Page 68 - 1958-01

4 - DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 97 O

MOSCOVA 27 (A gerpres). ~ La N.S. Hruşciov, este propaganda ex­ Aşa dar cum să rezolvăm într-un şuat. U niunea Sovietică, toate ţările încordării internaţionale penlru a dis­ de fapt a rachetelor balistice inter­ zitive trebuie să se recunoască stătu

consfătuirea fruntaşelor din agricultură perienţei înaintate Din păcate, în pre­ fel nou problem a S.M .T.-urilor ? — socialiste, au acordat poporului ungar cuta problem ele internaţionale cele mai continentale. Dar, să ne fie cu ier­ quo, trebuie s 3 \s e recunoască că ia
din R.S.S. Bielorusă, N. S. Hruşciov, zent ea se reduce m ai ales la ţine­ a întrebat vorbitorul. După cît se ajutor prietenesc la restabilirea şi dez­ im portante şi arzătoare.
tare, U niunea Sovietică are astfel dc lume există două, sistem e de state -
prim secretar al C.C. al P.C.U.S., a rea de conferinţe şi editarea de lite­ pare, vor trebui vîndute colhozuri­ voltarea economiei ţării.
A rătînd că primul m inistru al in ­ rachete, în timp ce puterile occidentale capitalist şi socialist, trdbuie să se re­
ratură. Noi avem nevoie fireşte, de lor o parte din m aşin i: tractoarele,
rostit o amplă cuvîntare. semănătoarele, m aşinile de cultivare a Sînt convins că Partidul M uncito­ diei J. Nehru, primul m inistru al D a­ nu le au. Sensul acestei propuneri a cunoască principiul coexistenţei paşni­
conferinţe, broşuri, afişe şi filme bu­ solului. In legătură cu sarcinile ce ar resc U nit Polonez, folosind just forţele nem arcei H. K. H ansen, primul m inis­ S.U.A., constă în a interzice arm a ce şi al neamestecului în treburile al­
In prim a parte a cuvîntării sale N.S. ne. Trebuie să punem toate mijloacele reveni S.M .T.-urilor în aceste condiţii, şi posibilităţile sale, va reuşi să li­ tru al Pakistanului M. Daud, precum care poate să am eninţe teritoriul to r state. D acă loate acestea vor fi re­
Hruşciov s-a ocupat de problemele a- în slujba propagandei experienţei în a­ N. S. Hruşciov a spus : S.M.T.-urilor să chideze greutăţile care există în R. P. şi conducătorii altor guverne an adop­ S.U.A., dar în a m enţine în mîinile cunoscute şi cercurile guvernante ale
griculturii. Poporul sovietic — a spus intate. Dar totodată trebuie să se ţi­ li se încredinţeze lucrările ce n traliza te Polonă şi să dobîndească noi succese tat o atitudine favorabilă faţă de ideea lor toate celelalte tipuri de arm e cu ţărilor occidentale nu vor căuta să re­
el — a încheiat cu succes anul 1957. nă seama de particularităţile satului. de reparaţii, precum şi vinderea pieselor in dezvoltarea economiei socialiste a convocării unei conferinţe la nivel ajutorul cărora S.U.A. ar vrea să inti­ zolve problemele internaţionale prim r-
După reorganizarea conducerii ei, in­ Colhoznicul este omul ogorului, omul de schimb şi a m aşinilor, S.M.T.- ţării, în ridicarea bunăstării poporu­ înalt, N. S. Hruşciov s-a referit în con­ mideze întreaga lume. Prin urm are, ele un război împotriva ţărilor socialiste,
dustria şi-a îm bunătăţit m unca. Toţi acţiunii, al mişcării, uneori nu are po- urile să se transform e în staţiuni de lui. ' tinuare la reacţia conducătorilor pu- vor să interzică ceea ce nu au, conti- alunei nu va fi greu să sc cadă de a-
oam enii sovietici se bucură de faptul sibilitatea să stea 2-3 ore la o confe­ reparaţii. Pe lîngă aceste staţiuni este lerilor occidentale la propunerile Uni­ nuînd în acelaşi timp să se înarmeze. cord asupra problemelor internaţionale
că industria noastră se dezvoltă în rinţă sau să citească o carte de necesar pe cît se pare să existe cen­ Au eşuat în mod ruşinos „profeţiile" unii Sovietice. Nu, domnilor, aşa nu m erge 1 arzătoare în interesul consolidării păcii.
linie ascendentă. 500-600 pagini. Trebuie să reorgani­ tre de închiriat maşini a căror achi­ im perialiştilor în legătură cu Uniu­
zăm propaganda noastră să mergem ziţionare nu ar fi avantajoasă nea Sovietică. D uşm anii cobeau că la Poţi să tii de acord cu cuvintele Guvernul sovietic, a spus N. S. Hruş­ Guvernul sovielic este gata să exa­
Parafei cu creşterea industriei pro­ in cele mai bune colhozuri şi să stu­ colhozurilor de exemplu m aşini pen­ noi se vor ivi noi greutăţi interne. d-lui Eisenhower că este nevoie nu nu­ ciov, consideră că a devenit pe de­ mineze orice problem ă îndreptată spre
gresează neîncetat agricultura socia­ diem experienţa la faţa locului — la tru lucrările de am eliorare, construcţii După cum se spune, vrabia m ălai vi­ mai de cuvinte despre pace, ci şi de plin actuală necesitatea convocării u- consolidarea păcii şi stabilirea unei
listă. ferma de porci, la ferma de produse sează. Astfel şi capitaliştii visează pie- acţiuni de pace. D ar aceasta trebuie nei conferinţe a conducătorilor de state mai mari încrederi în relaţiile dintre

