Page 67 - 1958-01
P. 67
Nr. 970 ' DRUM"' tiu it '
Ce măsuri intenţionează să Ia Sarcini date
conducerea minei Lupeni peetra a realiza uitării
Există pe raza raionului Haţeg
şl in anul 1958 planul de extracţie mulţi, chiar foarte mulţi intelectuali
al căror aport în culturalizarea m a
înainte de a reproduce răs — Interviu cu tovarăşii: Lupeni. Sectorul II al ingineru selor este deosebit de preţios. Prin Printre numeroasele sarcini ţaţă dezorganizare a muncii, o căminelor în perioada actuală.
punsul tovarăşului Iosif Ledrer, Ledrer Iosif, directorul minei lui Opriş a dat în anul 1957 tre aceştia m area m ajoritate a mem ce revin căminelor culturale să lipsă condamnabilă de îndru Planul de şedinţe mai prevede,
trebuie să arătăm că exploatarea 18.826 tone cărbune peste plan. brilor corpului didactic desfăşoară o teşti, una care se desprinde ca mare şi control din partea or pentru 21 februarie, raportul:
Lupeni, datora statului peste Lupeni şi Opriş Dumitru, activitate susţinută, achitîndu-se cu obiectiv de bază în activitatea ganelor competente — sfatul „Care este preocuparea cadrelor
4.000 tone cărbune după pri şeful sectorului II De aceea l-am rugat să ne răs cinste de sarcinile ce le-au fost tra lor, este contribuţia la înfăptui popular comuna!, secţiile de didactice din comuna Ilia in
mele două decade din prima pundă la întrebarea: „Ce mă sate în conferinţa raională a intelec rea transformării socialiste a a- învăţămînt şi cultură raion şi transformarea socialistă a agri
lună a anului. E interesant să Printre măsurile tehnice pe ca suri trebuie să ia în sectorul pe tualilor, din luna decem brie a an u griculturii. regiune — şi atîta vreme cît culturii", raportor tov. loan
cunoaştem măsurile pe care in re le avem în vedere pentru a ne care-1 conduce, pentru a da şi-n lui 1956. noul director va fi lăsat să Stăncioiu, directorul şcolii de 7.
tenţionează să le ia conducerea atinge ţelurile, sint şi introduce anul 1958 cărbune peste plan" ? Numeroase sînt şi formele prin muncească de unul singur, re ani din Ilia. Raportul va fi bi
exploatării, în vederea ieşirii din rea a 4 maşini de havat, a ma Răspuns : „Respectarea măsuri i Pe lingă grupul mare de intelectuali care căminele culturale realizea zultatele la Ilia vor continua să nevenit şi poate va impulsiona
acest impas pe care-1 dorim tre şinilor de încărcat şi introdu harnici, cu tragere de inimă în a ză — sau pot realiza — aceas bată pasul pe loc. corpul didactic din comuna Pia
cător. cerea armăturilor metalice în a- lor tehnico-organizatorice pro
batajele frontale. Pregătirile pe puse în consfătuirile de produc îm părtăşi m aselor din cunoştinţele lor, tă sarcină de seamă. Incepînd Bunăvoinţă se constată la în desfăşurarea unei mai intense
Răspunsul tovarăşului îosiî care le-am făcut ne asigură lun ţie ; respectarea graficului de m ai există în raionul H aţeg şi cîţiva de la popularizarea succeselor tov. Iosif Burza. L-am găsit fră- munci pe linia acestei sarcini.
