Page 66 - 1958-01
P. 66
I ',
Pag* 2 DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 9 70
Subredactiil uSui sie transm
Organizaţiile de bază de la m in a ____ Cr@ilLi BRIGADA DE TINERET VEŞTI de la
ati primit noi membri şi candidaţi de partid FRUNTAŞA Filatura Lupeni
pcfrueaiâ
Zi de producţie
Dacă cineva care a plecat m ărită
Organizaţia de bază de ia acum 10—15 ani din Petrila, Una din brigăzile fruntaşe de la mina Aninonsa este bri In ziua de 21 ian u arie a.c., la
secţia tineretului (depănat), s-a or
s-ar reîntoarce azi, el ar rămî- gada de tineret condusă de tov. Remus Cosma. g an iza t o zi de producţie m ărită.
Tinerele din această secţie, organi-
atelierul mecanic ne surprins de înfăţişarea a- Cele 460 tone de cărbune date peste plan, pînă în prezent, zîndu-şi bine munca, au reuşit să
cestei aşezări a minerilor de demonstrează elanul de muncă al acestei brigăzi, priceperea în dea peste planul de producţie 1.520
U tem iştii ioan Bucur organizarea muncii şi iniţiativa colectivului. Pentru obţinerea kg fire de mătase.
îmbunătăţirea continuă a com tori care obţin rezultate bune in aici.
In îndeplinirea şi depăşirea sar
şi V ic f o r N e b u n u au poziţiei sociale a partidului nos procesul de producţie. Proce- Petrila de azi nu mai sea acestui rezultat au muncit cu hotărîre toţi membrii brigăzii, cinilor de producţie se evidenţiază
tru constituie o preocupare de dînd astfel această organiza mănă nici pe departe cu cea printre care Romulus P. Gheorghe A. loan A., Gheorghe IM'., Pe depănăfoarele din brigăzile condu
fosf prirniji candidafi seamă a multor organizaţii de ţie de bază a primit, în prima de ieri. S-au deschis aici ma tru L., Gheorghe R. şi alţii. se de tov. M aria Bildea, Veronica
partid de la mina Petrila. Acest jumătate a lunii ianuarie, în rîn gazine mari, frumoase, care a- M oga, Aurelia Băiăşoiu şi M aria
de pariid lucru este dovedit prin primi durile candidaţilor de partid 5 provizionează populaţia oraşu • In cinstea alegerilor de deputaţi în sfaturile populare co Aldea. Pentru succesele obţinute,
rea de noi membri şi candidaţi meseriaşi tineri. Acum lăcătuşii lui cu tot ce are nevoie. Spita lectivul brigăzii de tineret condus de tov. Remus Cosma s-a conducerea întreprinderii a premiat
Organizaţiile de bază de la de partid din rîndurile muncito lul şi policlinica sînt unităţi noi angajat să dea pînă la sfîrşitul lunii ianuarie 1.000 tone de brigăzile din această secţie cu su
sectoarele I şi IU ale minei rilor. Pauer Hacz, Gheorghe Bocşa, sanitare în care minerii şi fa cărbune peste sarcinile de plan. ma de 1.100 lei.
Uricani au discutat în adună Rudolf Szocz, Virgil Radu şi miliile lor îşi caută sănătatea.
