secţie cu *
transformarea socialistă a agri familii, cu peste 20.000 ha teren. Exis 1958 — dovedesc interesul şi dragostea
culturii, aşa cum au făcut echi tau 53 gospodării agricole colective şi cu care oamenii muncii din regiune experienţă în sectorul indus- ţ
pele de teatru ale clubului C.F.R. 270 întovărăşiri agricole. Desigur că vin să aprecieze realizările regimului
Teiuş, căminelor culturale din de atunci şi pînă acum numărul lor a nostru în cei 10 ani de putere populară. trie şi construcţii, în sectorul
Şard, Ighiu, etc. crescut. Superioritatea sectorului socia Impresiile consemnate în condica pusă
list din agricultură reiese şi din pro la dispoziţia vizitatorilor, confirmă în construcţ,ii ş. i montajje. ¦
Trecerea în revistă, organiza dusele agricole expuse: grîu, porumb crederea şi entuziasmul cetăţenilor faţă Solicitanţii se vor prezenta ¦
tă la capătul acţiunilor din hibrid, orz, ovăz, floarea-soareiui de ca de înfăptuirile măreţe din regiune, toa
Luna culturii, a dat prilej sti litate superioară, obţinute în gospodă te fiind în interesul creşterii nivelului cu acte în regulă la Intre- ¦
mulării celor mai bune forma riile colective din regiune.
ţiuni şi echipe de pe raza raio prindere. ¦
------------------------------------------------ :
VIZITAŢI |
nului. Comisiile care au înre Producţia de pîine a crescut faţă de de trai material şi cultural al poporu magazinele de produse¦
gistrat rezultatele, au fost bucu 1947 de 2,8 ori, iar cea de carne de lui muncitor. industriale aparţinîndî
roase să înmîneze 39 de diplo 1,8 ori. Sectorul industriei alimentare Expoziţia esle deschisă pînă ia sfîr- O.C.L. Industrial Deva*
— unde g ă siţi: ----- X
me echipelor şi soliştilor evi esfe reprezentat prin produsele fabri şiiul lunii ianuarie 1958 şi poate fi vi
denţiaţi. Pe primele locuri la Al cii I.A.R.T. din Deva, Fabrica de mar- zitată zilnic între orele 9 şi 20. © sortiment bogat de stofă X
şi m ătăsu ri; X
**
X © galanterie fină pentru *
Prih paraziţii (viermi), intes tă (o linguriţă la pahar de apă
tinali, Înţelegem o serie de vie — '-1 la 3 pahare după vîrsta X temei şi b ă r b a ţ i ¦
copilului) şi apoi se va privi cu ¦¦
Viermii intestinaliţuitoare ce trăiesc în intestinele atenţie apa eliminată dacă e 5 ® articole de parfumerie ¦
posibil pe un fond negru.
omului sau ale animalelor, care obiecte şi cu acestea pot ajunge sar să treacă prin forma larva X şi cosmetice in sortimente ¦
se hrănesc fie cu produsul de din nou în gură, stomac, dînd ră prin intermediul peştelui, ca Cum oe putem feri de a con
digestie al gazdei respective, fie noi limbrici, re apoi fiind consumat insufici tracta viermii intestinali? Avînd X variate ; X
cu sînge extras din. peretele tu-, ent fiert sau fript, se va dezvol în vedere că in majoritatea vier- ¦ ¦
bului digestiv. Prin prezenţa lor Oxiurii sînt viermi mici de ta în intestinul omului. minozelor molipsirea se face
în organismul nostru ei produc 2-10 mm., albicioşi ca un fir de prin ouă introduse în gură, fie X ® mari sortimente în con- *
în mod direct, tulburări foarte aţă. Femela oxiurului depune Cum se pune diagnosticul de prin mîinile murdare, prin fruc
variate, iar alteori deschid porţi ouăle la nivelul anusului, produ- paraziţi intestinali şi cine-1 va te, legume sau apă infectată cu X fecţii de femei şi bărbaţi X
de pătrundere microbilor intes cînd mîncărimi puternice. La pune ? Aceasta este sarcina me ouă de paraziţi de pe o parte,
tinali în ţesuturile organismului fetiţe oxiurii pot ajunge din a- dicului. Diagnosticul se stabi iar pe de altă pafte prin inter $ lenjerie; i
prin rănile deschise. nus în organele genitale produ- leşte după semnele enumerate mediul cărnii de porc, vită, peşte
cînd o iritaţie, apoi secreţie. Da mai sus, pe punerea în evidenţă insuficient fiert sau fript, alte X © încălţăminte de bună X
Mărimea paraziţilor intesti torită scărpinării la anus, sub a paraziţilor sau a ouălor de pa ori prin rufele murdare-Y'Spre a
nali variază foarte m u lt: botrio- unghii pot ti suprima aceste modalităţi de in $ calitate, pentru temei, băr- ţ Q C .lt* F W D U S E lA /D U SF /ifA iE
cefalul 10-12 m., panglica de raziţi, şi cu un fectare este necesar să con X
3-8 m., iar geardia e aşa de luate mii de ouă /ftfr n t examen de labo- struim latrine igienice ca X baţi şi copii; Âvr CtLRjSJCWAu
mic încît nu se vede numai^ la care sint din Jj), rator auxiliar re să fie desinfectate pe
