Page 62 - 1958-01
P. 62
Gmmvt so m a sM u m t* Nr. 969
SSS^W ESSSK te
lîlB S IÎI 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ilflB ' VIGILENŢĂ, Folosirea îngrăşămintelor bacteriene
pol aduce © ©©nfribufie mai mare sau încercare mijloc de sporire a producţiei
de a persecuta
a î i i s i l i i i M « i s t ă a agriculturi un corespondent Inafară de îngrijirile agroteh de noroi). Borcanul se spală azotul din atmosferă fără.să tră
bine, iar cu spălaturile se udă iască în ¦tovărăşie cu plantele
de p resă? nice care trebuie să se dea plan seminţele. Pasta obţinută se a- cultivate. Ele iau azotul din at
mestecă bine cu sămînţa. Ames mosferă şi-l folosesc pentru
Tovarăşul Sabin Munteanu, sala telor pentru ea acestea să dea tecarea se face cu mîna, după creşterea propriilor lor corpuri.
riat al Sfatului popular al oraşului care sămînţa se pune Ia uscat Azotogenui se poate prepara şi
Slttieria, este corespondent voluntar un rod bogat şi de calitate, mai şi apoi se seamănă. Tratarea şi
al ziarului nostru. Probabil că acest uscarea se face numai la umbră, în laboratoare. In acest caz se
lucru nu-i convine contabilului şef este nevoie şi de îngraşare"a so deoarece razele soarelui omoară procedează ca şi cu nitraginul.
al sfatului. De aceea s-a gîndit
Cel ’de-al doilea Congres al Bărbescu), Sălaşu de Jos (se colectivizarea in întregime a să-i găsească un... nod în papură. lului cu diferite substanţe de foarte repede bacteriile. De ase Acest îngrăşămînt se foloseşte
partidului şi plenara din de cretar Ionel Bontescu) şi alte- satului Rîu Bărbat. Negăsind altceva, contabilul a înce menea, în timpul semănatului la grîu, cartofi, floarea-soarelui,
cembrie 1956 a C.C. al P.M.R. le, au ştiut să lămurească cu put a-1 ameninţa pe tov. Munteanu care culturile au nevoie in tim capacul maşinii se ţine închis sfecla de zahăr etc. La cartofi,
a stabilit, ca principală sarci pricepere un număr de 72 ute- ...dar rezultatele sînt că nu-i mai dă salariul ce 1 se cu sau sămînţa sc acoperă cu saci pentru ca azotogenui să se
nă in sectorul agricol, creşte mişti, care împreună cu fami vine dacă nu aduce adeverinţă de pul vegetaţiei lor. pentru a nu pătrunde razele soa prindă de tuberculi, întreaga can
rea producţiei la hectar, creşte liile lor, fac în prezent parte mici faţă de posibilităţi la redacţie în care să arate oă nu Oamenii de ştiinţă au găsit relui. Nitraginul mai poate fi titate destinată însăinînţării se
re ce se poate obţine numai lu- din sectorul socialist al agri este salariat al acesteia. Pentru a-şi preparat şi în gospodărie cu mestecă înlr-o cantitate de circa
crind pămintul în comun, pe culturii. Cu toate rezultatele obţinute putea primi salariul pe luna decem că pe lîngă îngrăşămintele na mijloace simple. Astfel, se cul 10-15 1. apă in care a fost pus a-
suprafeţe mari, după metode a- în munca de transformare so brie, tov. Sabin Munteanu, n-a a- tivă leguminoase ca : fasole, ma zotogenul (această cantitate de
grotehnice înaintate şi cu mij Rezultate frumoase au înre cialistă a agriculturii, comite vut încotro, a trebuit să prezinte turale şi cele chimice, mai sînt zăre, soia, etc. pe suprafeţe iniei apă ajunge pentru tuberculii ce
loace mecanizate. Analizînd in gistrat şi organizaţiile de tine tul raional U.T.M. a avut şi o declaraţie în scris. de circa 8-10 m.p. Rădăcinile sc însămînţează pe un ha.). Tra