Ledrer: „Mina Lupeni are sar gimea fronturilor de lucru. S-ar intelectuali a căror contribuţie în e- i obţinute de unităţile socialiste mîntîndu-se pentru reorganiza
cina de-a asigura industriei si putea ca, o lună, două, la înce pregătire a abatajelor pentru a fortul com un al culturalizării m ase 1 din agricultură — prin confe rea echipei de teatru şi cu buna Şi tov. Liviu Munteanu, se
derurgice cărbunele cocsificabii. putul acestui an să mai avem înlocui pe cele terminate; ex rinţe, convorbiri, consfătuiri şi intenţie de a pune în repetiţie cretarul Comitetului comunal de
Pentru acest motiv colectivul de greutăţi, dar le vom învinge şi întîlniri ale ţăranilor muncitori piesa „Cresc oameni noi“. A partid din Ilia, ar avea de învă
conducere al minei Lupeni tre ploatarea raţională a cărbune lor se face mai puţin sim ţită. vizite organizate la gospodării găsit şi artiştii necesari piesei ţat numai lucruri bune de la
buie să depună toate eforturile, vom recupera pierderile de pro lui pentru a evita pierderi şi fo In acest sens pot fi am intiţi învă le şi întovărăşirile agricole, şi pe imstructoarea echipei de Dobra. Ar constata de piidă, că
să ia toate măsurile potrivite curi subterane ; încadrarea tu cu intovărăşiţii şi colectiviştii, teatru, prof. Olivia Topliceanu. acolo Comitetul comunal de par
pentru a realiza şi depăşi pla ducţie survenite din cauzele ară turor grupelor în întrecerea so ţătorii Vasiie M itrofan, Nicoiae Duţu- expoziţii etc. — şi pină la desfă Există perspective la Ilia pentru tid analizează trimestrial mun
nul de extracţie. Exploatarea Lu tate mai sus. Sint sigur că ex cialistă pentru ca nici o grupă lescu, loan Florescu, Spiridon Raţă şurarea şezătorilor culturale, or formarea unei echipe de dansu ca cuhurală, luînd măsuri con
peni, e drept, şi-a realizat cu şi Gavril Sîrbu, cît şi învăţătorii din ganizate pe această temă, toate ri. Cu alte cuvinte, oameni şi crete pentru o şi rnai bună des
mari eforturi planul în ultimii ploatarea minieră Lupeni îşi va să nu rămînă sub plan. satele Coroeşti, Nucşoara, Subcetate, talente sînt suficiente aici. Per făşurare a ei. Ar mai constata,
4 ani. Sîntem hotărîţi să ne rea realiza şi depăşi planul de ex In sectorul pe care-1 conduc B retea Rom înă, M ăceu, Boşorod şi se cer a fi aplicate în activita sistă în schimb la Ilia părerea că acolo căminul cultural este
lizăm planul şi anul acesta. In Lunca Cernii, care nici pînă la ora tea căminelor culturale. Orga că aceste forţe nefiincl localnice, condus cu pricepere de un co
acest scop avem în vedere ur tracţie de cărbune pe anul 1958“. — încheie tov. ing. Opriş Du actuală nu au întocmit monografiile nizarea şi desfăşurarea lor cade sînt greu de antrenat în muncă mitet lărgit şi că secretarul Co
mătoarele măsuri : mitru — multe din aceste mă satelor pe raza cărora trăiesc, deşi în sarcina comitetelor şi active la căminul cultural. Le-am re mitetului comunal de partid din
Inginerul Opriş Dumitru con- suri s-au şi pus în aplicare. Da termenul încheierii acestor lucrări a lor obşteşti de pe lingă tiecare comanda acelora care susţin a- Dobra. tov. loan Buştea, trece
—¦ O mai mare stabilitate a torită acestui fapt, sectorul II fost data de 25 septem brie 1957. cămin cultural. cest lucru, să facă o vizită la seară de seară pe la căminul
cadrelor de mineri. In prezent iduce un sector fruntaş la mina în ziua de 17 ianuarie, avea o căminele culturale din Dobra, cultural, interesîndu-se de acti
noi depunem eforturi în vederea depăşire de 1.513 tone peste Arătînd în linit mari felul Gurasada, Cerbia etc. şi să con vitatea lui, de oameni, asistînd
asigurării muncitorilor nou an plan“. state cu ochii lor că şi cu forţe în repetate rînduri chiar la re
gajaţi cu condiţii de cazare cît mai puţine se poate face treabă petiţiile formaţiilor artistice.
