Page 61 - 1958-01
P. 61

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U NIŢI-VĂ!

                                                                                                                                                                                                                                      P enfry în tă rire a m uncii politice le g a li

                                                                                                                                                                                                                                                                       de sarcinile cam paniei electo rale

Anul X Nr. 969                       Marţi 28 ianuarie 1958                                                                                                                                                                      4 pagini 20 bani                         Luni, 27 ianuarie a. c., la Comite­    vat fiecărui caz în parte. Tot ca par­        lor vor trebui organizate Jntilniri intre
                                                                                                                                                                                                                                                                       lui regional P.M.R., a avut loc o şe­     te pozitivă a fost arătat faptul că în        tinerii care votează pentru pruna oară
                                                                                                                                                                                                                                 ai F.D.P.                             dinţă la care au luat parte secretarii    ultimul timp pe cuprinsul regiunii           şi vîrstnici, pentru ca în acest fel ti­
                                                                                                                                                                                                                                                                       cu problemele de propagandă şi agi­       Hunedoara au fost prezentate în faţa         neretul nostru să poată cunoaşte cum
PROPUNERI PE CANDIDAŢI                                                                                                                                                                                                                                                 taţie ai comitetelor raionale, instruc­   cetăţenilor L25 programe artistice, ale      se făceau alegerile de altă dată şi
                                                                                                                                                                                                                                                                       torii secţiei de propagandă şi agitaţie   căror repertorii au reflectat în bună        să-şi poată da seama şi mai mult de
                                                                                                                                                                                                                                                                       a Comitetului regional P.M.R., redac­     măsură probleme legate de alegeri.           caracterul profund democratic al ale­
                                                                                                                                                                                                                                                                       torii şefi ai ziarelor locale şi respon­                                                gerilor de astăzi.
                                                                                                                                                                                                                                                                       sabili ai diferitelor organizaţii de ma­     Parale! cu toate acestea însă, s-a
                                                                                                                                                                                                                                                                       să. Scopul şedinţei, a fost de a anali­   constatat totuşi că încă nu se mun­              Caravanele cinematografice,1 in a-
                                                                                                                                                                                                                                                                       za munca desfăşurată pînă acum, pri­      ceşte peste tot ou spiritul de răspun­       ceastă perioadă trebuie să fie necon­
                                                                                                                                                                                                                                                                       vind organizarea şi desfăşurarea mun­     dere cerut. Mai există încă localităţi       tenit printre săteni. De asemenea tea­
                                                                                                                                                                                                                                                                       cii politice legată de sarcinile campa­   ca de pildă Romos, Geoagiu, Combi-           trele profesioniste (V-alea Jiului, Tea
                                                                                                                                                                                                                                                                       niei electorale, modul în care această    nalul siderurgic Hunedoara, unde agi­        trul de păpuşi din Alba lulia şi or­
                                                                                                                                                                                                                                                                       muncă a fost împletită cu celelalte       tatorii nu au fost instruiţi aşa cum         chestra sfatului popular regional), cit
                                                                                                                                                                                                                                                                       probleme ale perioadei în curs şi în      trebuie, fapt pentru care şi munca lor       şi formaţiile artistice de amatori ale
                                                                                                                                                                                                                                                                       acelaşi timp, de a face cunoscute o-      se desfăşoară la un nivel scăzut.            diferitelor întreprinderi, e necesar să
                                                                                                                                                                                                                                                                       biectivele ce trebuie urmărite în acti­                                                se deplaseze cu programe bine pregă­