această lumină stadiul dezvol ret din satele Ocolişu Mare, unele lipsuri, care au făcut ca şi alte îngrăşăminte prea puţin acestor plante se smulg, avîn- tamentul se face cu o zi îna
tării sectorului socialist al a- unde din familiile celor 18 ute- aportul utemiştilor din raion Dar lucrurile nu s-au oprit aci. du-se grijă să nu se piardă no- inte de plantare. La legume,
griculturii in raionul Haţeg, mişti, 11 s-au înscris în înto la transformarea socialistă a a- La începutul lunii ianuarie a.c., res cunoscute în satele noastre, care, dozităţile. odată cu plantarea răsadurilor,
trebuie spus că in ultimul timp, vărăşirea agricolă creată de cu- griculturii să nu fie pe măsura pectivul contabil La anunţat din se mocirlesc rădăcinile acestora
s-au obţinut rezultate frumoase. rînd, din Nălaţi, Fizeşti II etc. posibilităţilor. Este suficient să nou pe tov. Munteanu că nu-i va fiind aplicate la timpul potrivit, Rădăcinile scuturate bine de cu terci( noroi) de azotogen, a-
Aceasta ca urmare a muncii po amintim că din numărul des mai da salariul în viitor dacă nu pămînt se pun la uscare în ma- poi se plantează imediat. Azo
litice desfăşurată de la om la Printre comitetele comunale tul de mare de tineri,^'ciţsj nu va prezenta dovada redacţiei, în ca măresc simţitor producţia la ha. togenui dă rezultate bune numai1
om, a popularizării rezultatelor de partid care au ştiut să va mără întregul raion, in sectorul re să se specifice că nu este sala CUVÎNTUL dacă solul în care se introduc
obţinute în gospodăriile agri lorifice munca organizaţiilor socialist agricol sînt cuprinşi riat al acesteia. Acestea sînt îngrăşămintele bac seminţele este bine lucrat şi i
cole colective şi in întovărăşirile U.T.M., se numără cele din Rîu puţini tineri. Aceasta datorită INGINERULUI s-au dat îngrăşămintele fosfati-
agricole. Bărbat, Toteşti, Berthelot, Să şi faptului că aparatul comite Redacţia ziarului nostru a luat teriene. AGRONOM ce şi organice necesare.
laşu Superior şi altele. Trebuie tului raional U.T.M. se ocupă legătura cu tov. Ştefan Fiilop, pre
S-au obţinut unele de asemenea recunoscut că u- slab de problemele transformă şedintele Comitetului executiv al Bacteriile, sau microorganis *fewa‘1 WMWallB—osaam ammt11na .i In staţiunile de cercetări din
rezultate... nii dintre activiştii comitetului rii socialiste a agriculturii. Unii Sfatului popular orăşenesc Sime- ţara noastră experienţele făcute
raional U.T.M. au depus stă activişti ca Alexandru Nemeş, ria, sezisîndu-1 acest caz şi cerîn- mele cum li se mai spune, au gazii bine aerisite, fără să fie cu asemenea îngrăşămînt, au a-
Conduse şi îndrumate de că ruinţă in munca de atragere a Axerite Micloşoni, Mircea Mo- du-l-se a lua măsuri pentru ca tov. în contact cu soarele. Cu o zi dus sporuri in producţia la ha
tre organizaţiile de partid, ma tineretului înspre sectorul socia raru şi alţii, sînt slab pregătiţi Munteanu să nu i se facă greutăţi un mare rol în viaţa plantelor. înainte de semănat se iau 100- de 15-20 la sută la grîu de pri
joritatea organizaţiilor U.T.M. list agricol şi de transformare in această direcţie şi ca urma 200 grame de rădăcini uscate cu măvară, 21 la sută la sfecla de
din raionul Haţeg au acordat a fiecărui tînăr întovărăşit sau re, ei nu dau un ajutor califi la încasarea salariului ce i se cu ) De aceea se urmăreşte ca aces nodozităţi, şi se sfărîmă în bu nutreţ şi 10-15 la sulă floarea-
atenţia cuvenită muncii pentru colectivist, într-un agitator neo cat organizaţiilor de tineret in căţele mici. Aceste bucăţele de soarelui.
