Page 60 - 1958-01
P. 60
Prtg. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 968
Sosirea grupului de ziarişti rom liti M an ifestări ro m îneşfi
peste hotare
ia Addis Abeba
PARIS 25 (Agerpres). Co
ADDIS ABEBA 25 (Ager- tului presei şi propagandei şi respondentul Agerpres transmi
pres). La 18 ianuarie a sosit la de alte persoane oficiale. Mem te : La 24 ianuarie a avut loc
Addis Abeba grupul de ziarişti brii delegaţiei au avut discuţii la legaţia Republicii Populare
roraîni care vizitează Etiopia. Romîne de la Paris o serată
Ziariştii romîni au vizitat Addis cu directorul radio difuziunii E-
Abeba, precum şi împrejurimile. muzicală la care şi-a dat con
De asemenea ei au vizitat ba tiopiene, cu redactori şefi ai zia cursul violoncelistul romin Radu
rajul Coka, situat la cea. 100 relor din Addis Abeba şi cu alte Aldulescu acompaniat la pian
km distantă de rîul Aursh. De de Dagobert Bucholz.
persoane din viata culturală a
Etiopiei. Radu Aldulescu a interpretat
legaţia a fost primită de Tafara La 24 ianuarie delegaţia a printre altele „Nocturna pos ia B ag d ad -
Legînd Japonia de frontul atomic americanWork, ministrul palatului, Mamo fost primită la palatul imperial tumă" de Schumann, Sonata nr.
Tadesi ministru de Finanţe şi de împăratul Haile Selasie cu 2 de Beethoven, „Rondo" de
guvernul Kisi primejduieşte securitateadirector general al Departamen care a avut o convorbire. © p rim e jd ie p e n i™ p o p o a re le
Weber, „Serenada romînească"
de Constantin Dimitrescu etc. ţării şi a poporului a ra b e
aspre Artiştii romîni au fost înde DAMASC 25 (Agerpres). purilor conferinţei care urmează
Critici lapoliticiilung aplaudaţi de asistenţă. TASS anunţă : In declaraţia pe să aibă loc la Ankara şi ex
•fc TOKIO 25 (Agerpres). — Uzina de avioane din Nagoi care a făcut-o reprezentanţilor plica primejdia pe care o impli
externe Potrivit relatărilor presei japo va produce proiectile teleghida presei prinţul moştenitor al Ye că această conferinţă pentru ţă
a guvernului italian TBL1SI 25 (Agerpres). TASS neze, un reprezentant al socie te cu ajutorul a trei mari uzi menului, El Badr, care se află rile Orientului mijlociu în ge
tăţii „Sin Mitzubisi" a declarat ne ale societăţii „Mitzubisi" — în vizită în Siria, s-a referit la neral şi ţările Orientului apro
anunţă : In localul Muzeului de că societatea face pregătiri pen constructoare de maşini elec proiectata sesiune de la Anka piat îndeosebi".
tru producţia in serie a proiec trice, constructoare de nave şi
ROMA (Agerpres). Comisia rachete americane. Dar ea nici stat de artă din Tbilisi a fost
pentru Afacerile Externe a Se nu a promis să respingă ase deschisă o expoziţie de grafică
natului italian a consacrat şe menea propuneri. El a declarat a R.P. Romîne. In primele două tilelor teleghidate. După cum a petroliere. Anul trecut uzina ra a consiliului pactului de la Scopul participării lui Dulles
dinţa din 23 ianuarie discutării că Italia „va risipi oiice îndoieli zile de la deschidere, expozi declarat reprezentantul, în pri de avioane a fabricat nouă pro Bagdad. „Noi considerăm pac la lucrările acestei conferinţe,
situaţiei internaţionale şi politicii în ceea ce priveşte fidelitatea ei ţia a fost vizitată de peste 2.000 măvara acestui an, la uzina de iectile teleghidate experimen tul de la Bagdad, a spus el, scrie ziarul, este de a mări pu
avioane din Nagoi se va crea tale.
externe a guvernului. Pella, mi faţă de Uniunea nord Atlanti de persoane. precum şi toate pactele impe terea militară a pactului de la
nistrul Afacerilor Externe al Ita că". Pella s-a pronunţat împo La această expoziţie sînt pre „o secţie pentru producţia de 'Â rialiste, ca o primejdie pentru Bagdad, condus de fapt de Sta
liei, a prezentat un raport în
care a apărat poziţia guvernu triva propunerii poloneze cu pri zentate 64 lucrări aparţinînd proiectile teleghidate" in sco PEKIN 25 (Agerpres). — CHINA independenţa şi libertatea po tele Unite.