                                                                                                                                                                                                                                                                       vitatea de viitor.                           Lacune au fost găsite şi în privinţa      tite irt cît mai multe localităţi ale re­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 felului în oare a fost folosit materia­      giunii. Sarcini sporite revin staţiilor de
                                                                                                                                                                                                                                                                          Cu acest prilej, tovarăşul Rudolf      lul de agitaţie vizuală. Nu peste tot        radioficare. Programele acestora tre­
                                                                                                                                                                                                                                                                       Balazs, a expus o informare în oare       s-au format colective de utemişti pen­       buie îmbogăţite şi conţinutul lor tre­
                                                                                                                                                                                                                                                                       au fost arătate o serie de aspecte        tru afişaj, fapt pentru oare unele ma­       buie să împletească în mod armonios
                                                                                                                                                                                                                                                                       bune ale muncii desfăşurate pînă acum     teriale trimise în acest scop au fost        problemele cotidiene, cu cele legate de
                                                                                                                                                                                                                                                                       în acest‘Momeniu şi în acelaşi timp       expuse neeste.tic. Intr-o măsură mică        campania electorală.
                                                                                                                                                                                                                                                                       au fost scoase la suprafaţă şi li­        au fost folosite „televizoarele", gaze­
ai Frontului Democraţiei Populare                                                                                                                                                                                                                                      nele neajunsuri ce s-au manifestat în     tele de perete, staţiile de radioficare      Au fost deschise şi sc deschid mereu
                                                                                                                                                                                                                                                                       ceea ce priveşte înţelegerea justă a      şi posturile utemiste de control.            „Case ale alegătorului". Acestea tre­
li raional irod                      scripţia electorală raională nr.                                                                                                                torală raională nr. 38, Prectip                                                   sarcinilor legate de campania electo­                                                  buie să fie asigurate cu oameni corn-
                                     36, Minodora Dincâ, secretară a                                                                                                                 Hăprian, preşedintele Sfatului                                                    rală. Bună parte din problemele ară­         Lipsurile semnalate impun pentru          petenţi, de răspundere, bine pregătiţi, Y
   •\n mai fost propuşi candida^     Sfatului popular comunal Do-                                                                                                                    popular comunal Gîrbova, în cir­                                                  tate de căxre tovarăşul Balazs, au fost   viitor măsuri hotărîte menite să con­        capabili de a da lămuririle necesare
ni F.D.P. şi tov.: loan Măieran,     bra, în circumscripţia electorală                                                                                                               cumscripţia electorală raională                                                   reluate şi subliniate apoi de către to­   tribuie la ridicarea nivelului muncii        in orice problemă pe care cetăţenii ar
inginer, şeful Uzinei electrice      raională nr, 15, Maria Orşa, ţă­                                                                                                                nr 9, Ecaterina Wegmeth, colec­                                                   varăşul David Lazăr, secretar al Co­      politice.                                    ridica-o. In acelaşi timp, eie trebuie să
Brad, în circumscripţia îegiona-     rancă colectivistă, în circum­                                                                                                                  tivista, în circumscripţia electo­                                                mitetului regional P.M.R. Hunedoara.                                                   aibă nu aspect atrăgător.
Ip nr. 19, loachim Gherman.          scripţia electorală raională nr;                                                                                                                rală raională nr, 24 şi alţii.                                                                                                 Astfel, agitatorii, trebuie instruiţi
miner, în circumscripţia electo­     3, Teoîil Muntean, preşedintele                                                                                                                                                                                                      Ca parte pozitivă a fost amintit fap­  temeinic în toate raioanele, incit să          Mu mai e prea mult timp şi va în­         ;
rala regională nr. 21, Aron Boloţ,   întovărăşirii agricole din Şoi-                                                                                                                                                                                                   tul că îri unele raioane ca de pildă      fie în stare de a desfăşura o muncă
ţaran întovărăşit în circumscrip­    muş, în circumscripţia electora­                                                                                                                                                                                                  Petroşani, s-a reuşit să se ducă o        de calitate.                                 cepe cea de a treia etapă a muncii
ţia electorală regională nr, 16      lă raională nr. 42, Ion Lazăr, ţă­                                                                                                                                                                                                muncă de instruire a agitatori Io;- în                                                 politice de masă. In acest scop, tre­
loan Mânase, secretar al comite­     ran întovărăşit, în circumscrip­                                                                                                                                                                                                  mod susţinut şi concret. In această          Cluburile şi căminele culturale îşi       buie luate măsuri corespunzătoare.