rile lor generale din 21 ianua Bine munceşte în direcţia pri Sanatoriu! de noapte oferă mi Sectorul fruntaş al minei 24,8 la su tă p e s te plan
rie a.c., cererile de primire în mirii de candidaţi de partid or fierarul loan Lăzărescu se nu nerilor condiţii de odihnă din
rîndurile candidaţilor de partid ganizaţia de bază nr. 8 de la cele mai optime. Sectorul IV Priboi al minei de posturi planificat, a reuşit Intre secţiile filaturii se desfă.şoa-
a doi tineri utemişti. După dis atelierul mecanic, (sse-reiar T. mără printre cei peste 20 can Aninoasa se alia, la 3 ianuarie, să crească randamentul cu 2 ^ ră o întrecere susţinută pentru în-1
cutarea cererilor de primire în Nicolae). Organizaţia de bază Clubul minier, cu sală spa cu un minus de 270 tone. Pină tone zilnic pe fiecare om din / deplinirea şi depăşirea sarcinilor de i
rîndurile candidaţilor de partid, se orientează inspre acei munci didaţi de partid pe care i-a pri ţioasă de spectacole, cu biblio la 23 ianuarie, colectivul secto brigadă. Aceasta dovedeşte că ^ plan. Pînă la data de 22 ianuarie (
comuniştii care au luat cuvîn- tecă ce numără aproape 10.000 rului a reuşit să dea 720 tone membrii brigăzii sînt plini ( inclusiv, situaţia întrecerii pe sec- (
tul le-au arătat părţile bune şi mit organizaţia de bază în ul volume, conţi ibuie din plin la de cărbune peste plan şi să de iniţiativă, se pricep in orga < ţii în ceea ce priveşte realizarea
lipsurile ce le au, îăcîndu-le re desfăşurarea unei susţinute ac ocupe locul de fruntaş pe mi nizarea muncii in abatajul lor, ^ sarcinilor de plan, se prezintă
timul timp. Această organizaţie tivităţi culturale. La cantina din nă, loc deţinut pînă acum, timp că nu fac nemotivate şi folo ^ a s tfe l: secţia bobinaj 12-1,8 la sută,
Petrila li se serveşte zilnic de un an, de către sectorul III sesc din plin cele 8 ore de lu
de bază primeşte lunar cile 2-3 îm pachetarea bobinelor 116,6 la s u - '
candidaţi de partid. tă, d ep ăn at 101,9 la sută, filatu ră
100,4 la sută. La produsul de bază
O r g a n i z a f i a de bază n r. 11 d in s e c t o r u l — fire de m ătase — planul de pro
ducţie pe filatură a fost rea-1
comandări pentru munca lor de V rambleu celor aproape 800 de abonaţi o Piscu. cru. lizat în proporţie de 101,6 la sută,
viitor. masă substanţială. Iată cîteva Pe lingă factorii de ordin teh iar calitatea producţiei în p ro p o r-1
In cursul anului 1957 organi mai ales ca secretar al orga din realizările înfăptuite la Pe Nici brigada tov. fosil Da- ţie de 100,8 la sută.
Adunarea generală a organi zaţia de bază nr. 11 din secto nizaţiei de bază. Funcţia de se trila in anii puterii populare. nic, munca de lămurire şi mo vid şi Remus Mosin nu s-au
zaţiei de bază de la sectorul rul V rambleu al minei Petrila cretar al organizaţiei de bază bilizarea colectivului de mineri lăsat mai prejos. Ajutate de Datorită rezultatelor obţinute pî-
UI investiţii a hofărît în una era cunoscută ca o organizaţie este îndeplinită acum cu cinste Noile localuri de şcoli şi gră şi tehnicieni de către organiza maiştrii mineri loan Pop şi uă în prezent locul de fruntaş pe .
nimitate primirea în rîndurile de bază care lasă lucrurile de de tov. Vuia, un om care nu diniţele cu săli mari şi spaţioa ţia de bază şi comitetul de sec loan Borca, ele şi-au asigurat j filatură îi ocupă colectivul s e c ţie i;
candidaţilor de partid a utemis- azi pe mîine. In general munca mără peste 60 de ani dar ini se, încadrate cu educatoare, în ţie sindicală al sectorului, au la timp locurile de muncă cu / bobinaj, care a realizat o depăşire (
tului !oan Bucur, miner. Tot în acestei organizaţii de bază se văţători şi profesori temeinic avut un rol hotărîtor in obţine materialele necesare, au lichi a planului de 24,8 la sută.
unanimitate a fost primit în rîn- rezuma doar la încasarea co mos. Una din preocupările de pregătiţi din punct de vedere rea acestui important succes. dat cu absenţele nemotivate şi
dul candidaţilor de partid de că tizaţiilor şi facerea unor abona seamă ale secretarului organi profesional şi dotat cu un bogat cu întîrzierile de la lucru. Oda O contribuţie însem nată la obţi
tre organizaţia de bază a sec mente la ziare. De activitatea zaţiei de bază, este aceea de a material didactic dau copiilor de Printre brigăzile care au con nerea acestor realizări au adus-o J
torului 1 şi utemistul Victor Ne întări rîndurile partidului cu e- mineri posibilitatea să se bu tribuit în mare măsură la de tă cu rezolvarea acestor pro , to v .: Viorica Tivorak, Elisabeta r
bunii, de profesie muncitor. slabă a acesteia se făcea vino lemente muncitoreşti. cure din plin de binefacerile păşirea sarcinilor de plan se 7 Socaci şi Viorica Im re diri se c ţia !