lui italian la sesiunea din de vire la crearea în Europa a unei unor cunoscuţi pictori graficie pul studierii şi proiectării a- NOUA anunţă: Comentînd pregăti poarelor arabe".
cembrie a Consiliului N.A.T.O. rile din Japonia în vederea producţiei Imperialiştii americani, scrie
El a căutat să justifice îndem de proiectile teleghidate, ziarul „Da-
nurile sale la continuarea cursei zone denuclearizate. ni romîni. cestei arme noi. gunbao" scrie că un asemenea pas DAMASC 25 (Agerpres). în încheiere ziarul „An Nur" nu
înarmărilor în cadrul blocului implică urmări primejdioase pentru Comentînd declaraţia Agenţiei şi-au schimbat politica faţă de
vV\XXKX;- ^0<XK>00<XXJOOO<X)00000000<XK>00000<><X>00000' CKXXX><X><XXX^<X><><>0<>C><><><X> ¦vWWV'. Japonia. TASS cu privire la proiectata arabi şi îndeosebi faţă de Siria.
Atlantic din pretinsa „primej sesiune a consiliului pactului de Scopul lor principal este pregă
die sovietică". După cum anun Proteste puternice împotriva Referindu-se la declaraţia repre la Bagdad, ziarul „An Nur" tirea unui nou complot împotri
ţă ziarul „Messagero", Pella s-a zentantului societăţii japoneze „Sin scrie că această declaraţie „a- va ţărilor arabe care s-au eli
ridicat în sprijinul proiectelor f iw f iiif i pilor vEst-eupopenB în atomice Mitzubisi", ziarul scrie: runcă o nouă lumină asupra sco. berat.
de creare pe teritoriul Italiei a
bazelor pentru rachete atomice „Aceasta va atrage şi mai
americane. mult Japonia in sistemul straie- Pentru în ce ta re a e x p erien ţelo r n u cle are
americane
Pe marginea raportului lui gico-atomic al S.U.A. Ar trebui
Pella au avut loc dezbateri. să ţinem minte că teritoriul Ja OSLO 25 (Agerpres). După ceta experienţele nucleare. Cred,
cum anunţă biroul telegrafic
Socialistul Lussu a cerut lui ANGLIA de muncitori din regiunea indus rampe pentru lansarea rachete poniei este mic şi are o popu norvegian, dr. R. Eckert, pre a spus Eckert, că cel aproxi
Pella să răspundă limpede la laţie foarte densă. Guvernul ja şedintele Consiliului de stat pen mativ 150 de cercetători şi sa
întrebarea dacă guvernul italian LONDRA 25 (Agerpres). Con trială din apusul Scoţiei, a a- lor americane. ponez trebuie să-şi dea seama tru apărarea împotriva radiaţi vanţi clin ţara noastră vor spri
a acceptat ca pe teritoriul Ita siliul municipal al oraşului' Aia- că acela care se joacă cu focul
liei să se construiască baze pen dresat Comitetului naţional al ITALIA
tru rachete americane şi să dea
un răspuns clar la propunerea drie (-Laneashire) cu o popu sindicatului un protest împotriva ROMA 25 (Agerpres). In Ita este primul care se expune pe ilor radioactive, a declarat că jini apelul adresat O.N.U. de
de a se crea in centrul Europei laţie de 30.000 de oameni a ce înfiinţării rampelor pentru lan lia se extinde mişcarea de pro ricolului de a se arde. Sub pre oamenii de ştiinţă din Norve cei peste 200.000 de savanţi din
o zonă denuclearizată. rut interzicerea zborurilor dea sarea rachetelor. test împotriva creării pe terito siunea S.U.A. guvernul Kisi a
supra teritoriului Angliei a bom riul ţării de baze americane pen mărit cheltuielile militare in gia sprijină cererea de a se în întreaga lume.
