Page 64 - 1958-01

4 'DRUMUL SOCIALISMULUI'•
Rezultatele îndeplinirii
planului de stat al U. R. S. S.
pe anul 1957
MOSCOVA 27 (Agerpres)
TASS transm ite: Industria so­
vietică a depăşit considerabil
prevederile planului de stat pe
anul 1957, In comunicatul Di­
recţiei centrale de statistică
(D.C.S.) de pe lingă Consiliul
de Miniştri al U.R.S.S., publicat
la 27 ianuarie, se spune că vo­
lumul producţiei industriale a
crescut în comparaţie cu anul
trecut cu 10 la sută faţă de 7,1
la sută după cum a prevăzut
planul, Totodată volumul pro­
ducţiei mijloacelor de producţie
(grupa ,,A“) a crescut intr-un
an cu 11 la sută, iar al mijloa­
celor de consum (grupa ,,B“) —
cu peste 8 la sută.
Toate republicile unionale au
îndeplinit înainte de termen pre­
vederile pe anul 1957 in ce pri­
veşte producţia globală şi majo­
ritatea celor mai importante pro­
duse.
Industria aflată în sunordinea
Consiliilor economiei naţionale
a îndeplinit planul producţiei
globale pe anul 1957 cu peste
104 la sută. In comunicatul
D.C.S. se subliniază că după re­
organizarea conducerii indus­
triei, sarcinile de pian au fost
Îndeplinite în condiţii mai bune
decit în perioada corespunzătoa­
re a anului trecut. In cel de al
doilea semestru al anului 1957
producţia întreprinderilor subor­
donate Consiliilor economiei na­
ţionale a crescut cu 11 la suta
in comparaţie cu cel de al doilea
semestru al anuiui 1956.
In ianuarie 1957 industria so­
vietică a produs: 37 milioane
tone de fontă, adică cu 4 la sută
mai mult decît în 1956; 51 mili­
oane tone de oţel (cu 5 la sută)
10.2 milioane tone de laminate
(cu 6 la sută), 463 milioane
tone de cărbune (cu 8 la sută),
98.3 milioane tone petrol (cu 16
la sută), 20,2 miliarde metri
cubi de gaze (cu 48 la sută),
209,5 miliarde Kwh de energie
electrică (cu 9 la sută), 495,5
mii de automobile (cu 7 la sută)
204.000 tractoare (cu 11 la
suta), 131.000 de combine ce­
realiere (cu 60 la sulă), 31,4
mii de combine pentru recoltatul
porumbului (cu 121 la sută),
5,6 miliarde metri de ţesături de
bumbac (cu 3 la sută) 282 mi­
lioane metri ţesături de lina
(cu 5 la sută), 805 milioane
metri de ţesături de mătase (cu
7 la sută), 315 milioane perechi
de încălţăminte de piele (cu 10
la- sută).
Volumul investiţiilor capitale
ale organizaţiilor de stat şi co­
operatiste în afară de colhozuri,
s-a cifrat în 1957 la 210 miliar­
de ruble, cu 12 la sută mai mult
decît în 1956. In cursul anului
care a trecut în U.R.S.S. au fost
puse în funcţiune' 800 de noi
mari întreprinderi industriale de
stat, Numărul muncitorilor şi
funcţionarilor din economia na­
ţională a U.R.S.S. s-a cifrat la
sfîrşitul anului 1957 la 52.100.000
oameni, adică cu 2.100.000 mai
mult decît la sfîrşitul anului
1956. Numărul lucrătorilor din
învăţămînt, ştiinţă şi medicină a
crescut în decurs de un an cu
300.000
Iii 1957, ca şi în anii prece­
denţi în U.R.S.S. nu a existat
şomaj.-
In comunicatul D.C.S. se rele­
vă succesele obţinute în 1957 în
dezvoltarea ştiinţei, tehnicii ş
culturii sovielice. Au fost lansaţ
primii sateliţi artificiali ai pă
mîntului din lume. A fost creată
pentru prima oară în lume o pu
ternică rachetă balistică inter
continentală sovietică. A fost
construit cel mai puternic acce­
lerator de particule ale atomu'ui
— sincrofazotronul. A fost pusă
la punct producţia avioanelor de
călători cu reacţie şi turbopro­
pulsoare de mare viteză. Se con­
struiesc noi centrale acţionate
de energie atomică, cu o putere
de 200.000 — 400.000 kw fie­
care,
întreprinderile constructoare
de maşini, institutele de cerce­
tări ştiinţifice şi organizaţiile de îndeosebi, nu se plăteşte abso­
proiectare şi construcţii au e-
laborat şi au realizat peste 1.500
tipuri1 de importante noi tipuri
de maşini, mecanisme, aparate şi
a’te utilaje. A fost pusă la punct
producţia în scrie a peste 350
de noi maşini, utilaje, aparate
şi materiale.