mai bune ; cum căminele culturale pot ajuta bună. Vor găsi în satele amin
transformarea socialistă a a- tite că au fost antrenaţi în Nu s-ar putea spune că la
— îndrumarea muncitorilor muncă la cămin în marea lor Ilia nu s-a făcut chiar nimic, pe
spre şcolile de calificare, ştiind griculturii, să vedem în mod majoritate intelectualii satului, linie culturală privind transfor
că o mai bună calificare va avea cărora li s-au alăturat, pe lîngă marea socialistă a agriculturii.
un efect imediat asupra pro concret ce a făcut căminul cul ţăranii din sectorul socialist a- Corul de pildă, are cîteva cîn-
ductivităţii muncii ; gricol şi ţăranii muncitori din tcce şi pe această temă şi le-a
tural din Ilia în această direcţie. sectorul individual. Cu forţe prezentat în mai multe spec
— Elaborarea şi aplicarea ri Căminul cultural din Ilia are unite, cu sarcini repartizate ju tacole publicului din Ilia. Au
guroasă a unui plan de măsu dicios pe membrii comitetului fost ţinute mai multe conferinţe,
ri telmico-organizatorice, măsuri un nou director în persoana tov. de conducere şi pe cei din ac unele dintre ele fiind prezentate
printre care cele mai importante tivul obştesc al căminului, cu de profesorii Elvira Jipa şi A-
ar fi : extinderea excavării căr Iosif Burza, promovat recent sprijinul sfatului popular comu lexandru Lazăr. Biblioteca cen
bunelui prin puşcare cu explo nal şi îndrumaţi de organizaţia trală raională a organizat cî
zivi, intărirea disciplinei la unii în această funcţie. Fie că nu a de partid, în aceste localităţi re teva recenzii şi prezentări 4°
muncitori, care încă iasă de do zultatele muncii culturale sînt cărţi, cu subiecte axate pe a-
rii. fost instruit, fie că a avut pînă evidente. ceaslă temă, iar unele cercuri
de citit, conduse de profesoare
Lucrînd astfel sîntem siguri acum puţină contingenţă cu ac Dacă bunăoară tov. Traian
că vom realiza şi depăşi planul Crişan, secretarul Sfatului popu şi învăţătoare, au dezbătut prin
de extracţie, asigurînd siderur tivitatea căminului, tov. Burza lar din Ilia, ar face o plimbare discuţii problema transformării
giei noastre cărbunele cocsifi- pare a fi încă străin de sarci pînă la Dobra ar putea consta socialiste a agriculturii. La col
cabil în cantităţi cerute şi de ta că, pentru o activitate cultu ţul roşu a! gospodăriei agricole
bună calitate. nile ce revin acestei instituţii şi rală susţinută, nu este suficient colective din Ilia a luat fiinţă
a se frece în planul de muncă şi un cor cu 35 de persoane. Cu
de felul cum trebuie să-şi or al sfatului popular obiective bunişoare rezultate activează şi
ganizeze munca. Numai aşa se vagi, cum sînt cele trecute în cele două cercuri agrotehnice
planul de muncă al sfatului din din Ilia — unul la G.A.C., con
explică situaţia că la ora ac Ilia : „In satele aparţinătoare dus de ing. Ioana Oproiu, altul
tuală căminul cultural din Ilia comunei Ilia se va desfăşura o ia întovărăşire, condus de prof.
nu are un plan de muncă pe intensă muncă culturală, se vor Alexandru Lazăr.