N. S. Hruşciov a citat unele date în

legătură cu progresele agriculturii so­ lactate, pe ogoare. Colhoznicii să rutiere etc. Colhozul va închiria aceste irea orînduirii socialiste, pieirea comu­ să facă am bele părţi, nu num ai U ni­ la nivel înalt cu participarea şefilor de state, să discute aceste problem e cu
vietice. In 1957 s-a asig u ra t sporirea ste a de vorbă cu şefii de echipe, m aşini de la S.M.T. co n tra unei plăţi nism ului. D ar aceasta nu vor aju n g e u n ea Sovietică, a spus N. S. H ruşciov. guverne. S întem g ata să participăm partenerii.
mai departe a producţiei agricole. cu brigadierii colhozurilor fruntaşe, să speciale. Ar îi bine să ne gîndim şi s-o vadă nici ei, nici nepoţii, nici stră­ Ce vor domnii Eisenhower şi Dul- oricind la o astfel de conferinţă.
Guvernul sovietic şi Comitetul Cen-
Astfel, colectările de vite in greutate stea de vorbă cu oam enii, să priveas­ la posibilitatea ca pe lîngă staţiu­ nepoţii lor. Există oare în prezent asemenea Iral al Partidului nostru, a spus iii în­
vie au crescut cu 550.000 de tone faţă că acţiunile lor, să înveţe cum să or­ nile de reparaţii să existe cu timpul les V Pe cit se pare ei vor să se în-
Im perialiştii au căutat să se auto- tilnească cu noi să discute despre li­ probleme internaţionale absolut precise cheiere N. 8. Hruşciov, s-au situat
de 1956 şi cu 1.400.000 tone faţă de ganizeze m unca. Trebuie să învăţăm parcuri de autocam ioane ca re să asi­ co n v in g ă şi să convingă pe alţii că o- chidarea orînduirii so cialiste în U niu­ care necesită o rezolvare im ediată şi în to td eau n a şi continuă să se situeze
din practică să ieşim pe ogoare. Dacă gure transportul produselor colhoznice nea Sovietică, despre lichidarea orîn- care pot fi rezolvate chiar astăzi ?
1953. Colectările de carne de porc colhoznicii vor vizita cea mai bună pe baze contractuale. rinduirea socialistă nu contribuie la duirii dem ocrat-populare în ţările de R ăspunsul nu poate fi decît unul sin ­ cu ferm itate pe poziţiile leniniste ale
au crescut în mod corespunzător cu dezvoltarea ştiinţei şi culturii, că ea păcii şi prieteniei dintre popoare, pe