Producţia de lapte in U.R.S.S.
a atins în prezent aproximativ
95 la sută din producţia de lap­
R edacţia şi a d m in is tra ţia Z ia ru lu i ş tr. 6 M a r tio n r. 9, T e le fo n : 183 —169. Taxa p lă tită in num e ra r c o n J o n n 'lp ro b â rU D ire c ţiu n ii G enerale P.T.T.R. nr. 236.320 d in 6 noiem brie 1919 - l i p a n ii : în tre p rin d e re a P o lig ra fic ă „1 M a i" DEVA.
te din S.U.A. Volumul produc­
ţiei de unt de fabrică a fost a*
proximativ aceiaşi ca în S.U.A.,
iar în ce priveşte producţia tota­
lă de unt, inclusiv cel de casă,
U.R.S.S. a depăşit într-o anu­
mită măsură Statele Unite.
Iri 1957 au fost obţinute 54,7
milioane tone de lapte, cu 43 'a
sută mai mult decît în 1954 şi
cu 20 la sută mai mult decît în
1956.
Producţia medie de lapte de
ia fiecare vacă în colhozuri s-a
cifrat la 1858 kg. Astfel sarcina
trasată de plenara din ianuarie
1955 a C.C. al P.C.U.S. a fost
îndeplinită înainte de termen —
în loc de şase ani, în trei ani.
Colectările de lapte şi produse
lactate au sporit în 1957 de 1,8
ori în comparaţie cu 1954. Şi.
in acest domeniu sarcina trasa­
tă de plenara C.C. al P.C.U.S.
a fost îndeplinită în trei ani în
loc de şase ani.
In comparaţie cu 1 ianuarie
1957 şeptelul de vite productive
a crescut după cum urmează :
vite mari — cu 5,3 milioane ca­
pete, porci — cu 3,5 milioane
capete şi oi — cu 12 milioane
capete.
Deşi într-o serie de regiuni
din U.R.S.S. condiţiile meteoro­
logice au fost nefavorabile, re­
colta globală a culturilor cerea­
liere a sporit anul trecut cu 26
la sută în comparaţie cu 1953,
printre care griu — cu 40 la
sută, iar porumb pentru seminţe
— aproape de două ori. Datorita
valorificării pămînturilor desţe­
lenite şi virgine şi recoltei bune
obţinute în Ucraina, R.S.S. Mol­
dovenească, în numeroase regi­
uni din Siberia de Vest şi de
Est şi în alte regiuni statul dis­ peste 48 milioane metri patraţi.
pune de cantitatea necesară de
cereale.
In 1957 a continuat întărirea
bazei tehnico-materiale a agri­
culturii care a căp ătat; 257 mii
tractoare (calculate în tractoare
convenţionale de 15 cp), 126 mii
autocamioane, 131 mii combine
cerealiere, sute de mii de dife­
rite maşini şi unelte agricole.
Arăturile, însămînţările de
culturi cerealiere, bumbac, sfe­
clă de zahăr şi alte cîteva cul­
turi tehnice au fost mecanizate
aproape în întregime. Recoltatul
culturilor cerealiere (cu excep­
ţia porumbului) a fost mecani­
zat în proporţie de 93 la sută.
Venitul naţional al U.R.S.S.
în preţuri comparate a sporit în
1957 cu şase la sută în compa­
raţie cu anul trecut. Au fost lua­
te o serie de măsuri importante
pentru ridicarea bunăstării ma­
teriale a poporului. S-au mărit
salariile la categoriile de oa­
meni ai muncii cu salarii mici
care au fost scutite de impozite.