tului raional P.M.R., în circum­     ţia electorală comunală nr. 5 Şoi-                                                                                                                                                                                                instruire, s-a ţinut seama de probleme­   vor axa şi mai mult activitatea pe pro­
scripţia electorală raională nr. 27  muş, Enescu Stancu, învăţător, în                                                                                                                                                                                                 le esenţiale ce fac parte din munca       blemele legale de campania electorală.          Sarcinile trasate cu prilejul acestei
Nicolae Zăhuţ, directorul între­     circumscripţia electorală comu­                                                                                                                                                                                                   agitatorilor de metodele pe care a-       In cadrul aceslora, vor trebui să aibă       şedinţe au fost însuşite de către parti­
prinderii de industrie locala        nală nr. 11 Şoimuş.Ion lordache,                                                                                                                                                                                                  ceştia trebuie să le folosească, adec­    loc. cu regularitate programe artistice,     cipanţi şi ele vor constitui fără îndo­
„Crişana", in circumscripţia elec­   secretarul Comitetului de partid                                                                                                                                                                                                                                            şezători, citiri în colectiv, expuneri de    ială baza activităţii lor de viilor.
torală raionala nr. 31, Viorel Lu-   comunal Şoknuş, în circumscrip­                                                                                                                                                                                                                                             conferinţe adecvate. Şi, tot în cadrul
pu, şeful secţiei organizatorice a   ţia electorală comunală nr. 19
sfatului popular raional,, în cir­   şi alţii.                                                                                                                                             S-au d esch is                                  WILIAM SUDER                                   ••• »•• •O»
cumscripţia electorală raională                                                                                                                                                                                                       director al Combinatului
nr. 25, Maria Dolga, preşedinta      iii rotoool Scuş                                                                                                                                 ..C asele alegătorului"                          carbonifer Valea Jiului,           Tov. Vasile Cor-
Comitetului raional al femeilor,                                                                                                                                                                                                                                       moş, secretar al
in circumscripţia electorală raio­      In cadrul adunărilor populare                                                                                                                  tn numeroase comune din raionul                                  ircumscriptin  comitetului orăşe­
nală nr. 33, Gheorghe Pleşa pen­     au fost propuşi candidaţi ai                                                                                                                    Brad, prin grija organizaţiilor de par­                                           nesc de partid Al­
sionar miner, in circumscripţia e-   F.D.P. şi tov.: loan Achimescu,                                                                                                                 tid şi a birourilor F.D.P. s-au deschis     î OGTAVIAN IENĂŞESGUi ţ               ba hdia, a jos:
leciorală raionala nr. 36, Gheor­    muncitor forestier, în circum­                                                                                                                  încă acum trei zile „Gasele alegăto­        1 prim-secretar al comitetului        propus candida! a!
ghe Duma, secretar al Comite­        scripţia electorală raională nr.                                                                                                                rului". Pînă în ziua de 25 ianuarie         j, raional P.M.R. Ilalea, can-        P.U.P. în circum­
tului de partid din întreprinde­     5, îoan Stoltz, preşedintele gos­                                                                                                               au fost deschise „Gase ale alegătoru­       2 didat in circumscripţia             scripţia electoralii
rea Barza, în circumscripţia elec-   podăriei agricole colective din                                                                                                                 lui" la Vaţa, Baia de Griş, Buceş,          l electorală raională nr. 32          orăşenească nr. 37.
torală raională nr. 38, Ittliana     satul Reci, în circumscripţia e-                                                                                                                Criscior, Bucurcşci şi în alte comune.                                             IN CLIŞEU: tov.
Devian, gospodina, in circum­        lectorală raională nr. 11, loan                                                                                                                                                                                                   Vasitc Cormoş,
scripţia electorala raională nr,     Kir, preşedintele gospodăriei a-                                                                                                                  M erită a fi scos în evidenţă faptul                                            stind dc vorbă cu
37, Mircea Oprişa, inginer agro­     gricole colective Apoldu de Sus,                                                                                                                că unele din „Gasele alegătorului", ca                                            un grup dc alegă­
nom, în circumscripţia electora­     in circumscripţia electorală raio.                                                                                                              cele de la V aţa şi B aia de Griş, au şi                                          tori.
lă raională nr. 13 şi alţii.         nală nr. 12, Gheorghe Chiş, me­                                                                                                                 început să funcţioneze în baza unui
                                     dic, în circumscripţia electorală                                                                                                               program judicios întocmit, care cu­                                               t i *$• I
te raional iii®                      raională nr. 1, Dochia Opreau,                                                                                                                  prinde conferinţe, întîlniri cu candi­
                                     gospodina în circumscripţia e-                                                                                                                  daţii, seri de citit, audiţii colective la                                        Adunările săteşti - eveniment de seamă