ştiinţei de carte. numără cele ale tovarăşilor bleme, cele două brigăzi au } bobinaj, Victor Barna, ilie Cără-
Spartachiada de vat şi tov. S. Eduard, secreta In cursul lunii ianuarie aceas Ştefan Biro, împreună cu or ban, Vasile Tomşa şi Alexandru
iarnă a tineretului tă organizaţie de bază a primii Anul acesta se va construi un tacii săi P. Ştefan, S. Mihai, contribuit in mare măsură la Popa din secţia filatură, Senia Me-
rul organizaţiei de bază. De 5 candidaţi şi un nou membru local pentru şcoala de 7 ani cu M. Petru, B. Nicolae, D. Glieor- saroş, Ana Lum perdean şi afţii din
La mina Uricani, în cadrul de partid. limba de predare maghiară. In ghe şi P. Gheorghe, care au buna desfăşurare a procesului secţia depănat.
Spartachiadei de iarnă a ti aceea comuniştii de aici nu l-au felul acesta copiii muncitorilor dat peste plan 580 tone de căr
neretului, s-au organizat pînă de naţionalitate maghiară nu bune. Important este şi faptul de producţie şi la succesul ob Pe scurt
acum concursuri de şah şi tria vor mai fi nevoiţi să facă zilnic că această brigadă, cu numărul
tă. La concursul de şah au naveta cu trenul la Lonea sau ţinut de sector la 23 ianuarie, © Maistrul Carol Ţura de In
participat 125 tineri, iar la tria Ia Petroşani. Filatura din Lupeni, recondiţio-
tă 45. cînd a devenit sector fruntaş pe nînd fusele de la maşinile de
învăţătorii şi profesorii petri- răsucit de tipul Humbold şi
Concursul de şah a fost ciş- leni sînt mîndri că din mijlo mină. Schveit, a redat producţiei a
tigat de lăcătuşul loan Gorges- cul lor a fost propusă drept ceste maşini care erau scoase
? -k candidat al F.D.P. în alegerile de „U şi pesiîru transport ps coliviile din uz, aducînd prin aceasta
deputaţi pentru sfaturile popu puţurile oaste" întreprinderii o economie de
Datorită activităţii desfăşurate mai susţinută pentru primirea lare tov. Savina Sămău, fiică peste 23.000 lei.
de organizaţiile de bază în pro de noi membri şi candidaţi de de miner din Petrila. învăţăto Un ajutor preţios la depăşi Gh. Macavei şi C. Avram, sînt
blema primirii de noi1 membri rii şi profesorii muncesc cu de rea sarcinilor de plan pe care uşor de confecţionat şi mai ief © Printre candidaţii F.D.P.
şi candidaţi de partid, în cursul partid. votament pentru a duce la în le au muncitorii mineri, îl aduc tine. Ele blochează ieşirea şi propuşi de cetăţenii din oraşul
Primirea de noi membri şi deplinire sarcinile care le-au fost inovaţiile muncitorilor din ca prin aceasta se înlătură com Lupeni se află tov. Iohana Pe-
lunii ianuarie a.c. au fost pri drul atelierului electro-mccanic. plect accidentele, se reduce tim trovici, secretara sfatului popu
miţi in rîndurile candidaţilor candidaţi de partid are o in pul de lucru la încărcarea şi lar orăşenesc, în circumscripţia
17 muncitori, iar în rîndurile fluenţă pozitivă şi asupra înde Problema siguranţei în tim descărcarea materialului. Pen electorală orăşenească nr. 22,
membrilor de partid 6. plinirii şi depăşirii planului de pul transportului pe puţurile tru această inovaţie tov. Maca luliu Peter, funcţionar, în cir
producţie, deoarece oamenii de oarbe, a fost rezolvată de vei Gh. şi C. Avram, au fost cumscripţia electorală orăşe
Mai sînt. organizaţii printre vin mai disciplinaţi, mai inte tovarăşii Gli. Macavei şi C. A- nească nr. 16, Gheorghe Mihă-
resaţi în procesul de producţie. iasă, ţăran muncitor, în circum
scripţia electorală orăşenească
cu, iar cel de triată de utemis care se numără organizaţiile de Drept rezultat al creşterii nu încredinţate. Ei întîmpină cu vram sudori, din cadrul secto premiaţi cu suma de 700 lei. nr. 24, Petre Harabagiu, lucră
tul Viorel Irirnie. bază nr. 1, 3, 4 şi 5 de la mi mărului de membri şi candidaţi entuziasm alegerile de la 2 mar tor în comerţ, în circumscripţia
na Petrila care muncesc bine în de partid care muncesc direct tie, fiind convinse că votînd rului electromecanic. C. DANILA electorală orăşenească nr. 19.