S-a continuat trecerea la ziua
de muncă redusă a muncitori­
lor din industrie, fără reducerea
salariilor.
In 1957 populaţia a primit
pensii în sumă de 57,9 miliarde
ruble, cu 21,4 miliarde mai mult
decît în 1956. Au fost plătite
populaţiei ajutoare — în cadrul
asigurărilor sociale, femeilor cu
mulţi copii, burse pentru stu­
denţi şi elevi, asistenţă medica­
lă gratuită, etc. în sumă de pes­
te 201 miliarde ruble, cu 19 la
sută mai mult decît în 1956.
4,000.000 de şomeri
în S. U. A.
NEW YORK 27 (Agerpres).
Observatorul agenţiei United
Press, Montei ier, relatează că
in prezent in Statele Unite e-
xistă 4.000.000 de şomeri de
ambele sexe. Pe viitor, afirmă
Monteiier, numărul şomerilor se
poate ridica la 5.000.000.
Observatorul arată că nu toţi
şomerii sint cuprinşi in siste­
mul asigurărilor sociale şi au
dreptul la vreun ajutor finan­
ciar. Cea mai mare parte a oa^
menilor care nu au de lucru nu
primesc nici un ajutor de şomaj,
lut nici un ajutor de şomaj mun­
citorilor agricoli al căror număr
se ridică in S.U.A. la aproxi­
mativ 3.000.000. După cum re­
cunoaşte observatorul, şomajul
continuă să crească.
„Aproape o treime din nu­
mărul total al principalelor cen­
tre industriale din ţară, scrie
el, fac parte din categoria re­
giunilor cu un mare număr de
şomeri. Situaţia continuă să se
înrăutăţească.
Numai prin urcarea preţurilor
la produse livrate statyluî colho­
zurile şi colhoznicii au obţinut
în 1957 aproape cu 50 miliarde
ruble mai mult decît în 1952;
Dacă însă se ţine seama de creş.
terea volumului produselor liv­
rate statului, atunci riştiguri le
colhozurilor şi ale populaţiei au
sporit în perioada 1952 — 1957
cu 64 miliarde ruble.
Veniturile reale ale muncito­
rilor şi funcţionarilor calculate
pe cap de muncitor au crescut
într-un an cu 7 la sută, iar ve­
niturile în bani şi în natură ale
ţăranilor — cu 5 la sută.
In urma creşterii veniturilor
băneşti ale populaţiei, depune­
rile la casele de economii au
sporit în 1957 cu 16,8 miliarde
ruble,
A crescut considerabil canti­
tatea de mărfuri cumpărate de
populaţie. In 1957 s-au vîndut
populaţiei mărfuri cu 57,7 mili­
arde ruble mai mult decît în
1956. Planul circulaţiei mărfuri­
lor a fost depăşit, volumul ei a-
tingînd 616,5 miliarde ruble.
In 1957 au fost date în folo­
sinţa în U.R.S.S. noi case de lo­
cuit cu o suprafaţă totală de
In afară de aceasta colhoznicii
şi intelectualii de la sate şi-au
construit 770.000 de case.
In U.R.S.S. numărul celor în­
cadraţi în învăţămîntul de toate
gradele a fost de peste 50 mi­
lioane oameni. In şcolile supe­
rioare (inclusiv prin corespon­
denţă) au studiat peste 2 mili­
oane de studenţi. Intr-un an,
şcolile superioare şi medii spe­
ciale au fost absolvite de peste
770.000 tineri specialişti. Numă­
rul lucrătorilor ştiinţifici a a-
juns la 260.000 oameni mărin-
du-se într-un an cu aproape 9
la sută.
In 1957 Uniunea Sovietica a taţilor. Referindu-se la problema Giuliano Pajetta a criticat aspru
continuat să-şi lărgească legătu­
rile economice cu străinătatea.
