Page 61 - 1958-01
P. 61
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U NIŢI-VĂ!
P enfry în tă rire a m uncii politice le g a li
de sarcinile cam paniei electo rale
Anul X Nr. 969 Marţi 28 ianuarie 1958 4 pagini 20 bani Luni, 27 ianuarie a. c., la Comite vat fiecărui caz în parte. Tot ca par lor vor trebui organizate Jntilniri intre
lui regional P.M.R., a avut loc o şe te pozitivă a fost arătat faptul că în tinerii care votează pentru pruna oară
ai F.D.P. dinţă la care au luat parte secretarii ultimul timp pe cuprinsul regiunii şi vîrstnici, pentru ca în acest fel ti
cu problemele de propagandă şi agi Hunedoara au fost prezentate în faţa neretul nostru să poată cunoaşte cum
PROPUNERI PE CANDIDAŢI taţie ai comitetelor raionale, instruc cetăţenilor L25 programe artistice, ale se făceau alegerile de altă dată şi
torii secţiei de propagandă şi agitaţie căror repertorii au reflectat în bună să-şi poată da seama şi mai mult de
a Comitetului regional P.M.R., redac măsură probleme legate de alegeri. caracterul profund democratic al ale
torii şefi ai ziarelor locale şi respon gerilor de astăzi.
sabili ai diferitelor organizaţii de ma Parale! cu toate acestea însă, s-a
să. Scopul şedinţei, a fost de a anali constatat totuşi că încă nu se mun Caravanele cinematografice,1 in a-
za munca desfăşurată pînă acum, pri ceşte peste tot ou spiritul de răspun ceastă perioadă trebuie să fie necon
vind organizarea şi desfăşurarea mun dere cerut. Mai există încă localităţi tenit printre săteni. De asemenea tea
cii politice legată de sarcinile campa ca de pildă Romos, Geoagiu, Combi- trele profesioniste (V-alea Jiului, Tea
niei electorale, modul în care această nalul siderurgic Hunedoara, unde agi trul de păpuşi din Alba lulia şi or
muncă a fost împletită cu celelalte tatorii nu au fost instruiţi aşa cum chestra sfatului popular regional), cit
probleme ale perioadei în curs şi în trebuie, fapt pentru care şi munca lor şi formaţiile artistice de amatori ale
acelaşi timp, de a face cunoscute o- se desfăşoară la un nivel scăzut. diferitelor întreprinderi, e necesar să
biectivele ce trebuie urmărite în acti se deplaseze cu programe bine pregă
vitatea de viitor. Lacune au fost găsite şi în privinţa tite irt cît mai multe localităţi ale re
felului în oare a fost folosit materia giunii. Sarcini sporite revin staţiilor de
Cu acest prilej, tovarăşul Rudolf lul de agitaţie vizuală. Nu peste tot radioficare. Programele acestora tre
Balazs, a expus o informare în oare s-au format colective de utemişti pen buie îmbogăţite şi conţinutul lor tre
au fost arătate o serie de aspecte tru afişaj, fapt pentru oare unele ma buie să împletească în mod armonios
bune ale muncii desfăşurate pînă acum teriale trimise în acest scop au fost problemele cotidiene, cu cele legate de
în acest‘Momeniu şi în acelaşi timp expuse neeste.tic. Intr-o măsură mică campania electorală.
au fost scoase la suprafaţă şi li au fost folosite „televizoarele", gaze
ai Frontului Democraţiei Populare nele neajunsuri ce s-au manifestat în tele de perete, staţiile de radioficare Au fost deschise şi sc deschid mereu
ceea ce priveşte înţelegerea justă a şi posturile utemiste de control. „Case ale alegătorului". Acestea tre
li raional irod scripţia electorală raională nr. torală raională nr. 38, Prectip sarcinilor legate de campania electo buie să fie asigurate cu oameni corn-
36, Minodora Dincâ, secretară a Hăprian, preşedintele Sfatului rală. Bună parte din problemele ară Lipsurile semnalate impun pentru petenţi, de răspundere, bine pregătiţi, Y
•\n mai fost propuşi candida^ Sfatului popular comunal Do- popular comunal Gîrbova, în cir tate de căxre tovarăşul Balazs, au fost viitor măsuri hotărîte menite să con capabili de a da lămuririle necesare
ni F.D.P. şi tov.: loan Măieran, bra, în circumscripţia electorală cumscripţia electorală raională reluate şi subliniate apoi de către to tribuie la ridicarea nivelului muncii in orice problemă pe care cetăţenii ar
inginer, şeful Uzinei electrice raională nr, 15, Maria Orşa, ţă nr 9, Ecaterina Wegmeth, colec varăşul David Lazăr, secretar al Co politice. ridica-o. In acelaşi timp, eie trebuie să
Brad, în circumscripţia îegiona- rancă colectivistă, în circum tivista, în circumscripţia electo mitetului regional P.M.R. Hunedoara. aibă nu aspect atrăgător.