ţine conferinţe cu caracter agri
trimestrul în curs şi că singur col şi conferinţe care să cuprin Aceste realizări sînt însă
mult prea neînsemnate faţă de
corul este formaţia ce-şi mai dă probleme legate de lucrările sarcinile ce se cer a fi: reali
de primăvară". Atît şi nimic mai zate pe linie culturală în pro
trăieşte viaţa. mult. Nimic de sarcina cămi blema transformării socialiste a
nelor culturale în problema tran agriculturii şi faţă de posibili
Să vorbim de sprijinul adus sformării socialiste a agricultu tăţile existente în Ilia.
rii. Planul de şedinţe al Comi
de cămin în transformarea so tetului executiv din Ilia, preve Sprijinul organelor şi organi
de pe trim. I. 1958 că la 17 ia zaţiilor din Ilia şi mai ales cel
cialistă a agriculturii. Atît timp nuarie 1958 se va analiz-> : a! U.T.M.-ului, care a fost cu
„Gum se desfăşoară munca cul totul nesatisfăcător, trebuie să
cît mai persistă aici o pronun- turală în cadrul comunei Ilia“. se facă mult mai simţit.
Raportori, directorii de cămine
Curier literar Grija pentru copii, pentru cetăţenii de m îine ai patriei 1 OOOO00000000000000000000000000000000-000000000000-0000-00OOOOîOOOOOOOOl culturale. Şedinţa a avut loc, Să existe la Ilia acea mîndrie
cu deosebire că, directorii de de comună fruntaşă — centru de
noastre, este una din preocupările de seamă ale regimului de cămine n-au prezentat nici un raion — şi hotărîrea de a ieşi
fel de raport. In schimb, secre din coada comunelor cu activi
In Editura de stal pentru literatură d e m o c ra ţie populară. P e n tru ei. se o r g a n iz e a z ă creşe, grădi- Cresc fondurile de bază tarul sfatului popular a făcut un tate culturală slabă.
artă au ap ă ru t: ' niţe, şcoli şi tabere speciale de odihnă.
e „O pere" de loan Creangă, ediţie ale întovărăşirilor zootehnice instructaj cu privire la sarcinile La Ilia se poate şi trebuie să
în g rijită şi g lo sa r dc (i. T. K irileanu. In clişeu : Un instantaneu luat de la căminul cu regim se schimbe fundamenta] păre
Volumul s-a tipării intr-un tiraj dc săptăm înai al Combinatului si derurgic „Gli. Gheorghiu-Dej“ înainte de organizarea şi des de bază în întovărăşirile zoo rea că „la noi nu se poate face
50.000 exemplare. din Hunedoara. făşurarea dărilor de seamă a- tehnice, a ajuns la 276, iar va nimic".
® „Firul A riadnei", studii şi a rti nuale şi a adunărilor pentru' a- loarea globală a fondului de
cole de Ion Vitner. A doua întovărăşire agricolă legerea comitetelor de condu- bază din întovărăşirile zooteh GH. LlIPAN
° „Geneza", versuri de Dimos nice, se ridică la 37.682 lei.
Rendis, în rom îneştc de M ioara Cre- inaugurată în comuna Lăpugiu fără cere in întovărăşirile zootehni
menp. ce din raionul Ilia, fondul de In adunările care au avut loc
® „Ham alii", poem de George Dan. schimburi de teren bază al acestora era relativ mic. la întovărăşirile zootehnice din
De-abia 39 oi erau cuprinse în Muncelu Mare, Merişoru de
Vr In luna aceasta a fost inau turile intr-un perimetru care A4unte — întovărăşire inaugu
gurată a doua întovărăşire a- cuprinde 19,27 ha teren ara fondul de bază al celor 30 în rată cu 12 zile în urmă — Go-
In aceeaşi editură au ieşit dc sub gricolă in comuna Lăpugiu, tovărăşiri zootehnice. Suma la dineşti, Visca, Băgara şi alte
tipar : raionul Ilia, fără să ti necesi bil. care se evaluau bunurile obş le, intovărăşiţii au hotărit ca
tat schimb de teren intre ţăra Munca politică de lămurire a teşti ale întovărăşirilor era de numărul oilor proprietate obş
tn colecţia „M eridiane": romanul nii muncitori. Prima întovărăşi asemenea mică. tească, să nu fie mai mic de 30.