564.000 tone şi 983.000 de tone, colec­ fermă, lotul de pe care s-a obţinut cea D iscuţiile avute cu activiştii dc încătuşează activitatea omului, răspin- dem ocraţie populară. Ei vor probabil gur : da, astfel de problem e există şi poziţiile colaborării paşnice a statelor
tările de lapte cu 3,2 m ilioane tone şi mai m are recoltă, aceasta ne va fi de partid şi din econom ie, cu preşedinţi dind în acelaşi tim p alte născociri ab ­ ca noi să ren u n ţăm la construcţia so­ num ărul lor este destul de m are!
9,8 m ilioane tone, colectările de un m are folos. Iar apoi întoreîndu- de colhozuri şi directorii de S.M .T.-uri surde. Guvernul sovielic a com unicat deja cu sisteme sociale diferite.

lină cu 34.000 tone şi 83.000 arată că la noi nu există piedici în cialistă şi să restaurăm orînduieiile ca­ in mod oficial tuturor statelor punctul Forjele care se pronunţă pentru pace
tone, de sfeclă de zahăr cu calea înfăptuirii acestei m ăsuri. Toţi său de vedere asupra problem elor ce
69.000.000 chintale şi 155.000.000 chin­ se în colhozul lor, în brigada lor, afirm ă că acest lucru este ulii şi că Dar după lansarea sateliţilor artifi­ pitaliste. Unii merg chiar atît de de­ urm ează a fi discutate în prim ul rind. şi prietenie între popoare au crescut
tale. In 1957 în fabrici s-a produs cu trebuie să chibzuiască minuţios ce pol el trebuie făcut. Această problemă es­ ciali ai păm întului chiar şi cei mai în­ parte incit cer ca popoarele ţărilor so­ în prezent nem ăsurat dc mult şi con­
77.000 tone mai m ult unt decît în 1958. aplica la ei din cele văzute în gos­ te însă indiscutabil serioasă. Noi o verşunaţi sceptici nu au mai avut te­ cialiste să fie întrebate dacă sînt pen­ Aş da ca exemplu doar cîteva pro­ tinuă să crească neîncetat.
şi cu 282.000 tone mai m ult decît în podăria fruntaşă şi să organizeze lup­ vom m ai discuta şi ne vom gîndi mei pentru a răspîndi născociri despre tru socialism sau pentru capitalism ? bleme care, după părerea noastră, pol
anul 1953. ta perseverentă de zi cu zi pentru in­ cum s-o rezolvăm. Poate că va tre­ starea ştiinţei, culturii şi tehnicii so­ fi co n sid erate ca fiind g a la pentru a Tocmai dc aceea cercurile guvernări­
troducerea noului. Aceasta constituie bui convocată Plenara C. C. al vietice. Trebuie să spun acestor oameni că fi discutate la o con ferin ţă a condu, le ale u nor state sin t nevoije să-şi ca­
Sra întărit gospodăria obştească, au latura cea mai esenţială a propagandei P.C.U.S. Dacă plenara va aproba ei, pare-se, au uitat istoria. cătorilor de state. Noi nu excludem mufleze adevăratele obieclive. Urzind
crescut veniturile în bani în colhozuri, şi a aplicării realizărilor ştiinţei şi ex­ această m ăsură atunci e posibil că Ce puteau să facă am ericanii in a- nici alte problem e im portante care ar planuri agresive, ele recurg adeseori
s-a m ărit plata în bani către col­ perienţei înaintate. vom proceda aşa cum am procedat ceastă situaţie ? Ei au d eclarat: — Şi in condiţiile dezvoltării paşnice, a putea fi discutate la o întilnirc Ia ni­ Ia o frazeologie pacifistă pentru a a-