In zilele ce urmează se va problema primirii de noi mem în producţie, planul de produc candidaţii l'.D.P. votează pen
organiza un concurs de schi. bri şi candidaţi de partid nu ţie al minei, a fost depăşit pînă tru consolidarea şi dezvoltarea Noile uşi, concepute de tov. A n in o asa © Colectivul de muncitori, in
mai atunci cînd sînt împinse !a data de 25 ianuarie, cu 2.373 marilor cuceriri ale regimului gineri şi tehnicieni de la mina
Colectivul sportiv „Retezatul" nostru democrat-popular. 95Cupa deputatului miner44 Uricani, s-a angajat ca pînă la
de la mina Uricani, a reuşit tone de cărbune. 1 Mai să dea peste plan 300
tone de cărbune, să mărească
ca in această perioadă să în de la spate de către comitetul M. GORBOl DIMITRIE COCOR Colectivul sportiv „Retezatul" de la mina Uricani, au orga productivitatea muncii cu 1,1 la
sbtă şi să realizeze economii la
scrie pe lingă cei 215 membri de partid al minei. Este nece mina Petrila învăţător — Petrila şi organizaţia de bază U.T.M. nizat in cinstea alegerilor de preţul de cost în valoare de
330.000 lei.
vechi, încă 86 de noi membri sar ca şi aceste organizaţii de deputaţi în sfaturile populare,
un concurs de casă denumii ® Cetăţen ii din comuna Uri
in U.C.F.S. bază să desfăşoare o muncă ZECE BRIGĂZI —1.486 tone „Cupa deputatului miner". cani au propus drept candidaţi
de cărbune peste olan Concursul se va desfăşura între de deputaţi în sfatul popular co
Fruntaşi la predarea cotelor de carne 9—28 februarie şi vor participa munal pe tov. Ilie Filimon, ţă
colectivele tuturor sectoarelor ran muncitor, în circumscripţia
In urma muncii de lămurire Pînă la data de 21 ianuarie eleclorală comunală nr. 1, Nico
desfăşurate de către Sfatul lae Stoi, funcţionar, în circum
popular al comunei Uricani in s-a predat cantitatea de 530 kg Lupta pentru o producţie sporită in perioada 1— 21 ianuarie, de pil găzile conduse de minerii Niţă Bur minei. scripţia electorală comunală nr.
rîndurile ţăranilor muncitori carne de porc, planul fiind ast de cărbune se desfăşoară cu mult dă, zece brigăzi de mineri, dintre care tea, Silviu lovan, Ilie D. Gheorghe, Concursul are următoarele o- 4, Nicolae Moţe, ţăran muncilor,
pentru a-şi preda la timp co fel depăşii cu 30 kg. Fruntaşi in avint în toate sectoarele minei U ri- 8 brigăzi de tineret, au extras peste care au extras în total 165 tone de în circumscripţia electorală co
tele de carne ce le revin pe a- predarea cotelor sint ţăranii cani. Un aport însem nat la îndepli prevederile pianului de producţie 1.486 cărbune peste plan contribuind astfel biective: antrenarea a cit mai munală nr. 3, Gheorghe Hobi-
nul 1958, s-a reuşit ca pla muncitori Ioniţă Crăciunescu, nirea şi depăşirea pianului de produc tone de cărbune, adică mai m ult dc la depăşirea planului de producţie al mulţi tineri la disciplinele spor ceanu, ţăran muncilor, în cir
nul la carnea dc porc, pe luna ţie al minei îl aduc brigăzile de ti 148 v agoane a cite 10 tone fiecare. sectorului cu 2,4 la sută. tive : şah, schi, trîntă, săniuţă, cumscripţia electorală comunală
ianuarie să fie îndeplinit şi de loan Danciu, Dumitru Timişan, neret. gimnastică, box, înscrierea de nr. 12.