¦ Comunistul Scoccimarro a bardierelor americane încărcate FRANŢA tru arme rachetă. La Roma a bugetul acestui an. El intenţio
subliniat că . prin atitudinea sa cu bombe cu hidrogen şi a fă avut loc o consfătuire a depu nează să mărească efectivul Orientul apropiat şi mijlociu
la sesiunea consiliului N.A.T.O. cut apel la încetarea cursei înar PARIS 25 (Agerpres). Miş taţilor din partea regiunilor forţelor armate cu peste 30.000 trebuie să devină o zonă a păcii
şi prin poziţia sa ulterioară gu mărilor. carea de protest împotriva am Apuglia, Sardinia, Padua, adică de persoane şi să înceapă pro
vernul italian a dovedit că nu plasării în Franţa de rampe din partea acelor regiuni ale ducţia de proiectile teleghidate. DELITI 25 (Agerpres). Co- pacte şi aici o adevărată regle
şi-a dat seama că situaţia in Rezoluţia în acest sens a fost pentru lansarea rachetelor ame Italiei unde se prevede construi mentind propunerea guvernului mentare va ti posibilă numai prin
ternaţională tinde spre găsirea propusă de grupul laburist şi ricane ia proporţii tot mai mari. rea de rampe pentru lansarea Dacă guvernul japonez, scrie sovietic cu privire la crearea în colaborarea cu Uniunea Sovie
unor soluţii paşnice. In afară adoptată aproape în unanimi După exemplul municipalităţilor rachetelor americane. Partici in continuare ziarul, va acţio Orientul Apropiat a unei zone în tica şi cu participarea ei".
de guvernul italian, a spus Sco tate, deşi în acest consiliu mu multor oraşe din Franţa şi Con panţii la consfătuire au hotărft na şi pe viitor in acelaşi fel şi care să nu existe arme nuclea
ccimarro, numai guvernul turc nicipal majoritatea aparţine con siliul municipal din oraşul La să ia legătură cu membrii co va lega definitiv Japonia de re, ziarul „National Herald" „înzestrarea acestei regiuni
mai îndeplineşte atît de docil di servatorilor. Ricamarie (departamentul Loi- misiilor provinciale municipale, carul atomic de război al S.U.A.. scrie : „După regiunea N.A.T.O., cu arme atomice, scrie ziarul ar
rectivele cele mai extremiste ale re) s-a pronunţat împotriva cu primarii oraşelor, pentru a deasupra poporului japonez va Asia de vest este regiunea ex constitui o provocare serioasă
Statelor Unite. Irj oraşul vecin Coatbridge, periculoaselor planuri ale Atlan sprijini orice iniţiativa care ur plana o primejdie serioasă şi pusă cel mai mult unei explo şi ar contribui la mărirea încor
cu o populaţie de 50.000 de oa ticului de Nord. măreşte menţinerea păcii. această politică va stirni un zii. Această regiune este legală
In răspunsul său Pella a spus meni, consiliul municipal a ho* protest şi mai hotărit din par mai mult decît oricare alta de dării şi eventualităţii izbucnirii
ca pîna în prezent Italia nu şi-a tărît să consacre o şedinţă spe tea poporului japonez. unui război".
asumat nici un fel de obligaţii
iri ceea ce priveşte construcţia cială discutării rezoluţiei consi Potrivit relatărilor presei, în- Arătînd că „pactul de Ia Bag
pe teritoriul ei a bazelor pentru
liului local al sindicatelor, care tr-o serie de oraşe din departa * S C U R TE Ş T IR I * S C U R TE Ş T IR I dad reprezintă prin el însuşi o
a protestat împotriva construirii
în Anglia de baze pentru arme mentul Bouches du Rhone au * primejdie pentru securitatea A-
siei de vest, precum şi pentru
rachetă. avut loc mitinguri, în cadrul că NEW YORK. , - La 22 ia ricani din industria de automo naţional de eliberare continuă India", ziarul „National ITerald“
rora participanţii au cerut de nuarie s-a deschis la Detroit bile şi avioane, care numără să fie gata să ducă tratative subliniază că „popoarele Asiei
Comitetul districtual al sindi putaţilor lor să se pronunţe îm congresul extraordinar al sindi peste 1.200.000 membri. La con pentru rezolvarea paşnică a pro nu vor mai tolera pe viitor să
catului uriit al constructorilor de potriva amplasării în Franţa de gres participă aproximativ 3.000 blemei algeriene cu condiţia re li se impună politica de f o r ţa i
maşini, din care fac parte 60.000 catului unit al muncitorilor ame-
de delegaţi. Congresul a fost cunoaşterii dreptului Algeriei la
vvw vs/v\*^vs^«a«' convocat în scopul adoptării independenţă naţională. Un savant german
programului de revendicări ca
re vor fi formulate de sindicat •k se pronunţă împotriva
la reînnoirea contractelor colec LONDRA. — Ziarul englez producerii de arme
„Tribune" publică un articol al
SÂ P T Ă M ÎN A IN T E R N A Ţ IO N A L Ă tive cu patronii. deputatului laburist Ancurin Be- atomice
?