Volumul comerţului exterior al
U.R.S.S. a atins aproape 33 mi­
liarde ruble faţă de 29 miliarde ze vor fi puse „sub controlul au­ ţării. Comunistul Boldrini a su­
ruble, in 1956, înregistrind o torităţilor italiene" şi că primej­ bliniat de asemenea că construc­
creştere de 13 la sută.
h 1 5 -a a n iv e r s a r e a c o n s t r u ir ii U n iu n ii d e lu p tă ale ţării.
a tineretului polonez
VARŞOVIA 27 (Agerpres).
Tineretul din Republica Popu­
lară Polonă sărbătoreşte cea de
a 15-a aniversare a constituirii
Uniunii de luptă a tineretului
creată în focul luptei împotriva
.Confesiune de c re d in ţa "!cotropitorilor hitlerişti.
Cu acest prilej, în clădirea
Teatrului de operă din Varşovia,
unde in decembrie 1947 a avut
loc primul congres al Uniunii
de luptă a tineretului, a avut
loc la 25 ianuarie o şedinţă
festivă la care au participat
muncitori şi studenţi din Varşo­
via, delegaţii de tineret din di­
ferite voevodate ale ţării, foşti
conducători şi membri ai Uni­
unii de luptă a tineretului.
Au participat de asemenea A.
Zawadski, I. I.oga Sowinski, E.
Morawski, J. Cyrankiewicz,
membri in Biroul Politic al
C.C. al P.M.U.P., J. Albrecht şi
Z. Kliszko, secretari ai C.C. al
P.M.U.P., Z. Nowak şi P. Jaro-
szewicz, vicepreşedinţi ai Con­
siliului de Miniştri, membri ai
Consiliului de stat şi ai gu­
vernului.
Sărbătorirea celei
de a VHÎ-a aniversări
a Republicii India
DELHl 27 (Agerpres). — La
26 ianuarie, in ziua sărbătorii
naţionale a poporului indian —
cea de-a VUI-a aniversare a
proclamării Republicii — in ca­
pitala Indiei, a avut loc o para­
dă militară care a fost prezidată
dc preşedintele Republicii, Ra-
jendra Prasad. La paradă a a-
sistat primul ministru Neliru.
membrii guvernului, fruntaşi ai
vieţii publice şi politice şi nume­
roşi oaspeţi, membrii corpului
diplomatic şi alte personalităţi.
Nr. 969
fA-v, ie
. ¦.yi'iC- * •'¦¦¦•
I n jk
/{ S
j..
Consfătuirea fruntaşilor din agricultura Yemeencuolnormesipcinagmee„riacjauntorai
regiunii Moscova
MOSCOVA 27 (Agerpres). - Jn cadrul discuţiilor la raport CAIRO 27 (Agerpres), — 1.000.000 de dolari, deoarece
TASS anunţă i La 25 ianuarie, a ieşit în evidenţă hotărîrea Corespondentul agenţiei .France Statele Unite au vrut ca în
la consfătuirea fruntaşilor din colhoznicilor de a dobîndi noi Presse din Cairo relatează că schimbul acestui „ajutor" să
agricultura regiunii Moscova. victorii în vederea realizării u- regele Ahmed al Yemenului a construiască patru instalaţii a-
Olga Demeanţeva, secretar al nui avînt rapid al agriculturii respins propunerea cu privire mericane de radar in diferite
Comitetului Moscova al PCUS, regiunii Moscova. la acordarea unui „ajutor'1 eco­ oraşe din Yemen.
a comunicat o serie de date in­ nomic american în valoare de
teresante. Astfel, in colhozurile La consfătuire au luat parte
din regiunea Moscova produc­ Nikolai Buiganin, Anastas Mi-
koian, Nikita Hruşciov, precum
ţia de lapte de vacă a fost a- şi Anton Iugov şi Todor Jiv- Situaţia în Venezuela continuă
kov — conducători ai Partidu­ să fie tulbure
nul trecut de 3.163 kg, iar in lui Comunist şi guvernului bul­
gar.