„Salariul groazei" de Georges Ar- re de acest fel a fost inaugurată cunoscut aci rezultate bune. Ea
nauId : traducerea romînească este in satul Grind, cea de a doua a fost desfăşurată de un colec Iată că discutind probleme- Membrii întovărăşirilor sînt
sem nată dc Florica G corgescu şi în satul Ohaba. tiv harnic de agitatori dintre •le acestea, in adunările gene preocupaţi anume de curăţitul
George ivaşcu. care s-au evidenţiat tovarăşii rale şi convingîndu-se de avan păşunilor, amenajarea izvoare
48 familii din Ohaba — prin Roman Angliei, Moise Adam tajele pe care le au membrii în lor, construirea adăposturilor
„M elello", rolnan dc Vasco Rrato- tre care se numără şi cele ale şi alţii, care au reuşit să con pentru oi, cu un cuvînt sînt
lini. traducere şi cuvînt înainte de tovarăşilor Roman Crişan, vingă cele 48 de familii din sa tovărăşirilor al căror tond de preocupaţi de crearea unor con
Alexandru Bălăci. Iosif Dobreanu Iovănuţ, Iosif tul Ohaba că drumul lucrării diţii cit mai bune, care să asi
Dobreanu, Viorel Bulzan, Ele pămîntului în comun este cel bază este mai mare, întovără-
In Editura tineretului a a p ă ru t: na Soman, Domnica Crişan, care asigură belşugul în ca gure dezvoltarea întovărăşirilor
* „ Pagi ni contem porane", scrieri Maria Merth — au unit pămîn- şiţii din raionul Ilia au hotărit
d in tre 10-14— 1957 de Geo Bogza. sele oamenilor. zootehnice, astfel ca acestea să
să schimbe situaţia.
F. K1SS corespondent devină tot mai puternice.
Intr-o perioadă de numai 3
săptămini, numărul oilor, fond
w
Se dezvoltă sectorul de pepiniere şi Gravensteln, apoi celor de atît în plantaţii masive cît şi buştilor fructiferi. Fructele de
iarnă incepînd cu cele locale ca pomi pe lingă case. In ge coacăz, agrişi, smeură, etc., au
pomicole în regiune ca : Poinic, Pătul şi terminînd neral părul preferă treimea de mare rol in alimentaţie prin
cu cele străine din grupa Rene- mijloc a pantei cu soluri argi- conţinutul lor mare de vitami
In planul de refacere al po- tru cultura mare, cit şi pentru ei! diferite culturi de pepinieră. rife. Dă rezultate bune cind e telor, Gustav durabil, Sttetin loase sau luto-nisipoase mai ne. Arbuştii fructiferi nu tre
miculturii din regiunea noastră, grădinile de pe lingă casă. Se In primăvara acestui an, pe plantat in masiv şi de aseme roşu etc. bogate şi destul de reavene. buie să lipsească din grădinile
pepinierele pomicole au un rol urmăreşte in telul acesta pro nea se poate planta şi pe lingă Cere un teren apărat de vin de pe lingă case, cultura lor
foarte important, e!c constituind ducerea butaşilor înrădăcinaţi piniera va livra primii pomi case, intrucît ocupă loc puţin Toate soiurile au fost altoite turi şi expus la soare. fiind foarte uşoară şi rentabilă.
baza producerii materialului să de smeură, căpşuni, coacăzi, a- produşi in număr de aproxima şi permite culturi intercalate pe măr sălbatec ceea ce permite Pentru, răspîndirea lor, pepinie
di tor. grişi etc., a căror producţie are tiv 35.000 bucăţi. La producerea de zarzavaturi. ca materialul produs să se poa La cireşi şi vişini — specii ra pomicolă Orăştie, a înfiin
o mare importanţă pentru ali pomilor altoiţi, spre deosebire tă întrebuinţa la înfiinţarea de care reuşesc de asemenea foar ţat cîmpuri de înmulţire şi in
Pepinierele pomicole trebuie mentaţie. de viţa de vie altoită, trebuie P R U N I — cu soiurile: „Tim livezi de măr pe terenuri cu so te bine în regiunea noastră in primăvara aceasta poate livra
să producă pe scară largă ma să treacă un timp mai îndelun purii de Aiud", „Renclod Alt- luri fertile adinei şi potrivit de toate raioanele s-a urmărit în butaşi din toate speciile amin
teria! săditor dc calitate şi cit Pepinierele pomicole au me gat pentru a-i forma. Un pom han", „Ontario", „Victoria", reavene cum sînt multe soluri mulţirea soiurilor timpurii ca : tite mai sus.