Evenimentul central al vie te şi pe teritoriul ţărilor par relor, că iri lume răsună tot că dictatorul Jimenez tace e- LONDRA. — La 23 ianuarie van în care acesta, adresîndu-se BERLIN 25 (Agerpres) ADN anun
ţii internaţionale actuale, eve ticipante la pactul de la Bag mai puternic glasuri in favoa forturi disperate pentru a-şi deputaţii laburişti au prezentat preşedintelui S.U.A., critică cu ţa : Cunoscutul om de ştiinţă vest-
nimentul care frămintă cel mai dad, pact a cărui sesiune se rea unor tratative între Est şi menţine fotoliul de preşedinte, din nou interpelări în Camera asprime actuala politică externă gemian, profesorul Weizsacker, unul
mult opinia publică mondială deschide mîine in capitala Tur Vest, participanţii pactului de plătit americanilor cu bani Comunelor, care oglindesc nă a Statelor Unite. din autorii „Manifestului de la Got-
iubitoare de pace continuă să ciei. Dealtfel, din lucrul aces la Bagdad se adună la Ankara grei. încercările sale însă n-au zuinţa cercurilor largi ale opi tingen", prezentînd un raport la şcoa
fie şi in prezent noua iniţiativă ta nu se face nici un secret, dl. cu intenţii declarate de a inten mai dat de data aceasta rezul niei publice engleze spre reali ? la populară superioară din Lubeck s-a
de pace a guvernului sovietic: Dulles, secretarul de stat al sifica pregătirile de război în tatul dorit. Lupta poporului ve- zarea păcii şi securităţii. De pronunţat pentri: încetarea producţiei
mesajele adresate de N. A. Bul- S.U.A., sosind personal la An această parte a lumii, care a nezuelean pentru libertatea sa, putaţii laburişti insistă în spe CARACI. — La 23 ianuarie de arme atomice. El a arătat că prin
ganin unor conducători de sta kara pentru a pune la punct lu fost în numeroase rinduri tea împotriva dominaţiei monopo cial asupra acceptării tratative Sukarno, preşedintele Republicii aceasta s-ar crea baza pentru pro
te cit şi cunoscutele propuneri crurile. trul unor sîngeroase şi crincene lurilor americane, pentru tor- lor Est-Vest. movarea unei politici de destindere a
ale guvernului sovietic pentru marea unui guvern democratic, Indonezia, care la invitaţia lui încordării internaţionale.
slăbirea încordării internaţiona Nu scapă nimănui din vede bătălii. a cunoscut în săptămîna trecu ? Iskander Mîrza, preşedintele
re faptul că, deşi nu sînt mem- E limpede pentru oricine că Referindu-se la lansarea dc către
Pakistanului, a vizitat Pakista
nul între 20 şi 23 ianuarie, a
le. Deşi conducătorii guverne tă uri succes deplin. Aşa după PARIS. — Săptămînalul plecat la Colombo. înainte de Uniunea Sovietică a sateliţilor artifi
lor occidentale n-au răspuns * fraf&ftîiveloB* g I ş t i sgă cum a transmis postul de ra „France Observateur" a publi plecarea lui a fost dat publici ciali ai pămintului, Weizsacker ironi
la aceste mesaje, din poziţia dio Caracas, in cursul zilei de cat interviul acordat de Forhat tăţii un comunicat asupra vi zează afirmaţia ca aceasta ar consti
m e r e u t e r e n * C o m p lo tu l de la A n joi dimineaţa (23 ianuarie), Abbas, unul din fruntaşii Fron tui o ameninţare din partea U.R.S.S.
pe care aceştia au adoptat-o in kara - un p e ric o l pentru pacea lu m ii ^ după puternice demonstraţii de tului naţional de eliberare din zitei.