crearea şi lărgirea sectorului bosit. Printre aceştia se numă munca de cooperativizare a a- vine. Tov. Fiilâp nu a rezolvat în te fiinţe minuscule să fie in rădăcini sfărîmate se pun în 0,5
socialist agricol. Acolo unde bi ră activişti ca Dorriiţian Prej- griculturii sau, ceea ce e şi mai să această problemă, deşi a pro litri apă călduţă şi cu această Ca urmare a celor arătate
rourile organizaţiilor U.T.M. ban, loan David, Gavril Iovă- grav, de multe ori, neglijează a- mis acest lucru. troduse în cantităţi corespunză apă se stropesc seminţele.' Pen pînă acum, gospodăria colectivă
s-au preocupat de problema nescu şi loan Boleseu, care, în ceastă sarcină deosebit de im tru seminţele necesare suprafe „Steagul roşu“ din Miercurea
transformării socialiste a agri sectoarele lor, au sprijinit efec portantă. Lipsa de preocupare Noi ne întrebăm ce s-ar întîm- toare în sol. Unele bacterii se ţei de 1 ha, sînt deajuns rădă raionul Sebeş şi-a prevăzut în
culturii. acolo unde membrii a- tiv munca de transformare so a comitetului raional U.T.M. în pla dacă contabilii şefi ai tuturor cinile de la 5-7 plante de soia, planul de producţie pe anul
cestor birouri au constituit ei cialistă a agriculturii. această direcţie, s-a reflectat pî- întreprinderilor din regiunea noa înmulţesc în jurul seminţei şi 4-6 plante de lupin, 7-8 plante 1958 să trateze cu îngrăşăminte
înşişi exemplu personal în faţa nă jos în organizaţiile de bază. stră unde sînt angajaţi corespon de mazăre etc. Recoltarea plan bacteriene (azotogen) cartofii
utemiştilor, contribuţia adusă La indicaţiile comitetului ra Numai aşa se explică faptul că denţii noştri voluntari, i-ar obliga apoi în jurul rădăcinilor, iar al telor de la care folosim rădăcin care vor fi însămânţaţi pe o su
de organizaţiile U.T.M. s-a fă ional de partid, biroul Comi utemiştii din organizaţiile de pe aceştia să prezinte dovezi că nu ile cu nodozităţi se face cu cî- prafaţă de 6 ha. Această su
cut simţită. Datorită unei în tetului raional U.T.M. Haţeg, tineret din satele Săcel, Hăţă- sînt salariaţi ai redacţiei ? s a u : tele cresc chiar pe rădăcinile teva zile înainte de înflorire, prafaţă va servi în anul curent
drumări concrete din partea co a luat măsura ca în plenarele gel, Ruşor şi altele, nu constituie Ce s-iar întîtnpla dacă preşedintele ¦fiindcă atunci au cele mai multe
mitetelor comunale de partid sale, ce au avut loc în lunile exemplu în ceea ce priveşte sfatului ar Interzice să i se achi unor plante cum sînt mazărea, nodozităţi. Cu nodozităţile de pe ca lot demonstrativ, aplicîndu-se
şi a organizaţiilor de bază, or august, octombrie şi decembrie transformarea socialistă a agri te salariul contabilului şef fără rădăcinile plantelor amintite pot toate regulile agrotehnicii, cu
ganizaţiile U.T.M., ca cele din 1957, să analizeze contribuţia culturii. De asemenea, în a- a prezenta o dovadă din care să soia, lintea, fasolea, etc. Ca fi tratate inafară de păioase şi scopul de a se urmări eficaci
pe care au adus-o organizaţii ceste organizaţii învăţămintul reiasă că acesta nu e salariatul seminţele aceloraşi specii de tatea acestui îngrăşămînt. Cea
Uric (secretar Leodor Muntea- le de tineret la munca de tran politic U.T.M. se desfăşoară ne redacţiei noastre ? rezultat al acumulării azotului plante cu scopul de a fi ajutate laltă suprafaţă care se cultivă
sformare socialistă a agricultu satisfăcător, ca şi activitatea ca după însămînţare să se dez cu tuberculi dc cartofi netrataţi
nu), Berthelot (secretar loan culturală. Activitatea organi Nu este exclus ca .vigilenţă" de în sol de către bacterii, plan volte mai viguros. cu azotogen, va servi drept mar
rii. De asemenea, tot la reco zaţiilor de tineret din aceste care vrea să dea dovadă contabilul tor. Colectiviştii au prevăzut de
Vasiu), Toteşti (secretar Ileana mandarea comitetului raional de sate se limitează doar la înca Iosif Lungu să fie una şi aceeaşi tele au la dispoziţia lor cantităţi Experienţele făcute la noi în asemenea în planul dc producţie
partid, s-au luat măsuri ca în sarea cotizaţiilor. cu tendinţa de persecutare a unui ţară, prin tratarea seminţei de să trateze cu nitragin şi alte
@âetl apMmte. fiecare organizaţie U.T.M. de corespondent de presă. apreciabile de hrană. Practic soia cu nitragin, a dat sporuri
la sate, să fie analizată contri Starea de lucruri existentă la de recoltă de la 249-615 kg. la seminţe ce vor fi însămânţate
în Editura Tineretului buţia şi poziţia fiecărui tînăr organizaţiile amintite mai sus Rămîne ca o sarcină a comite s-a observat că griul care este ha. în campania de primăvară.