sovhozuri — 3.884 kg. La 100
In încheierea consfătuirii a
de hectare de terenuri agricole, luat cuvintul N. S. Hruşciov,
prim secretar al C.C. al PCUS,
in colhozuri s-au obţinut 28.500 care a fost întîmpinat cu căl­ NEW YORK 27 (Agerpres). Associated Press, Larrazabal,
dură de cei prezenţi. După cum reiese din ştirile preşedintele juntei militare,, a
kg lapte, iar în sovhozuri — transmise de agenţiile america­ făcut o declaraţie în care a pro­
ne de informaţii şi apărute în mis ţinerea cît mai grabnică a
42.500 kg. La 100 hectare in ziare, pe străzile din Caracas unor alegeri libere în ţară pen­
continuă demonstraţii populare
colhozuri s-au obţinut 2.310 kg de masă. Participanţii la de­ tru a se alege un nou guvern
monstraţii cer restabilirea ime­ m locul regimului răstrunat al
carne. rv dictatorului Jimenez.
Maşina matematică de modulat
cu semiconducîorî ~ o nouă realizare diată a libertăţilor democratice Din ştirile transmise de a-
a tehnicii sovietice şi sancţionarea tuturor acelora genţii reiese însă că in timp ce
care au colaborat cu dictatorul junta militară face la Caracas
MOSCOVA 27 (Agerpres).— de putere mijlocie —- aproxima­ Perez Jimenez. unele concesii revendicărilor po­
TASS anunţă : Colectivul Insti­ tiv 200 waţi. porului, în afara capitalei tru­
tutului din Moscova de cerce­ Pentru a „pacifica populaţia", pele subordonate juntei pun la
tări pentru construcţia de ma­ Cu ajutorul maşinii „MN-10“ scrie corespondentul ziarului cale represiuni împotriva mase­
şini de calculat a realizat o pot fi soluţionate ecuaţii din „New York Times", junta mili­ lor populare.
maşină matematică de modulai matematica superioară. Pentru
cu semiconductor! denumită rezolvarea unor probleme foar­ tară a fost nevoită să dea o Potrivit ştirilor primite din
„MN-10", — pr; .ia maşină de te complexe pot fi utilizate cî­ Columbia, în vestul Venezueleî
acest tip clin lume. Noua maşi­ teva maşini de acest tip cuplate dispoziţie cu privire la „jude­ unele garnizoane militare au
nă cintăreşte numai 45 de kg şi in paralel. carea cu procedură de urgenţă" organizat represiuni împotriva
încape uşor pe jumătatea su­
prafeţei unei mese de scris nu Pe baza blocurilor maşinii a colaboratorilor poliţiei secre­ unor persoane civile care sărbă­
„MN-10“ pot fi realizate alte te care s-au făcut vinovaţi de
maşini matematice şi instalaţii toresc răsturnarea lui Perez Ji­
molestarea unor deţinuţi politici. menez.
După cum transmite agenţia
prea mari. Pentru alimentarea de calculat cu funcţionare con­ Y'
schemei noii maşini este sufi­ tinuă, in special instalaţii pen­
cientă energia electrică consu­ tru dirijarea proceselor de pro- Premierul Gaillard despre situaţia
ductîe. critică a economiei franceze
mată de o lampă de iluminat
împofnva c^rasfruirii în Italia PARIS 27 (Agerpres). — GaillarcI a declarat ea Fran­
de bage penfrw rachete Luînd cuvintul la 25 ianuarie ţa trebuie să-şi sporească cu o-
in oraşul Lille, preşedintele rice preţ exportul pentru a îm­
ROMA 26 (Agerpres) La 24 de exterminare în masa ar fi Consiliului de Miniştri al Fran­ bunătăţi situaţia financiară a
ianuarie Paolo Taviani, minis­ „exagerată dă presă". Referindu- ţei, Gaillard, a caracterizat si­ ţării. (In prezent, potrivit rela­
trul Apărării al Italiei, a luai se la planurile construcţiei în I- tuaţia economică a ţării. El a tărilor presei, deficitul comer­
cuvintul in cadrul comisiei apă­ taiia de baze pentru rachete a- arătat îndeosebi că de la sfîr­ ţului exterior al Franţei, se ci­
rării naţionale a camerei depu­ tomice americane, comunistul şitul secolului al NlX-lea rolul frează la 492,5 miliarde franci :
Franţei în viaţa economică a cu 78 miliarde franci mai mult
Europei „a scăzut în permanen­ decît în anul 1956 — N.R.).