Ip nr. 19, loachim Gherman. scripţia electorală raională nr; rală raională nr, 24 şi alţii. Astfel, agitatorii, trebuie instruiţi
miner, în circumscripţia electo 3, Teoîil Muntean, preşedintele Ca parte pozitivă a fost amintit fap temeinic în toate raioanele, incit să Mu mai e prea mult timp şi va în ;
rala regională nr. 21, Aron Boloţ, întovărăşirii agricole din Şoi- tul că îri unele raioane ca de pildă fie în stare de a desfăşura o muncă
ţaran întovărăşit în circumscrip muş, în circumscripţia electora Petroşani, s-a reuşit să se ducă o de calitate. cepe cea de a treia etapă a muncii
ţia electorală regională nr, 16 lă raională nr. 42, Ion Lazăr, ţă muncă de instruire a agitatori Io;- în politice de masă. In acest scop, tre
loan Mânase, secretar al comite ran întovărăşit, în circumscrip mod susţinut şi concret. In această Cluburile şi căminele culturale îşi buie luate măsuri corespunzătoare.
tului raional P.M.R., în circum ţia electorală comunală nr. 5 Şoi- instruire, s-a ţinut seama de probleme vor axa şi mai mult activitatea pe pro
scripţia electorală raională nr. 27 muş, Enescu Stancu, învăţător, în le esenţiale ce fac parte din munca blemele legale de campania electorală. Sarcinile trasate cu prilejul acestei
Nicolae Zăhuţ, directorul între circumscripţia electorală comu agitatorilor de metodele pe care a- In cadrul aceslora, vor trebui să aibă şedinţe au fost însuşite de către parti
prinderii de industrie locala nală nr. 11 Şoimuş.Ion lordache, ceştia trebuie să le folosească, adec loc. cu regularitate programe artistice, cipanţi şi ele vor constitui fără îndo
„Crişana", in circumscripţia elec secretarul Comitetului de partid şezători, citiri în colectiv, expuneri de ială baza activităţii lor de viilor.
torală raionala nr. 31, Viorel Lu- comunal Şoknuş, în circumscrip conferinţe adecvate. Şi, tot în cadrul
pu, şeful secţiei organizatorice a ţia electorală comunală nr. 19
sfatului popular raional,, în cir şi alţii. S-au d esch is WILIAM SUDER ••• »•• •O»
cumscripţia electorală raională director al Combinatului
nr. 25, Maria Dolga, preşedinta iii rotoool Scuş ..C asele alegătorului" carbonifer Valea Jiului, Tov. Vasile Cor-
Comitetului raional al femeilor, moş, secretar al
in circumscripţia electorală raio In cadrul adunărilor populare tn numeroase comune din raionul ircumscriptin comitetului orăşe
nală nr. 33, Gheorghe Pleşa pen au fost propuşi candidaţi ai Brad, prin grija organizaţiilor de par nesc de partid Al
sionar miner, in circumscripţia e- F.D.P. şi tov.: loan Achimescu, tid şi a birourilor F.D.P. s-au deschis î OGTAVIAN IENĂŞESGUi ţ ba hdia, a jos:
leciorală raionala nr. 36, Gheor muncitor forestier, în circum încă acum trei zile „Gasele alegăto 1 prim-secretar al comitetului propus candida! a!
ghe Duma, secretar al Comite scripţia electorală raională nr. rului". Pînă în ziua de 25 ianuarie j, raional P.M.R. Ilalea, can- P.U.P. în circum
tului de partid din întreprinde 5, îoan Stoltz, preşedintele gos au fost deschise „Gase ale alegătoru 2 didat in circumscripţia scripţia electoralii
rea Barza, în circumscripţia elec- podăriei agricole colective din lui" la Vaţa, Baia de Griş, Buceş, l electorală raională nr. 32 orăşenească nr. 37.
torală raională nr. 38, Ittliana satul Reci, în circumscripţia e- Criscior, Bucurcşci şi în alte comune. IN CLIŞEU: tov.