păşit. Din sectorul II se evidenţiază bri- Minerii din brigăzile conduse de noi membri în U.C.F.S., orga
Petru Firiza şi Ianăş Bulzan. -V - tov. Alexandru Eisler, loan Steţ, Va nizare de excursii în jurul Uri- M aterialele din această
sile Hriţcan, loan Sava, Dumitru Vas- canilor .depăşirea planului de pagină ne-au fo st tri
cu, Viorel Erem ia şi Vasile Apostol, mise de către subredac-
iiile noastre voluntare
BUN CA PETRU.. care lucrează în cadrul sectorului I, producţie, reducerea preţului de d i n : Lupeni, Aninoasa,
au ex tras peste plan 1.321 tone de cost şi reducerea absenţelor ne | Petrila şi Uricani.
cărbune. motivate.
f j j n sala arhiplină aplauze- abatajul 11 al sectorului 1al mi- şi Hoţea. In schimb au muncit din adine, cu trocul de lemn. Din can titatea de 1.486 tone căr Cei clasaţi pe locurile 2 şi
le nu mai conteneau. Pro nei Aninoasa, munca se desjă- bine, cu spor. bune extras peste plan, 951 lone au 3 vor primi diplome şi diferite
Dar a apucat şi zilele însorite fost extrase de către brigăzile de ti materiale sportive.
punerea tov. Velea pentru ca şura normal. Nici unul dintre Citeva zile mai tirziu, in pe care le visa. Zilele cînd a- neret.
minerul Petru Dunca să fie de ortaci n-a pomenit nimic des- dimineaţa zilei de 22 ianuarie, batajele s-au mecanizat, cind IOAN POENARU
semnat drept candidat al pre faptul că şeful lor de bri- unul dintre ortaci spuse: MARIN' STOICULESCU
h.D.P. pentru circumscripţia mina s-a modernizat, cînd secretarul org. de bază U L M preşedintele colectivului sportiv
electorală raională nr. 2 a gă
gadă este unul dintrecei trei — Dădurăm 180 tone de munca minerului a devenit, mai de la mina Uricani „R etezatul"
candidaţi propuşi in circum- cărbune peste plan... Aşa şi uşoară, mai frumoasă. De a-
sit un puternic ecou in rindul
mulţimii. însuşi tov. loan Bar scripţiile electorale raionale trebuie. Doar brigadierul nost’ ceea, acum nu se poate răbda
din Aninoasa, pentru alegerile ii candidat... să nu intre in mină. Dacă-l
ilii, prim-secretar al Comitetu de la 2 martie. La sfirşitul Succesele minerilor din Petrila
lui raional de partid Petroşani, -k întrebi de ce mai merge la lu
a susţinut cu căldură candi
schimbului brigadierulDunca Au trecut trei decenii, de cru, fiind pensionar, iţi răs Minerii şi tehnicienii de la planificat. La aceste rezultate de
observă că acest schimb a fost cînd Petru Dunca, plecind din punde : mina Petrila sînt botăriţi să în- seamă au contribuit în mod deo
datura vestitului miner, a că tîmpine alegerile de deputaţi in sebit brigăzile minerilor Fran-
nii activitate obştească şi in cel mai spornic din această ţara Maramureşului, şi-a gă — AHa-i munca, altu i tra sfaturile populare cu succese în cisc Bartha, Peter Moise, luliu
producţie o cunoaşte foarte iul acum ! semnate. Iri acest scop ei s-au Borca şi Nicolae Cristea. Ele
bine. lună, că orta sit rostul in angajat, printre altele, să ex au „scos" din abatajele în
De curind, Dunca baci a tragă peste planul primelor pa care lucrează 280—593 tone de
Ochii strălucitori, plini de cii lui scosese Valea Jiului. început să-şi construiască o tru luni ale anului o cantita cărbune peste plan.