faţă de transformarea socialis şi la multe altele, ilustrează tului orăşenesc de partid şi a co
DIN NEAGRA ŢĂRĂNIE tă a agriculturii. Toate acestea, lipsa de interes a comitetului mitetului executiv al Sfatului popu o plantă mare consumatoare de Azotogenui (azotol cterinul) Popularizarea şi folosirea pe
precum şl faptul că în adunările raional U.T.M. şi a biroului său, lar orăşenesc Simeria să lămureas este un preparat care i mţine o scară cit mai largă a aceslei
de Ion Istrati pregătitoare şi de alegeri a or care, cu toate indicaţiile pri că această chestiune. It1 cazul cînd azot, semănat după mazăre, mă- bacterii selecţionate ce fixează metode agrotehnice înaintate, va
ganelor de conducere a organi mite din partea comitetului ra este vorba de o încercare de perse asigura mărirea în mod conside
Romanul scriitorului ieşean zaţiilor U.T.M. s-a analizat din ional de partid, n-au făcut ni cutare a unui corespondent de pre zăriche, fasole, trifoi, dă întot rabil a producţiei la ha.
Ion Istrati este o carte a copi nou această problemă, au făcut mic in a organiza cu tinerii să trebuie să ia urgent cele mai
lăriei în satul moldovenesc din ca din ce în ce tot mai mulţi vizite la unităţile socialiste din drastice măsuri de sancţionare a deauna producţii mai mari la Ing. AUREL SOPORAN
tre cele două războaie. Este o tineri să-şi îndrume familiile agricultură, pentru ca aceştia vinovatului.
copilărie trudnică, cu mizerie, către formele socialiste de lu să se convingă practic şi la ha., faţă de acela care este în-
foamete, cu întreg cortegiu de crare in comun a pămîntului. faţa locului de avantajele obţi
umilinţi şi nedreptăţi la care sa Cuvinte de laudă se pot sp'une nute de tinerii din întovărăşiri sămînţat după alte premergă
tul era supus în regimul trecut. despre o serie de membri ai co le şi gospodăriile agricole colec
La această atmosferă întuneca mitetului raional U.T.M., prin tive. toare. Cauza sporirii producţiei
tă, apăsătoare, respiră însă op tre care Iov. Moise Zepa, care
timismul, voia bună, încrederea a muncit intens în direcţia creş Faptele dovedesc că tineretul, o constituie tocmai faptul că
in om, în forţa morală a ţăra terii numerice şi întăririi eco- îndrumat şi mobilizat îndea
nului romîn de a învinge şi a nomico-organizatorice a întovă proape, poate aduce o contri aceste premergătoare acumulea
răzbi prin greutăţi. răşirii din Peşteana, Petru Cri- buţie de seamă la schimbarea
şovan care a muncit de aseme satelor noastre. De aceea, Co ză pe rădăcinii cantităţi însem
„Din neagra ţărănie” este un nea pentru crearea noii înto mitetul raional U.T.M. Haţeg
prinos de recunoştinţă adus ge vărăşiri din Berthelot, Gheorghe trebuie să ajute organizaţiile nate de azot pe care îl lasă în
neraţiilor de truditori anonimi ai Manciu şi alţii, precum şi des de tineret din întregul raion, sol.
pămîntului, care s-au istovit pre unii utemişti ca Ana Borza, pentru a se ridica la nivelul
pentru mai binele celor de as tehnician agronom, care a a- sarcinilor ce le revin. După cercetări îndelungate
tăzi. dus o contribuţie însemnată la
VIORICA Gfl^UMBEANU ştiinţa agrotehnică a găsit mij
loacele de a se introduce ase
menea bacterii în pămînt şi pe
cale artificială, odată cu semă
natul.