Devian, gospodina, in circum lectorală raională nr. 11, loan Vasitc Cormoş,
scripţia electorala raională nr, Kir, preşedintele gospodăriei a- M erită a fi scos în evidenţă faptul stind dc vorbă cu
37, Mircea Oprişa, inginer agro gricole colective Apoldu de Sus, că unele din „Gasele alegătorului", ca un grup dc alegă
nom, în circumscripţia electora in circumscripţia electorală raio. cele de la V aţa şi B aia de Griş, au şi tori.
lă raională nr. 13 şi alţii. nală nr. 12, Gheorghe Chiş, me început să funcţioneze în baza unui
dic, în circumscripţia electorală program judicios întocmit, care cu t i *$• I
te raional iii® raională nr. 1, Dochia Opreau, prinde conferinţe, întîlniri cu candi
gospodina în circumscripţia e- daţii, seri de citit, audiţii colective la Adunările săteşti - eveniment de seamă
Printre candidaţii F.D.P. pro lectorală raională nr. 6, Achim radio etc. In baza program ului, la a- înviata cooperativelor de consum
puşi în raionul Ilia, se numără Marin, ţăran colectivisi, în cir cestc „Gase ale alegătorului" s-au sta
şi tov.s Roman Popovici, preşe cumscripţia electorală raională bilit concret agitatorii care vor ii In această perioadă în satele rol în contractarea şi achiziţio pectiv pe linie de achiziţii şi
dintele întovărăşirii agricole din nr. 30, Victoria Opincar, preşe perm anent prezenţi pentru a lămuri pe regiunii noastre au ioc adună narea produselor agricole,. în contractări şi să se ia -cele mai
satul Lăpugiu de Jos, în cir dinta Comitetului raional al fe alegători cu uncie probleme ce le sînt rile săteşti ale membrilor coo condiţii avantajoase pentru ţă corespunzătoare măsuri pentru
cumscripţia electorală raională meilor, în circumscripţia electo neclare. Aceste case au fost dotate cu peraţiei de consum. Importan rănimea muncitoare, în legătură
nr. 22, iVliron Nicula, preşedinte rala raională nr. 27. Trai an To- materiale privind alegerile de deputaţi, ţa acestor adunări se caracte cu schimbul de produse dintre
le Sfatului popular Lăpugiu, în muţa, activist P.M.R., în circum Decretul cu privire la alegeri, broşuri, rizează prin faptul că în con oraş şi sat. Astfel, pe primul
circumscripţia electorală raiona scripţia electorală raională nr. caiete culturale, reviste etc. formitate cu prevederile stalu- plan se situează problema con
lă nr. 23, losif Korosy, preşe 34, loan Rusii, preşedintele GAG ---------- ------Mttlfo-j-—------------- v -, membrii cooperatori au o- tractărilor de cereale şi de alte
dintele D.R.C.C. Ilia, în circum Ungurei, în circumscripţia eicc- cazia, nu 'numai să-şi spună pă produse agricole.
Rea lizări şi perspective rerea în diferite probleme ce realizarea acestor sarcini.
privesc cooperativa, ci au tot Adunările săteşti constitue un
odată posibilitatea să-şi aleagă bun prilej de a se arăta mem Adunările săteşti nu trebuie
pe cei mai gospodari şi mai po brilor cooperatori şi ţăranilor
de dezvoltare a comerţul triviţi cooperatori în consiliile muncitori ce au primit ei din să constituie însă numai o o-
f săteşti. partea clasei muncitoare în anii cazle de a vorbi despre aceste
în regiunea noastră puterii populare, cum lc-a asi
Adunările săteşti au ca scop gurat cooperaţia buna aprovi probleme, ele trebuie să fie tot
să analizeze munca depusă de zionare cu mărfuri industriale,
consiliile săteşti, precum şi ac cît de mult a crescut nivelul lor odată un bun prilej ¦pentru în
tivitatea desfăşurată dc mem de viaţă. Datorită politicii înţe cheierea de contracte pe loc,
brii şi lucrătorii cooperaţiei. In lepte a partidului nostru şi a pentru organizarea de asociaţii
Zilele trecute Pe secioare, aceste adunări se iau hotărîri grijii pe care o poartă ţărăni ale ţăranilor muncitori care
asupra principalelor măsuri ca contractează vînzarea de pro
am adresat cî- Interviu cu tovarăşul desfacerile au mii muncitoare, ţăranii mun
teva întrebări sporit cu 15 la re au menirea să ducă la îm duse către stat.