ţă" şi că această ţară, care la
consti uirii de baze de rachete politica guvernului. Pajetta a su. timpul ei a ocupai din punct de Arătînd că in anul 1958 si­
atomice pe teritoriul Italiei, pro­ bliniat că astfel Italia va fi vedere al nivelului producţiei tuaţia financiară şi economică a
blemă care frămîntă astăzi cercu­ transformată într-un cap de pod industriale locul trei în' lume, ţării ar putea deveni „catastro­
rile largi ale opiniei publice, al Statelor Unite ceea ce implica se află astăzi numai pe locul fală", şeful guvernului francez
Taviani a asigurat că aceste ba­ o mare primejdie pentru viitorul şase.
a pus speranţe în creditele ca­
Referindu-se la „piaţa comu­
nă" ca la una din posibilităţile re vor fi contractate in străină­
de a uşura situaţia creată, Gail­
dia pe care o reprezintă armele ţia pe teritoriul Italiei a bazelor lard a fost nevoit totuşi să recu­ tate (după cum se ştie în pre­
de rachete atomice este în con­ noască că participarea Franţei
zent o delegaţie franceză duce
tradicţie cu interesele naţionale la „Piaţa comună" implică o
in Statele Unite tratative cu
mare primejdie pentru economia
Membrii comisiei — socialiştii privire la un împrumut — N.R.)
ei nestabilă.
— s-au pronunţat pentru necesi­ care trebuie să ofere finanţelor
In oraşele şi satele din Po­ tatea examinării atente a planu­ statului încordate la maximum
lonia au avut loc reuniuni con- lui de creare în Europa centrală
sacrate acestei date memorabile. a unei zone denuclearizate, „un an de răgaz".
plan propus de Polonia.
Trupele franceze din A lg e ria bom bardează
terito riu l tunisian
PARIS 27 (Agerpres). — Po­ de minute unui bombardament
trivit relatărilor presei, trupele al unităţilor franceze de artile­
franceze din Algeria nu înce­ rie grea care se găsesc in re­
tează provocările împotriva Re­ giunea Kuiîa. Asupra teritoriu­
De curînd in Statele Unite Multe file din carte sint re­ publicii Tunisia. Secretariatul lui tunisian au fost trase apro­
de slal pentru problemele infor­ ximativ 50 de proiectile. Scurt
a apărut cartea „,4ş face din zervate felului cum îşi înşela maţiilor din Tunisia a dat pu­ timp înaintea acestui bombarda­
ment deasupra postului de fa
nou la fel" semnată de John şi îşi batea joc de alegători, blicităţii un comunicat in care Tungheden a zburat un avion
francez de recunoaştere.
M. Cariij — vechi politician file de un cras cinism. Garly se spune că postul militar tuni­
american. Spre cunoştinţă, ci­ povesteşte apoi cu lux de a- sian Ain Kerm'a, din regiunea
tăm date biografice a „vene­ rnânunte despre felul cum îşi
rabilului“ autor, care-şi îm­ şantaja adversarii politici şi Maidra, a fost supus timp de 20
părtăşeşte în sus-numita lu­ chiar pe aliafii săi pentru a
crare viaţa politică, dind-o
drept pildă urmaşilor săi in­ obţine mite mari sau pentru
tr-ale politicii. Iată-le :
reuşita în ale-
Timp de 16 ani Carii) a
fost primarul oraşului Bos­ De altfel, pentru a nu filai
ton (unul d i n ------------------- ramine mei M A G A Z IA
marile oraşe Memoriile unui om un dubiu asu- j
ale S.U.AJ , politic american pra vederilor t MIERCURI 29 IANUARIE 1958
doi ani a fost politice ale au- f SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
guvernatorul slutului Massac- torului, se remarcă faptul că in DHVA: Cam elia; IL1A: Căsnicia BR A D: înşelat pînă la m oartei A-
PO LD U DE S U S ; R îpa dracului J,
hussetts şi opt ani a fost re­ anul 1931, cu prilejul unei că­ dr. D anw itz; SEB E Ş: Dalibor • LO- ALBA 1UL1A: G elcaş; PETRO ŞA N I:
NEA : Seară de petrecere; TEIUŞ: O cinema „7 N oiem brie": Două lozuri;
prezentantul oraşului Boston lătorii în Italia ,el l-a vizitat carieră ra ta tă ; ZLATN A : Boul din cinema „Alexandru S ah ia ": întâlnire
Kulm ; SIM B R IA : Căsnicia dr. D an­
în congresul S.U.A. După cite pe „vechiul său prieten Be- witz ; H A ŢE G : Din nou îm p reu n ă; la b a l; O RA ŞT1E: Odată în viaţă.