legătură cu mesajele conducă stradă, care au cuprins prin Algeria. Vorbind ' despre carac ? Se anunţă dc asemenea că partici
torului sovietic din decembrie panţii la o conferinţă care au re
Poporul din Venezuela l-a răsturnat pe1957, se poate trage concluzia cipalele oraşe ale ţării, după terul evenimentelor din Algeria, COLOMBO. — Preşedintele prezentat peste 100.000 de membri ai
firească că, în ciuda unor apa lupte de stradă in care şi-au Forhat Abbas a declarat: „Fran Indoneziei, Sukarno, a sosit în sindicatului vesl-german al lucrăto
rente dorinţi de colaborare, guj Jimenez * ________ găsit moartea 120 persoane ţa duce împotriva poporului alge- capitala Ceylonului — Colombo. rilor din întreprinderile comunale, din
vernele occidentale continuă iar alte 500 au tost rănite, a rian un război colonial de co La aeroport el a fost întîmpinat transporturi şi telecomunicaţii, s-au
să se situeze pe o poziţie nerea- bre ale pactului de la Bagdad, participarea personală a asului fost alungat de la cîrma ţării tropire... Ea s-a lovit acolo de de guvernatorul general Oliver pronunţat împotriva stocării de rache
listă, neconformă cu cerinţele Statele Unite trimit la actuala politicii războiului la sesiunea dictatorul Perez Jimenez. o răscoală populară". Liderul Goonetilekc şi de miniştri din te şi arme atomice pe teritoriul Ger
legitime ale popoarelor ţărilor sesiune o delegaţie condusă de de la Ankara a pactului de la algerian a subliniat că Frontul cabinetul ceylonez. maniei occidentale.
lor. cel mai înfocat adept american Bagdad, are menirea să acce Deşi puterea a tost preluată
al „războiului rece". După se lereze înarmarea atomică a ţă de o juntă militară, şi nu s-a NI AG AI N
In săptămfna care a trecut, siunea de la Paris a coaliţiei rilor respective, iar asumarea format uri guvern democratic,
am consemnat alte numeroase atlantice, a început să se dis conducerii de către S.U.A. şi aşa cum au cerut masele largi SPECTACOLE 27 Si 28 IANUARIE 1958 Muzică din operete: 10,20 Muzică
luări de poziţie in favoarea tra cute tot mai mult despre inten a acestei coaliţii agresive, crea- populare din Venezuela, totuşi CINEMATOGRAFICE romînească dc cam eră; 11,03 Melodii
tativelor ale unor personalităţi ţia Statelor Unite de a unifica zâ grave prejudicii cauzei pă lovitura de stat ce s-a produs tinsul patriei: 8,30 Muzică de b alet: populare romîneşti; 11.45 Radio P ri
marcante ale vieţii politice din cele mai agresive şi războini cii şi securităţii în Orientul a- in această ţară poate ti consi DEVA : Camelia ; ILIA : Căsnicia 0,15 Q n tă Magda Gonstăntiuesou: chindel: 12,30 Muzică populară;
Occident, cît şi aspre critici a ce blocuri occidentale — propiat şi mijlociu şi in întrea derată ca un strălucit succes a dr. Danwitz ; SEBEŞ : Dalibor; LO- 9.30 Colegi dc şcoală; 10,07 Opera 15.30 Muzică de estradă ; 18,25 Muzi
dresate răspunsurilor negative N.A.T.O., S.E.A.T.O. şi pactul ga lume. luptei îndîrjite a poporului ve- NEA: Seară de petrecere; TEIUŞ: O „Faust" de Gounod; 14,00 Muzică ca uşoară ; 19,55 Noapte bună, copii;
ale conducătorilor occidentali. de la Bagdad. Considerată de nezuelean împotriva exploată carieră ra ta tă ; ZLATNA: Boul din de estradă; 14,45 Zii bădiţ cu fluiera; 20,32 Muzică uşoară de Teodor Si-’
Oamenii muncii de pretutindeni către unii observatori occiden De aceea, nu e intîrnplător rii, dictatorul Jimenez fiind ne Kulm; SIMERIA: Căsnicia dr. Dan 15.30 Tribuna Radio; 16,45 Muzică biccanu şi Putu Rubinştein: 21,30
văd în aceasta intenţia vă tali o continuare a sesiunii faptul că declaraţia TASS cu voit să tugă din ţară sub a- witz ; HAŢEG; Din nou îm preună; distractivă ; 18,20 Prin sălile de con Părinţi şi copii; 22,30 Concert de