   Printre candidaţii F.D.P. pro­    lectorală raională nr. 6, Achim                                                                                                                 radio etc. In baza program ului, la a-                                              înviata cooperativelor de consum
puşi în raionul Ilia, se numără      Marin, ţăran colectivisi, în cir­                                                                                                               cestc „Gase ale alegătorului" s-au sta­
şi tov.s Roman Popovici, preşe­      cumscripţia electorală raională                                                                                                                 bilit concret agitatorii care vor ii                                                 In această perioadă în satele          rol în contractarea şi achiziţio­            pectiv pe linie de achiziţii şi
dintele întovărăşirii agricole din   nr. 30, Victoria Opincar, preşe­                                                                                                                perm anent prezenţi pentru a lămuri pe                                            regiunii noastre au ioc adună­            narea produselor agricole,. în               contractări şi să se ia -cele mai
satul Lăpugiu de Jos, în cir­        dinta Comitetului raional al fe­                                                                                                                alegători cu uncie probleme ce le sînt                                            rile săteşti ale membrilor coo­           condiţii avantajoase pentru ţă­              corespunzătoare măsuri pentru
cumscripţia electorală raională      meilor, în circumscripţia electo­                                                                                                               neclare. Aceste case au fost dotate cu                                            peraţiei de consum. Importan­             rănimea muncitoare, în legătură
nr. 22, iVliron Nicula, preşedinte­  rala raională nr. 27. Trai an To-                                                                                                               materiale privind alegerile de deputaţi,                                          ţa acestor adunări se caracte­            cu schimbul de produse dintre
le Sfatului popular Lăpugiu, în      muţa, activist P.M.R., în circum­                                                                                                               Decretul cu privire la alegeri, broşuri,                                          rizează prin faptul că în con­            oraş şi sat. Astfel, pe primul
circumscripţia electorală raiona­    scripţia electorală raională nr.                                                                                                                caiete culturale, reviste etc.                                                    formitate cu prevederile stalu-           plan se situează problema con­
lă nr. 23, losif Korosy, preşe­      34, loan Rusii, preşedintele GAG                                                                                                                ---------- ------Mttlfo-j-—-------------                                          v -, membrii cooperatori au o-            tractărilor de cereale şi de alte
dintele D.R.C.C. Ilia, în circum­    Ungurei, în circumscripţia eicc-                                                                                                                                                                                                  cazia, nu 'numai să-şi spună pă­          produse agricole.
                                                                                                                                                                                     Rea lizări şi perspective                                                         rerea în diferite probleme ce                                                          realizarea acestor sarcini.
                                                                                                                                                                                                                                                                       privesc cooperativa, ci au tot­             Adunările săteşti constitue un
                                                                                                                                                                                                                                                                       odată posibilitatea să-şi aleagă          bun prilej de a se arăta mem­                Adunările săteşti nu trebuie
                                                                                                                                                                                                                                                                       pe cei mai gospodari şi mai po­           brilor cooperatori şi ţăranilor
                                                                                                                                                                                     de dezvoltare a comerţul                                                          triviţi cooperatori în consiliile         muncitori ce au primit ei din                să constituie însă numai o o-
                                                                                                                                                                                                                                                                 f     săteşti.                                  partea clasei muncitoare în anii             cazle de a vorbi despre aceste
                                                                                                                                                                                         în regiunea noastră                                                                                                     puterii populare, cum lc-a asi­
                                                                                                                                                                                                                                                                          Adunările săteşti au ca scop           gurat cooperaţia buna aprovi­                probleme, ele trebuie să fie tot­
                                                                                                                                                                                                                                                                       să analizeze munca depusă de              zionare cu mărfuri industriale,
                                                                                                                                                                                                                                                                       consiliile săteşti, precum şi ac­         cît de mult a crescut nivelul lor            odată un bun prilej ¦pentru în­
                                                                                                                                                                                                                                                                       tivitatea desfăşurată dc mem­             de viaţă. Datorită politicii înţe­           cheierea de contracte pe loc,