rnai adaptat condiţiilor de cli nirea să producă materialul să cind iese din pepinieră trebuie „Vinete de Italia", „Tuleu gras", de ia noi (luto-nisipoase, cer Timpurii de mai, Timpurii de
mă şi sol din regiune. Ele tre ditor necesar pentru următoarele să aibă minimum trei-patru ra „Ana Spălh" etc. La altoirea noziomuri). Pentru soiurile mai Păjida apoi soiuri valoroase Intrucît statul urmăreşte ca
buie să contribuie la rezolvarea categorii de plantaţii: livezi de muri de un an, adică să aibă soiurilor de prun s-a avut in umede s-a început producerea ca : Germersdorler, Hedeliinger pomii fructiferi şi arbuştii fruc
celor mai importante probleme: tip industrial din cadrul unită proiectată viitoarea coroană. vedere in primul rînd înmulţirea merilor altoiţi pe port pitic şi rnoacre, etc., iar ia vişini soiu tiferi să se răspîndească cît
longevitate mare la pomi, pro ţilor agricole cooperatiste şi de Pentru primăvara aceasta, pe soiurilor timpurii de masă ca semipitic (paradis şi dusen). rile timpurii, Spaniole şi Hor mai mult şi preţurile de vînza-
ducţii cantitativ şi calitativ su stat, livezi de pe lingă case şi piniera pomicolă Orăştie livrea re sint foarte valoroase şi ca Aceşti pomi cu talie mică se tensia ca soiuri străine iar din re la materialul săditor este con
perioare, lichidarea periodicităţii plantaţii de-a lungul drumurilor ză material din următoarele spe re lipsesc aproape complect in pretează foarte bine la înfiin soiul local vişinile mocăneşti. venabil. Astfel: pomii altoiţi din
de rodire şi rezistenţa pomilor şi căilor ferate. cii : regiunea noastră. ţarea de plantaţii de pe lingă Cireşul şi vişinul reuşesc bine pepinieră clasa I-a costă 5 lei
la dăunători. Tot prin pepinie case întrucit ei se pot planta pe soiurile nisipo-lutoase, sau bucata pentru meri, peri, caişî,
rele pomicole se urmăreşte a se In vederea satisfacerii acestor C A IŞ I — cu soiurile: „Cea De asemenea, o grijă deose mai des, intră repede pe rod, luto-nisipoase uşoare, cu calcar pruni şi gutui, 4 lei bucata pen
îmbunătăţi raportul existent in cerinţe, in regiunea noastră, mai bună de Ungaria", un soi bită se acordă producerii mate insă trebuie să cuprindă soiuri suficient şi unde apa se scurge. tru nuci şi piersici, iar arbuştii
tre specii, in sensul că se va s-au organizat două pepiniere timpuriu şi foarte valoros, apoi rialului săditor la măr. In re cit mai variate cu o durată lun Cireşul în special reuşeşte bi fructiferi costă 2,20 lei bucata.