Dintre îngrăşămintele bacte
riene cele mai cunoscute sînt
nitraginul şi azotogenui, Nitra-
ginul conţine bacterii care tră
iesc pe rădăcinile leguminoase
lor cum s în t: mazărea, fasolea,
soia, trifoiul, lucerna etc. în niş
te umflături numite nodozităţi.
Aceste bacterii trăiesc întotdea
una în tovărăşia leguminoase
lor. In nitraginul preparat în
laborator sînt bacterii selecţio
nate care fixează cele mai mari
cantităţi de azot atmosferic pe
rădăcinile plantelor. După pre
pararea lor în laboratoare, cul
turile de bacterii se împachetea
ză în borcane de cîte o jumă
tate kg. In aceste borcane nu
se află altceva decît pămînt în
care s-au înmulţit bacteriile res
pective. . .n
Cum se foloseşte acest' în
grăşământ bacterian ? înainte de
însămînţare, conţinutul borcanu
lui se goleşte într-un vas, în
care se pune apă, apoi se a-
mesteoă cu mîna pînă se for
mează o pastă uniformă (un fel
R e a l i z ă r i şi perspective Ide dezvoltare cofetării la Gheţar, prin deschi
derea de bufete expres in Deva,
a comerţului în regiunea noastră Hunedoara şi Petroşani.
"Baza tehnico-materială va cu
( Urmare din pag. l-a) rile normelor interne, trăgind Petroşani şi subdepozite in nelor legumicole din regiune. noaşte de asemenea o largă dez ffAjeA- p jd îm ii
la răspundere comisiile de re Alba Iulia şi Hunedoara. In fe In acest scop, s-au asigurat voltare. In cursul anului 1958
14,4 la sută, prin sectorul indus cepţie, pe cei care se vor face lul acesta se va asigura şi In a- cantităţile necesare de seminje se vor înfiinţa la Petroşani şi . ’. iACfrv?’ ,
trial cu 5,8 la sută, iar prin a- vinovaţi de neglijenţă in recep cest sector o mai bună aprovi geamuri de seră, cherestea, cuie Hunedoara ateliere de reparat VlIH TA n fţ:tM l
limentaiia publică cu 17,4 la ţionarea şi păstrarea mărfuri zionare decit pină în prezent, îngrăşăminte etc., in toate ra utilaje comerciale O.C.L. produ
sută. lor. cind I.G.R.M.-ul era la Timi ioanele. se industriale Petroşani va a-
şoara. menaja un magazin de desfa
Se oa desface cu 11 la sută Se vor face propuneri pentru Se va pune in funcţiune se cere a articolelor pentru copii,
mai multă pline, cu 17 la sută obţinerea de sortimente noi, Se va organiza temeinic co ra de legume din Deva, se vor un magazin de încălţăminte şi
mai multă carne, cu 17 la sută modele şi desene noi, sezisind merţul în staţiunile de odihnă, amenaja noi sectoare de semiin- un magazin pentru desfacerea
mai mult ulei, cu 23 la sută la timp industria de mărfurile parcuri, ştranduri, stadioane, clustrializare a legumelor şi pălăriilor.
mai mult zahăr, cu 40 la sută care, deşi se încadrează in sta- şcoli etc., folosindu-se îndeose fructelor — la Lupeni, Deva şi
mai mult unt, cu 11 la sută s-uri, nu sînt cerute de consu bi formele mobile de comerţ, in Alba Iulia. O.C.L. produse industriale vor
mai multe texiile-incăliăminte matori. special pentru desfacerea ră amenaja la Deva, Petroşani,
etc. coritoarelor, dulciurilor, produ In sectorul alimentaţiei pu Lupeni, Alba Iulia şi Hunedoa
Pentru comptectarea fondu selor de panificaţie, fructelor blice se va asigura necesarul de ra, magazine textile pentru
ÎNTREBARE: Prin ce mij lui de mărfuri centralizat, sec ş. a. gheaţă, prin contractarea cu in desfacerea de stofe, accesorii,
loace se va ajunge la această ţiunea comercială, împreună cu dustria locală. U.R.C.C. va lua galanterie şi furnituri.