dită a Occidentului spre N.A.T.O. de la Paris, sesiunea privire la sesiunea pactului de meninţarea ereseîndă a maselor BARU M ARE: Fiul pădurarului; cert ale Capitalei; 19,55. Noapte bu estradă. Programul U : 14,40 Muzică
continuarea politicii falimen pactului de la Bagdad care va la Bagdad, care demască sco populare, care demonstrau pe BRAD: înşelat pină la moarte; A- nă, copii; 20,15 Muzică uşoară ro- uşoară ; 16,30 Vorbeşte Moscova:
începe mîine la Ankara, — po purile murdare urmărite de a- toate străzile oraşelor din ţară POLDU DE SU S: Rude străine; ininească: 23,15 Concert de noapte. 17.30 Legendele Olimpului : 18,05
tare a „războiului rece" şi trivit presei occidentale — îşi ceasta, a găsit un larg ecou sub lozinca „Jos Jimenez". ALBA IUL1A: Celcaş; PETROŞANI: Programul II: 14,03 Program de me Prin sălile de concert ale Capitalei:
înscrie pe ordinea de zi, prin in lumea întreagă şi a tost pri cinema „7 Noiembrie": Doua lozuri; 18,55 Sfatul medicului : „Ce este hi-
spre intensificarea primejdioa tre principalele probleme, toc mită favorabil de către acei Exemplu Venezuelei e o do cinema „Alexandru S ab ia": Intîlnire lodii populare; 15,30 Melodii populare pogalactia şi cum o putem combate*1:
mai cele amintite mai s u s : cărora cauza păcii le este scum vadă grăitoare a torţei poporu la b a l: ORAŞTIE: Intr-un ceas bun. romîneşti; 16,20 Sfaturi gospodăreşti: 19,00 Muzică uşoară; 20,21 Muzică
sei curse a înarmărilor atomice. înarmarea atomică a ţărilor — pă şi preţioasă. Opinia publică lui, a solidarităţii acestuia în 17.30 Vorbeşte Moscova; 18,05 Con populară rom înească; 20,45 Radiore-
membre şi unificarea blocurilor din întreaga lume şi în special lupta pentru o cauză dreaptă. S ELECŢIUNI cert de estrada; 18,55 Sfatul medi p o rtaj: 21,45 Muzică din operete ro
Această primejdie e sporită militare occidentale. cea din Orientul apropiat şi De lucrul acesta ar putea lua DIN PROGRAMUL DE RADIO cului : „Tuberculoza colului uterin şi mi neşti.
mijlociu cere cu hotărîre ca aminte şi alţi dictatori, ca tratamentul ci“ : 19,00 Teatru la mi
şi de faptul că, pe lingă ţările In ciuda faptului că ideile regiunea Orientului apropiat şi re mai exploatează încă nemi LUNI — Programul I : 6,45 Bună crofon : „Aşa va fi” de Constantin BULETINE DE ŞTIRI : 5,00: 6,00:
coexistenţei paşnice pun tot mai mijlociu să devină o zonă a los poporul muncitor, pe oame dimineaţa, copii; 7,03 Muzică uşoară; Simonov ; ' 20,45 Gintă Lili C reangă; 7,00: 11,00: 13,00: 15,00: 17,00: 19.00:
europene — participante la mult stăpinire pe minţile oa păcii in care să nu existe arma 7,40 Răsună cîntecul şi jocul pe în 22,45 Muzică populară romînească. 20,uO; 22,00; 23;52 (programul I): 14.00:
menilor, în pofida faptului că nucleară şi arma rachclă. nii muncii şi ar putea să se gîn- 16,00; 18,00: 21,00: 23,00 (programul II)
N.A.T.O., — care au acceptat pretutindeni s-au pus în miş dească că nu e departe ziua MARŢi — Programul 1: 6,20 H-
care forţe care se pronunţă pen Arătam intr-o cronică din cînd va sosi şi pentru ei soar tnisiunea a g ra ră ; 6,45 Clubul curio
in decembrie 1957 la Paris, ca tru pacea şi securitatea popoa- săpfămîna irecută că situaţia ta ex „preşedintelui" dictator şilor; 8,00 Materiale din presă; 9,00
din Venezuela este nesigură.
pe teritoriul lor să fie construi Perez Jimenez.
te rampe pentru lansarea ra CONST. MACOVEI
chetelor americane, se fac în
cercări disperate (din partea
Statelor Unite), pentru ca ase
menea, obiective să fie construi
Redacţia şi a d tn in is lra jia z ia ru lu i str, 6 M a rtie nr, 9, Telefon ; I8S — 189. Taxa p lă tită in num e ra r con form a p ro b ă rii D ire c ţiu n ii Generale P . l.I . R . n r. 236,320 d in 6 n o ie m b rie 1 9 4 9 .— T ip a r u l; lu lre p rm d e re a P o lig ra fic ă „ I A la i" - D E V A .