                                                                                                                                                                                                                                                                       brii şi lucrătorii cooperaţiei. In        lepte a partidului nostru şi a               pentru organizarea de asociaţii

                                                                                                                                                                                     Zilele trecute                                     Pe secioare,                   aceste adunări se iau hotărîri            grijii pe care o poartă ţărăni­              ale ţăranilor muncitori care
                                                                                                                                                                                                                                                                       asupra principalelor măsuri ca­                                                        contractează vînzarea de pro­
                                                                                                                                                                                     am adresat cî-           Interviu cu tovarăşul     desfacerile au                                                           mii muncitoare, ţăranii mun­
                                                                                                                                                                                     teva întrebări                                     sporit cu 15 la                re au menirea să ducă la îm­                                                           duse către stat.
                                                                                                                                                                                                           GHEORGHE BUSUIOC             sută in sectorul                                                         citori se bucură astăzi de o                   In această privinţă merită a
                                                                                                                                                                                        tovarăşului     şeful serviciului comercial al  alimentar, cu 17               bunătăţirea continuă a activită­
                                                                                                                                                                                     Gheorghe Busu­     Secţiunii comerciale regionale  la sută in cel                                                           viaţă cum nu a cunoscut-o in                 fi dată ca exemplu cooperativa
                                                                                                                                                                                     ioc, şeful servi­                                                                 ţii cooperaţiei. Condiţiile în ca­
                                                                                                                                                                                     ciului comercial                Hunedoara          industrial, cu 3                                                         trecut, de un trai care devine               din Dobra raionul Ilia, care, eu
                                                                                                                                                                                     al Secţiunii co-                   —               la sută în sec­                re se desfăşoară adunările să­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 pe zi ce trece tot mai îmbelşu­              ocazia adunărilor săteşti, a în­
                                                                                                                                                                                                                                                                       teşti din acest an cer ca aten­
   MUNCITORI FRUNTAŞI                                                                                                                                                                merciale regionale Hunedoara, torul aprozar, tar prin alimen­                                                               gat. Ţăranii muncitori au dato­              cheiat numeroase contracte cu
                                                                                                                                                                                  J  privind dezvoltarea comerţului taţia publică; s-au desfăcut cu                    ţia membrilor cooperatori şi a                                                         ţăranii muncitori pentru vînza­
       la fabrica de încălţăminte                                                                                                                                                                                                                                                                                ria să preţui-ască aşa cum se
       „Ardeleana" —Alba lulîa                                                                                                                                                       in regiunea noastră şi perspec­ 13 la sută mai multe produse                      iucrătoriior din cooperaţie sa                                                         rea de cereale din recolta anu­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 cuvine dragostea şi grija pe                 lui 1958. De asemenea membrii
     In primele două decade ale lunii ianuarie ci. ă.; ŞhutTctlorii                                                                                                                  tivele dezvoltării lui in anul cu­          decît în 1956.                        se îndrepte îndeosebi spre cele                                                        consiliului sătesc din satul DeaL
de mai jos au depăşit normele astfel:                                                                                                                                                rent.                                          Aceasta înseamnă că s-a con­                                                 care ie-o poartă statul nostru               raionul Sebeş, au desfăşurat o
                                                                                                                                                                                                                                                                       mai principale probleme ce sta li
                                                                                                                                                                                        Dăm mai jos întrebările şi               sumat cu 8 la sută mai multă                                                    democrat-popular, sprijinind po­             intensă muncă de lămurire în
                                                                                                                                                                                     răspunsurile :                              pline, cu 10 la sută mai mult         in momentul de faţă în centru!
                                                                                                                                                                                                                                 zahăr, cu 40 la sută mai mult                                                   litica partidului nostru în pro­             rîndul cooperatorilor, înaintea
                                                                                                                                                                                        ÎNTREBARE : In ce măsură                                                       preocupării cooperativelor să­                                                         adunării generale, lămurindu-i
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 blema formării fondului centra­
                                                                                                                                                                                     a crescut volumul desfacerilor ulei, cu 14 la sută mai umile                      teşti.                                                                                 să valorifice importante canti­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 lizat de produse agricole al sta­            tăţi de produse prin coopera­
                                                                                                                                                                                     prin comerţul cu amănuntul şi preparate de carne, cu 56 la                           In urma desfiinţării cotelor
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 tului. Pentru aceasta este nece­
                                                                                                                                                                                     alimentaţia publică în anul 1957 sută mai mult unt, cu                            obligatorii la majoritatea pro­           sar ca în fiecare adunare să­                tivă. Asemenea exemple mai pot