GHEORGHE BUSUIOC sută in sectorul citori se bucură astăzi de o In această privinţă merită a
tovarăşului şeful serviciului comercial al alimentar, cu 17 bunătăţirea continuă a activită
Gheorghe Busu Secţiunii comerciale regionale la sută in cel viaţă cum nu a cunoscut-o in fi dată ca exemplu cooperativa
ioc, şeful servi ţii cooperaţiei. Condiţiile în ca
ciului comercial Hunedoara industrial, cu 3 trecut, de un trai care devine din Dobra raionul Ilia, care, eu
al Secţiunii co- — la sută în sec re se desfăşoară adunările să
pe zi ce trece tot mai îmbelşu ocazia adunărilor săteşti, a în
teşti din acest an cer ca aten
MUNCITORI FRUNTAŞI merciale regionale Hunedoara, torul aprozar, tar prin alimen gat. Ţăranii muncitori au dato cheiat numeroase contracte cu
J privind dezvoltarea comerţului taţia publică; s-au desfăcut cu ţia membrilor cooperatori şi a ţăranii muncitori pentru vînza
la fabrica de încălţăminte ria să preţui-ască aşa cum se
„Ardeleana" —Alba lulîa in regiunea noastră şi perspec 13 la sută mai multe produse iucrătoriior din cooperaţie sa rea de cereale din recolta anu
cuvine dragostea şi grija pe lui 1958. De asemenea membrii
In primele două decade ale lunii ianuarie ci. ă.; ŞhutTctlorii tivele dezvoltării lui in anul cu decît în 1956. se îndrepte îndeosebi spre cele consiliului sătesc din satul DeaL
de mai jos au depăşit normele astfel: rent. Aceasta înseamnă că s-a con care ie-o poartă statul nostru raionul Sebeş, au desfăşurat o
mai principale probleme ce sta li
Dăm mai jos întrebările şi sumat cu 8 la sută mai multă democrat-popular, sprijinind po intensă muncă de lămurire în
răspunsurile : pline, cu 10 la sută mai mult in momentul de faţă în centru!
zahăr, cu 40 la sută mai mult litica partidului nostru în pro rîndul cooperatorilor, înaintea
ÎNTREBARE : In ce măsură preocupării cooperativelor să adunării generale, lămurindu-i
blema formării fondului centra
a crescut volumul desfacerilor ulei, cu 14 la sută mai umile teşti. să valorifice importante canti
lizat de produse agricole al sta tăţi de produse prin coopera
prin comerţul cu amănuntul şi preparate de carne, cu 56 la In urma desfiinţării cotelor
tului. Pentru aceasta este nece
alimentaţia publică în anul 1957 sută mai mult unt, cu obligatorii la majoritatea pro sar ca în fiecare adunare să tivă. Asemenea exemple mai pot
faţă de 1950 ? 3 la sută mai multă încălţă duselor agricole, cooperativele tească să se dezbată pe larg sar- fi ’date din multe adunări să
RĂSPUNS : Bilanţul primu minte, cu 28 la sută mai multe de consum au căpătat un mare cinile ce stau în faţa satului res- teşti* -- • r
lui deceniu de activitate a co lextile, cu 3 la sută mai multe Avem condiţii pentru a se în
merţului ele stat in regiunea legume şh zarzavaturi ele. cheia în cadrul adunărilor să
teşti contracte penffu vînzarea
noastră este nespus ele bogat. Rea'izurUe obţinute se dato-
Reţeaua comerţului, care ni resc şi utilizării unor metode de importante cantităţi dc ce
1951 dispunea de 179 unităţi, mai bune de muncă folosite de
la 31 decembrie 1957 ajunsese lucrătorii din conîerlul de stat, reale. Sarcina noastră principală
ta 840 unităţi. Numai tn anul printre care menţionăm pe tov.