microscop. Indiferent de mări nou înghiţite din singe: eo- riodic cu lapte de var. • tricotaje mai multe sor- X JE K 4
mea lor, forma lor rotundă sau prin ducerea mîinii la gură, cr zinofilia. Apa canalizată (apa curgă X
plată, viermii intestinali pot pro sau fără alimente. toare sau fîntînă) să se consu tim ente; DGSFACS PGATfiO SGZOMOL
duce o serie de tulburări c a : Trebuie să atragem atenţia că me numai fiartă. Legumele şi
lipsă de poftă de mîncare, scă Panglica (tenia solum). Ouăle fructele să fie bine spălate, iar * OB tAHNA
dere în greutate, dureri de cap, acestui vierme sînt eliminate un singur examen de laborator cele în coajă pot fi curăţate. Car (JHBOGAT SonT/MteHT
vărăsături, diaree sau constipa- deodată cu ultimele fragmente pentru ouă de paraziţi poate fi nea ce se consumă să fie bine © diferite jucării, articole X D&CCWTCCT'//'
ţie, mîncărimi ale nasului şi şe ale parazitului (proglote) şi a- neconcludent în cazul negăsirii fiartă sau friptă. Măturatul să muzicale, biciclete mari şi X « « 6 /;
zutului, paliditate, dureri abdo poi sînt înghiţite de porc. In or ouălor de paraziţi şi mai ales se facă cu mătura sau cîrpa u- pentru copii, articole elec- X
minale. Uneori1 pot da diferite ganismul porcului apar formele cînd e vorba de oxiuri. De a- medă. Astfel praful în care se X
larvare, cunoscute sub numele ceea se vor face mai1 bine 3 a găsesc ouă de viermi intestinali trice; *
naiize la intervale de 2-3 zile. nu se mai ridică în aer şi nu se
aşează pe alimente. Populaţia de © bogat sortiment în pro- X
toate vîrstele trebuie să se de L duse chimicale şi fier lucrat X
prindă a-şi spăla .manile cu apă
caldă şi săpun şi perie de un f b ru t; articole sanitare ; *
ghii. Unghiile vor fi tăiate scurt. * ¦
Dacă într-o Familie sînt mai * © sortiment variat în va- *
multe persoane parazitate, e re
comandabil ca toate să-şi facă X se de aluminiu, servicii de ¦ tm?*
în acelaşi timp tratamentul.
¦ sticlă, tacîmuri inoxidabile, X
Tratamentul medicamentos,
fiind o sarcină pur medicală, * maşini pentru nuci, mac, u- ¦
spre a se doza medicamentele în
proporţiile necesare vîrstei, să ¦ niversale, articole de porţe- X
nu se ia fără aviz medical.
* lan şi faianţe şi alte arti- \
Dr. MIRCEA ŢRIF,
boli, c a : anemie, urticare, a- de măzăriche sau cisticerei. Car Materiile fecale ce se recoltea • cote de menaj. t
medio 'de Copii — Deva
pendicită, ocluzie intestinală, nea porcului nefiind fiartă sau ză, e bine şă se ia din mai mul ¦¦¦ -
convulsii, paralizii, meningită friptă bine şi fiind consumată te locuri, căci ouăle de paraziţi
verminoasă, hemoragie internă, de om, din fiecare bob de mă nu sînt uniform răspîndite. Pen
A$ PETRECEŢI O SEARĂ J
— PLĂCUTĂ -----
crize asmatice şi stări febrile. zăriche poate apare o panglică tru oxiuri.se recomandă să se La ¦
Vom caracteriza cîţiva din a- nouă,
facă recoltări speciale, cu nişte X Restaurantul ©©©
ceşti viermi intestinali: Lim Alte tipuri de tenii (şagina- baghete de sticlă cu o peliculă t c© reT A R (fL ’
bricii (ascarizii) sînt paraziţi a- ta), de exemplu, au ca gazdă de colodin de la nivelul orificiu-
semănători unei rîme de 15-30 intermediară boul. Un parazit Iui anal. Punerea în evidenţă a
cm. lungime, rotunzi şi ascuţiţi al cîinelui: tenia echinococus, oxlurilor o pot face în special pă X . . M i n e r u 1“ :
la capete de culoare alb-roz. Nu are drept gazdă intermediară rinţii prin observaţia lor aten din Petroşani ¦
mărul de ouă expulzat zilnic de pentru dezvoltarea oului, omul. tă, alît a materiilor fecale pe t ©Specialităţi culinare, ¦ zilnCic Acv RhoPg&At U , . J
un astfel de limbric e de 200.000, Dă omului boala cunoscută sub care se pot vedea uneori oxiurii * seara grătar.
deci are o putere de înmulţire numele de chist hidatfe cu lo cît şi direct la nivelul mucoasei X © Vinuri Cotnar, Tîrnave ¦ d c p rtz p a w & te e o f *
extraordinar de mare. Un pur calizare la nivelul ficatului, plă anale. • şi Alba Iulia. ¦ î n s e n e c o f h ş â
tător de limbrici poate, elimina ' mânului, mai rar al creierului, X © Muzică
prin fecalele sale milioane de ochi sau alte regiuni. O altă- metodă de punere în ¦ îm Ba t a s s
ouă, care se depun apoi pe pă Botriocefalul pentru ca să a- evidenţă a oxiurilor de către pă
mânt, apă, zarzavaturi, fructe, jungă la forma aciuită e nece rinţi s seara la culcare se face L @ Dans. ¦ V6S76 M icul
copilului 6 clism.ă cu 'apă săra- X Refrenele vocale:
- DGJUA' W
X Ica Marinescu-Adamescu. * e®
*X