                                                                                                                                                                                     faţă de 1950 ?                              3 la sută mai multă încălţă­          duselor agricole, cooperativele           tească să se dezbată pe larg sar-            fi ’date din multe adunări să­

                                                                                                                                                                                     RĂSPUNS : Bilanţul primu­ minte, cu 28 la sută mai multe                          de consum au căpătat un mare              cinile ce stau în faţa satului res-          teşti*  -- • r

                                                                                                                                                                                     lui deceniu de activitate a co­ lextile, cu 3 la sută mai multe                                                                                                          Avem condiţii pentru a se în­

                                                                                                                                                                                     merţului ele stat in regiunea legume şh zarzavaturi ele.                                                                                                                 cheia în cadrul adunărilor să­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              teşti contracte penffu vînzarea
                                                                                                                                                                                     noastră este nespus ele bogat.                 Rea'izurUe obţinute se dato-
                                                                                                                                                                                     Reţeaua comerţului, care ni                 resc şi utilizării unor metode                                                                                               de importante cantităţi dc ce­
                                                                                                                                                                                     1951 dispunea de 179 unităţi,               mai bune de muncă folosite de
                                                                                                                                                                                     la 31 decembrie 1957 ajunsese               lucrătorii din conîerlul de stat,                                                                                            reale. Sarcina noastră principală
                                                                                                                                                                                     ta 840 unităţi. Numai tn anul               printre care menţionăm pe tov.
                                                                                                                                                                                     trecut reţeaua de cles}acere a              loan Corneei, Anton Ivasuc,                                                                                                  este de a face ca nici o adunare
                                                                                                                                                                                     crescut cu 31 unităţi, printre              loan ÎLalegau, Ileana Metha,                                                                                                 sătească să nu se termine fără
                                                                                                                                                                                     care complexul I.A.P.L. Hune­               Nicolae Ştefan, losif Fekete şi
N1GOLAE DAIAN                        PARASGHJVA SCHE \r                                                                                                                              doara, restaurantul „Cina" Lu-              alţii, care ]pentru merite deose­                                                                                            a se încheia mai multe contrac­
       pantofar                            de la croit feţe                                                                                                                          peni, restaurantul „Dunărea"                bite au fost distinşi cu insigna                                                                                             te, fără a se organiza asocieri
                                            cu 26 la sută.                                                                                                                           Deva, magazinele de confecţii               „Fruntaş în comerţul de stat".
  t u 39 la sutei. .                                                                                                                                                                 din Deva şi Petroş mi. S-a mai                                                                                                                                           pentru încheierea de asemenea
                                                                                                                                                                                     construit un siloz pentru car­                 ÎNTREBARE: Care sînt
                                                                                                                                                                                     tofi la Deva.                               perspectivele dezvoltării comer­                                                                                             contracte. In această acţiune

                                                                                                                                                                                                                                                                       Cereri nos pentru întovărăşiri agricole                                                trebuie antrenaţi cei mai buni
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              membri ai cooperativei, ţărani