BARU M A R E: Fiul p ădurarului;
se vede, aşa după cum se ex­ nifo Mussolini“ pentru a-l a-
primă revista „New York l i ­ sigura pe dictatorul fascist
mes Book Rewiew" un adevă­ de „dragostea şi respectul pe
rat „patriarh politic al oraşu­ care i-l nutresc ciracii săi din
lui Boston'1. America SELECŢ1UN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
După toate antecedentele de Credem că respectiva carte
PROGRAMUL' l : 5,20 Em isiune a- 20,30 .Jurnalul s a te lo r; 20,55 P rogram
mai sus competenţa in mate­ a tui John M. Garly a obţi­ g ra ră ; 6,45 Gopiii cântă; 7,10 M uzica de doine şi jocuri populare. rom î-
rie a acestui „patriarh politic" nut un mare succes ăe libră­
nu mai poate fi pusă la îndo­ rie. In Statele Unite sint mulţi populară rom ânească» 8,00 rMateriale iie şti; 21,25 M uzică uşoară vomî-
ială. Prin urmare să facem care vor să aibă parte ele ce­ din presă; 9,00 M uzică dc e stra d ă : ne ase ă ; 23,20 Concert de noapte.
cunoştinţă cu „prodigioasa“ lebritatea sus-nuinitului autor. 9 30 V reau să ştiu ? 10,00 P ro g ram PRO G R A M U L l i : 14,40 E m isiune
activitate politică a „venera­ Bine ar fi dacă fiecare con­ dc m elodii populare rom âneşti; 11,03 lite ra ră ; 15,00 M uzică p opulară rom î-
bilului patriarhi‘. gresman american, cu înde­ Tcatru la m icrofon: „M aşina de n e a sc ă : 15,30^ M uzică de e s tra d ă :
Sincer de altfel, Carlţj îşi
lungata activitate, şi-ar publi­ Scr js“ de Jean C o d e a u : 14,00 P ro g ram 16,20 .locuri populare rom âneşti; 18,55
împărtăşeşte cu lipsă de
scrupule întreaga sa carieră. ca ¦memoriile asemenea lui dc melodii p o p u lare; 16,20 L a mi- Sfătui m ed icu lu i: „B ronsectazia şi
Care e cheia succeselor sale
politice. Pe scurt ea ar putea fi Carly .Nu ele alta, dar a fi I 'crofon R otlica: 18.00 -Vorbeşte Mos- tratam en tu l e i " ; 19,05 C urs de limba
— după spusele autorului — scutiţi de efortul de a mai lua
rezumată a stfel: luarea de cuvînful in fala alegătorilor, c o v a : 18.30 M uzică p opulară romî- ru s ă ! 19.30 O p e r a : „OHiello" de
mită, trădarea, intrigi, dijeri- expunîndu-şi, Ia fel ca -sus-nu-
| te alte abuzuri, sub masca o- mitul politician, programul în ‘ V e rd i) 23,15 Melodii populare romi-
t ficială. „confesiunile de credinţă“ fă­ nească, interpretată de a m a t o r i 19,1Oo nnfe>şsjlji.
Din vraja m uzicală a oraşelor şi re­ BU LETINE DE Ş T IR I: 5,00: 6,00
giunilor p a trie i; 19,45 R ăspundem a s­ 7,00; 11,00: 13,00: 15,00: 17,00: 19.00
cute în scris. c u ltă to rilo r; 19,55 N oapte bună, co- 20,00; 22,00; 23,52 (programul I): 14,00
T. O. J oii i 20,15 Cântă Sinionă O a ssiă n ? 16,00; 18,00: 21,00: 23,00 (pro g ram u l I I )