sporire a volumului desfacerilor industria locală, U.R.C.M., or Comitetele executive ale sfa măsuri ca în staţiunile balnea
ganizaţiile comerciale de stai turilor populare raionale şi o- re din regiune — Vata, Geoa- Noi. vaduri comerciale se vor
RĂSPUNS : Pentru asigura şi cooperatiste, va analiza ne răşeneşti, împreună cu O.C.L., giu, Călan şi Miercurea, unde crea In incinta pieţelor, prin
rea integrală şi la timp a re cesarul şi posibilităţile de pro T.A.P.L., cooperaţia de consum are unităţi, să le reprofileze în halele noi ce se vor construi la
partiţiilor de mărfuri, secţiunea ducere a unor sortimente de şi administraţiile pieţelor, vor rest aurante-pensiune. Brad, Lupeni, Vulcan şi Deva.
comercială regională, întreprin mărfuri specifice .şi necesare lua măsuri din timp pentru or
derile comerţului cu ridicata şi ganizarea tirgurilor, a bilciuri- Se va studia reprofilarea şi Reducerea cheltuielilor de cir
organizaţiile comerciale de stat consumatorilor din regiune. lor, tradiţionale, in vederea par amplasarea reţelei de alimenta culaţie şi realizarea planului
şi cooperatiste, vor stabili o- Comitetele executive ale sfa ticipării active in pieţe a unită ţie publică in toate centrele de economii de asemenea este
daiă cu încheierea contractelor ţilor comerţului socialist, ale co muncitoreşti şi. localităţile ur o preocupare permanentă a co
cu furnizorii, grafice de livrări turilor populare raionale şi oră operaţiei meşteşugăreşti, care bane, şi se vor înfiinţa unităţi mitetelor executive ale sfaturi
pe etape, finind seama de cere şeneşti vor lua măsuri pentru vor desface articole specifice rentabile de diverse tipuri, ca : lor populare şi a unităţilor co
rile populaţiei, de sezon etc. Se gospodărirea fondului de măr consumului ţărănesc. bufete expres, restaurante popu merciale. In acest scop, O.C.L.-
va urmări realizarea livrărilor furi repartizat, în vederea asigu lare, dietetice, restaurante-pen urile vor organiza trimestrial,
rării desfacerii continue, acor- Se vor lua măsuri de creare siune, ospătării şi ceainării, ca pe sectoare de activitate, cons
de mărfuri către unităţile de dind o deosebită atenţie centre a condiţiilor pentru atragerea fenele, plăcintării, unităţi „gos fătuiri pentru ridicarea califică
lor muncitoreşti. producătorilor individuali şi podina”, bufete in instituţii etc. rii profesionale a lucrătorilor
desfacere, în vederea elimină cooperativiza ti in pieţe, prin Se va dezvolta producţia pro din comerţ, în primul rinei in lo
In vederea îmbunătăţirii con construirea de noi pieţe la Vul prie cu 15 la sulă, se vor îm calităţile Lupeni, Petroşani,
rii golurilor In aprovizionare. diţiilor de desfacere şi aprovi can, Lupeni, Zlatna, Alba Iulia bunătăţi sortimentele, se va in Brad, Deva şi Alba Iulia.
zionare a reţelei în sectorul a- şi dormitoare pentru producă troduce specialitatea casei, se
Pentru îmbunătăţirea calită limentar, se va merge pe linia torii agricoli, în Deva. vor organiza expoziţii de artă Prin intensificarea întrecerii
îmbunătăţirii aprovizionării di culinară şi cofetărie. socialiste, avîndu-se drept scop
ţii produselor şi evitarea pă recte. In sectorul industrial-iex- In vederea îmbunătăţirii a- realizarea planului la toţi incfi-
til, se va trece la aprovizionarea prooizionării cu legume, zarza Reţeaua de desfacere se va cii, prin popularizarea metode
trunderii mărfurilor necorespun directă a magazinelor de către vaturi şi fructe in anul 1958, extinde prin deschiderea unui lor bune de muncă în comerţ
unităţile de gros. In sectorul un colectiv de tehnicieni studia restaurant în Lupeni, a unei se va ajunge la satisfacerea ce
zătoare în reţeaua comercială, metalo-rhimir, va lua fiinţă un ză condifiile de dezvoltare a zo rinţelor mereu crescinde ale
I.C.RM. la Deva cu filială la ospătării in Paroşeni, a unei populaţiei, la ridicarea nivelu
organizaţiile comerciale de stat lui de trai al m n^lor din re
giunea noastră.
şi cooperatiste vor lua măsuri
ca la recepţionarea mărfurilor
să se respecte riguros prevede