înţelepciunea virstei, ai bă- locuinţă individuală. Vrea să te de 6.000 tone de cărbune.
trinului miner priveau ţintă ră cu 32 tone C A N D ID A T Aici a învăţat vadă casa construită şi pe Realizări deosebite au obţi
pe scena îmbrăcată in purpu Mâriuca măritată, că parte de Rezultatele obţinute pînă în nut de asemenea şi minerii din
ră, de unde cuvintele celor ca de cărbune mai în circu m scrip ţia meseria de mi carte a avut şi. ea şi cei doi ziua de 25 ianuarie, lasă să se sectorul II. Datorită noilor mă
re luau cuvintul îl emoţionau mult decit pre electorală raională ner. Şi a îndră fii mai mari, Vasile şi Viorica. suri tehnico-organizatorice luate
puternic. Pentru a-şi ascunde vedea planul de nr. 2 — A ninoasa git această me întrevadă că minerii din Petrila de către conducere, planul pe
emoţia, şi-a dus mina la frun lucru. Zimbi, ...In aceste seri lungi de iar îşi vor îndeplini înainte de ter sector a fost depăşit în perioa
te, neiezindu-şi părut argintiu. serie, de care nă Dunca baci se duce la cul men acest important angaja
Un cetăţean de alături i-a în care mai tirziu ca de obicei. da 1—25 ianuarie, cu 1.374 tone
tins mina cu căldură, zicind: aşa cum zim acum, deşi pen Stă şi. gindeşie. In circum ment. Dovadă sînt cele 2.373
scripţia electorală raională nr. tone de cărbune livrate pînă de cărbune, evidenţiindu-se bri
— Te felicit din toată ini ţieste cină e tare mulţumit, dar sionar, nu se poate despărţi. Au 2, in care a fost propus drept în prezent economiei naţionale
ma, tovarăşe Dunca, şi-ţi do candidat alF.D.P., are multe de peste planul prevăzut. găzile conduse de minerii Va
resc spor şi in această muncă. nu spuse nimic. trecut trei decenii de cînd Dun făcut. Mai intii trebuie făcui
un zid de sprijin la locuinţe Cu excepţia sectorului IV, toa sile. Beraru şi Gheorghe Neagu.
Mtilţumindu-i, privirile mi A doua zi, văzu că oamenii ca a intrat prima dată in piiv te celelalte sectoare productive
lui din abataj se întrec intre tecul întunecos al muntelui, le noilor veniţi, cele de Ungă ale minei şi-au depăşit simţitor In toate sectoarele de mai
nerului. se opriră pe chipurile magazinul cel mare, apoi cu
ei, că munca cunoaşte un a- scormonindu-i măruntaiele şi sarcinile de pian Ia extracţia sus productivitatea muncii este
a doi tineri, ce-l priveau ra răţenie exemplară, lăzi pentru cărbunelui. Fruntaşi sînt mine
vint mai mare ca pină atunci, trimiţînd la ziuă cărbunele. rii sectorului I care în primele în continuă creştere. La sec
diind de fericire. Erau ortacii că ortacii nu zăbovesc o cli Aproape două din cele trei de gunoi, asfaltarea drumului. Şi 24 de zile ale noului an au torul I, de pildă, productivita
reuşit să extragă cu 1.828 tone
lui din abataj, Mihai Bulbu pă. Cete patru orturi ale a- cenii le-a muncit cu trudă şi cile nu sînt de făcut /... tea muncii a crescut pînă în
cau şi Gheorghe Hoţea. batajului II erau cuprinse de sudoare; şomajul şi nevoile se LICIU LUCIA prezent cu 22 la sută faţă de cea
freamătul unei munci însufle întreceau care mai de care să-i
planificată.
ţite. Nici Marian, nici Teodor, giluiască viaţa, care pe atunci
nici Mirza, nici Pagnegar, nici nu cunoştea nimic înălţător. ,4
Bucur — nici unul dintre or cunoscut şi el cea mai neagră
taci — n-au amintit nimic mizerie, care se împletea cu
brigadierului, despre ceea ce a- deznădejdea minerilor izgoniţi
...In dimineaţa următoare, in flaseră de la ortacii Bulbucau de la lucru. A cunoscut munca
A n in o asa
dc căi bune mai mult decit aveau C. MATEESCU