da o mai mare importanţă spe pomicole: la Orăştie şi Haţeg. „Roşii timpurii", „Falca roşie", giune avem foarte multe soiuri gă de coacere. Totodată, cu a- ne pe ravene insă în partea
ciilor şi soiurilor valoroase din Din acestea, cea mai mare este „Ananas" şi „Ambrozie". Cu a- in cultură însă nu toate s-au cest fel de pomi, se pot efectua mai de sus a lor şi de ase Pentru reuşita plantaţiilor
punct de vedere economic. In pepiniera de la Orăştie şi are cest material se pot înfiinţa li dovedit rezistente la dăunători diferite forme palisate. Incepind menea pe treimea de sus a pan din primăvara anului acesta,
rolui de a asigura materialul vezi pe pante cu expoziţie su şi cu producţii superioare ca cu toamna anului 1958, pepi telor. Crescut în aceste condi trebuie să se tacă din timp gro
prezent se urmăreşte ca pepinie pomicol necesar înfiinţării plan dică, bine însorită, cu soluri litativ şi cantitativ. Cercetările niera Orăştie va livra şi pomi ţii, fructele sint mai consistente pile de plantare, să se pregă
rele să producă mai mulţi meri, taţiilor pe întregul bazin po mai uşoare de culori deschise. la această specie sînt in curs pitici şi semipitici. mai tari şi rezistă la transport. tească tutorii şi plantatul po
peri, cireşi, piersici şi mai pu micol a! Mureşului, incepînd de şi un rol deosebit va avea în La cireşi trebuie urmărit ca sor
ţini pruni. In felul acesta pro la Teiuş şi pînă la Zam. In livezile de pe lingă case, această privinţă studiile ce se P A R U L — specie foarte va timentul să cuprindă mai mul milor să se înceapă imediat ce
centul de pruni, care in prezent aceste soiuri dau rezultate bu fac în cadrul staţiunii experi loroasă pentru regiun •i noas te soiuri pentru a se asigura
trece de 65 la sută din totalul Pepiniera pomicolă Orăştie a ne, intrucît aici pomii sint bine mentale pomicole din Ceoagiu. tră. Va lua in viitor un loc în polenizarea. s-a desprimăvărat pentru a nu
pomilor, trebuie să scadă in fa fost amplasată pe o aluviune adăpostiţi şi apăraţi de vinturi. I.a măr se urmăreşte a se altoi semnat in livezile ce se vor în
voarea mărului, care ocupă înt podzoiită şi solul întruneşte şi soiuri timpurii ca : Astrahan fiinţa. Pepiniera Orăştie a al O specie de marc viitor în pierde umezeala ce s-a adunat
inai 12 la sută din totalul po toate calităţile pentru ca să P IE R S IC I — cu soiurile: alb şi roşu, Clar alb, Roz de toit şi la această specie soiuri regiunea noastră este gutuiul,
milor. producă pomi de calitate supe „Floarea de mai", ce! mai tim Virginia şi Grand Alexandru, diferite incepînd cu cele de va prin faptul că el înfloreşte mai in timpul iernii.
rioară. Pepiniera a luat fiinţă puriu soi de piersic „Arnsden", soiuri care se intîlnesc rar în ră ca : Wiliams, Claps favo
Tot pepinierele pomicole tre in ann! 1955 pe o suprafaţă de „Sinul Venebei", „Campion", livezile noastre. O atenţie deo tîrziu şi este ferit de brume şi Luînd aceste măsuri şi con-
buie să producă material sănii 20 ha, iar ulterior suprafaţa a i j ’iberta" ct’c .' Piersicul preferă sebită s-a dat soiurilor de toam rit, dulci de vară, văratice cu
fost mărită la 60 ha teren, din de asemenea soluri mai uşoa nă la măr c a : Parnicn auriu îngheţuri şi din care cauză ro sultind agrotehnica pomicolă,
lor pcnlru înfiinţarea plantaţii care 20 ha sini ocupate electiv re ş i ' trebuie ' plantat pe pante miez roşu, apoi soiuri mai tar deşte regulat.
lor de arbuşti fructiferi, atît pen cu expoziţie sudică bine inso- dive ca : Untoasă Diel, Unloa- vom ti siguri că livezile noastre
să Hardenpont, Cure, Contesa Un sector destui de impor
de Paris etc. In regiunea noas tant care trebuie să ia dezvol vor produce fructe în fiecare an,
tră părul reuşeşte foarte bine tare mai mare în regiunea noas
tră este acela al culturii ar fructe de calitate care să asigu
re rentabilitatea culturii pomi
lor fructiferi.
Ing. STELlAN CAŢAVELA
Secţia agricolă regională