                                                                                                                                                                                     Volumul desfacerii mărfurilor ţului în regiunea noastră în                           Rezultatele conving                    Mih’ai Ardelean, Visalon Mărgi­              muncitori fruntaşi la achiziţii şi
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 nean, Petru Gruia şi alţii.                  contractări, care au sprijinit şi
                                                                                                                                                                                     a crescut de asemenea. Dacă anul curent?                                             Convingîndu-se de rezultatele                                                       în anul trecut cooperativa şi
                                                                                                                                                                                                                                                                       ce pot fi obţinute atunci cînd se               La Dumbrâviţa                          care sînt legaţi de aceasta.
                                                                                                                                                                                     in anul 1951 s-au pus la dis­ RĂSPUNS : In unul 1958, vo­                         munceşte în comun un număr de
                                                                                                                                                                                                                                                                       30 familii din Bretea Mureşană               Ionel Buşle-a, T roian A. F cneş IV          Un rol însemnat în buna reu­
                                                                                                                                                                                     poziţia populaţiei din regiunea lumul mărfurilor desfăcute în                     au făcut cereri pentru înfiinţa­          î n Ro aicea, G heorghe V o g ă , Ig n at    şită a adunărilor generale îl au
                                                                                                                                                                                                                                                                       rea unei întovărăşiri agricole în         Fencş, Ar.ania Fcne? şi alte familii de      dările de seamă care sînt pre­
                                                                                                                                                                                     noastră mărfuri in valoare de regiunea noastră prin comerţul                      satul lor. Suprafaţa înscrisa             ţărani m uncitori, în num ăr de 20, au       zentate în faţa cooperatorilor.
                                                                                                                                                                                                                                                                       este pînă acum de 18 ha. teren            depus cereri pcntiu a forma în satul         Cu cît dările de seamă sînt mai
                                                                                                                                                                                     peste 263.000.000 lei, în anul de stat va creşte faţă de anul                                                               l o r 1— D um brâviţa, com una Ilia — o      legate de ' iaţa cooperativei, cu
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 întovărăşire agricolă. Suprafaţa înscri­     cît reflectă mai bine interesele
                                                                                                                                                                                     1957 s-a ajuns la o clesfar,ere 1957 cu 10,5 la sută, iar fală                                                              să pînă acum pentru perimetrul înto

                                                                                                                                                                                     de 955.000.000 tei.                         de 1956 cu 26 la sută. Volu­

                                                                                                                                                                                     Mergirul pe linia comparaţii­ mul mărfurilor desfăcute prin

                                                                                                                                                                                     lor se constată cu in anul 1957 unităţile cooperaţiei de consum,                                                            vărăşirii este dc 25 ha. teren. P e zi ce                    GH. J1BOTEANU
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 trece num ărul familiilor dc ţărani                  Şeful serviciului organizare
MATEI INDIAN                         EUSABETA ANDRAŞOX ICI                                                                                                                           s-au desfăcut prin comerţul de. va creşte, faţă de 1957, cu 12,8                  arabil. Printre tovarăşii care au         iium cilori din D um b'răviţa, care se în-
     pantofar                                    richtuitoare                                                                                                                                                                                                          complectat cererile, se află buni         scriu pentru înfiinţarea întovărăşirii a- •            al U.R.G.C. Hitflpdoara
                                                                                                                                                                                     stat cu 15,6 la suta mai multe la sută. Desfacerile prin secto­                   gospodari ca : David Olar, Mi-            grecele din sat, creşte tot mai mult.
cu 30 la sută.                                 cu 22 la sută.                                                                                                                                                                                                          bai Cioreanu, Aurel Ardelean,                                                                    -iiiUnua/ş în pag. o-a)
                                                                                                                                                                                     mărfuri decît tn anul 1956, şi rul alimentar: vor creşte cu

                                                                                                                                                                                     cu 6,4 la sută iiiăi mult prin

                                                                                                                                                                                     cooperaţie,                                 Continuare U PRg. 2
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66