trecut reţeaua de cles}acere a loan Corneei, Anton Ivasuc, este de a face ca nici o adunare
crescut cu 31 unităţi, printre loan ÎLalegau, Ileana Metha, sătească să nu se termine fără
care complexul I.A.P.L. Hune Nicolae Ştefan, losif Fekete şi
N1GOLAE DAIAN PARASGHJVA SCHE \r doara, restaurantul „Cina" Lu- alţii, care ]pentru merite deose a se încheia mai multe contrac
pantofar de la croit feţe peni, restaurantul „Dunărea" bite au fost distinşi cu insigna te, fără a se organiza asocieri
cu 26 la sută. Deva, magazinele de confecţii „Fruntaş în comerţul de stat".
t u 39 la sutei. . din Deva şi Petroş mi. S-a mai pentru încheierea de asemenea
construit un siloz pentru car ÎNTREBARE: Care sînt
tofi la Deva. perspectivele dezvoltării comer contracte. In această acţiune
Cereri nos pentru întovărăşiri agricole trebuie antrenaţi cei mai buni
membri ai cooperativei, ţărani
Volumul desfacerii mărfurilor ţului în regiunea noastră în Rezultatele conving Mih’ai Ardelean, Visalon Mărgi muncitori fruntaşi la achiziţii şi
nean, Petru Gruia şi alţii. contractări, care au sprijinit şi
a crescut de asemenea. Dacă anul curent? Convingîndu-se de rezultatele în anul trecut cooperativa şi
ce pot fi obţinute atunci cînd se La Dumbrâviţa care sînt legaţi de aceasta.
in anul 1951 s-au pus la dis RĂSPUNS : In unul 1958, vo munceşte în comun un număr de
30 familii din Bretea Mureşană Ionel Buşle-a, T roian A. F cneş IV Un rol însemnat în buna reu
poziţia populaţiei din regiunea lumul mărfurilor desfăcute în au făcut cereri pentru înfiinţa î n Ro aicea, G heorghe V o g ă , Ig n at şită a adunărilor generale îl au
rea unei întovărăşiri agricole în Fencş, Ar.ania Fcne? şi alte familii de dările de seamă care sînt pre
noastră mărfuri in valoare de regiunea noastră prin comerţul satul lor. Suprafaţa înscrisa ţărani m uncitori, în num ăr de 20, au zentate în faţa cooperatorilor.
este pînă acum de 18 ha. teren depus cereri pcntiu a forma în satul Cu cît dările de seamă sînt mai
peste 263.000.000 lei, în anul de stat va creşte faţă de anul l o r 1— D um brâviţa, com una Ilia — o legate de ' iaţa cooperativei, cu
întovărăşire agricolă. Suprafaţa înscri cît reflectă mai bine interesele
1957 s-a ajuns la o clesfar,ere 1957 cu 10,5 la sută, iar fală să pînă acum pentru perimetrul înto
de 955.000.000 tei. de 1956 cu 26 la sută. Volu
Mergirul pe linia comparaţii mul mărfurilor desfăcute prin
lor se constată cu in anul 1957 unităţile cooperaţiei de consum, vărăşirii este dc 25 ha. teren. P e zi ce GH. J1BOTEANU
trece num ărul familiilor dc ţărani Şeful serviciului organizare
MATEI INDIAN EUSABETA ANDRAŞOX ICI s-au desfăcut prin comerţul de. va creşte, faţă de 1957, cu 12,8 arabil. Printre tovarăşii care au iium cilori din D um b'răviţa, care se în-
pantofar richtuitoare complectat cererile, se află buni scriu pentru înfiinţarea întovărăşirii a- • al U.R.G.C. Hitflpdoara
stat cu 15,6 la suta mai multe la sută. Desfacerile prin secto gospodari ca : David Olar, Mi- grecele din sat, creşte tot mai mult.
cu 30 la sută. cu 22 la sută. bai Cioreanu, Aurel Ardelean, -iiiUnua/ş în pag. o-a)
mărfuri decît tn anul 1956, şi rul alimentar: vor creşte cu
cu 6,4 la sută iiiăi mult prin
cooperaţie, Continuare U PRg. 2