hoznici pentru zilele-muncă prestate. în problema reorganizării conducerii noi vom lansa un satelit. Şi au anun­ spus în continuare N. S. Hruşciov — vel înalt a oam enilor de stat şi in dormi vigilenţa popoarelor. In aceste
In continuarea cuvîntării sale N. industriei; vom publica tezele, punîn- ţat că în ziua culare vor să lanseze oamenii muncii din Uniunea Sovietică condiţii esle necesar ca popoarele să
In 1952 veniturile în bani ale col­ S. Hruşciov a supus discuţiei consfă- du-le în discuţia întregului popor, iar satelitul artificial american al păm în­ şi din ţările de democraţie populară, privinţa cărora s-ar putea obţine anu­ dea dovadă de un înalt spirit de or­
hozurilor au fost de 42,8 m iliarde ru ­ turii problem a rolului S.M .T.-urilor în apoi vom convoca o Sesiune a So­ tului cu dim ensiunea unei portocale şi care sînt stăpini cu depline drepturi mite rezultate pozitive. ganizare şi unitate în lupia pentru
ble, în 1956 ele s-au cifrat deja Ia condiţiile - actuale. El a subliniat că vietului Suprem al U.R.S.S., pentru cu g reu tatea de aproxim ativ 1,5 kg. In ai soartei lor, constructori ai vieţii noi, pace, de dirzenie şi perseverenţă in
94,6 m iliarde ruble, adică au crescut staţiunile de m aşini şi tractoare au că repet, reorganizarea muncii S.M.T.- prezent rulează un film care arată creatori ai societăţii cetei mai demo­ Dar pentru ca la o conferinţă la nivel
de 2,2 ori, iar în 1957 vor fi şi mai avut un rol istoric în statornicirea sis­ urilor este una din problemele funda­ cum satelitul lor, fără să se ridice în cratice, aleg, în conformitate cu con­ m enţinerea si consolidarea păcii în în­
m ari. temului economic nou socialist la sate. mentale ale dezvoltării mai departe a aer, a explodat pe loc şi a ars îm­ stituţiile statelor lor, pe baza expri­ înalt să se poată obţine rezultate po­
agriculturii noastre. Dacă va ti adop­ preună cu racheta. mării libere a voinţei, organele puterii. treaga lume.
In 1952 v ărsăm intele în fondurile in­ Im portanţa lor deosebită s-a dovedit tată o hotărîre cu privire la reorgani­ Votînd la alegerile pentru organele pu­
divizibile s-au cifrat ia 7,4 m iliafde ru ­ in anii colectivizării, în anii construirii zarea S.M.T.-urilor, trebuie avut în Uniunea Sovietică a dovedii prin terii de sta t pentru cei m ai buni fii şi tODOe*»«X>OOOOOOOOOOOOOCXX3^^ XOOOGC
ble, iar în 1956 la 16,7 m iliarde ru ­ colhozurilor. Ele au dat colhozurilor vedere că acest proces se va desfă­ fapte că sistemul sovietic, orînduirea fiice ale popoarelor lor, oam enii muncii
ble, adică de 2,3 ori. In 1952 maşini, au asigurat salariul tracto­ socialistă, este orînduirea cea mai pro­ ie acordă o m are încredere, le ordonă Singapore —centru de activitate
s-au plătit colhoznicilor pentru zilele riştilor şi celorlalţi lucrători. S.M.T.- gresistă, care dă libertate dezvoltării să le slujească cu credinţă şi devota­
urile au arătat ţăranilor superioritatea subversiva împotriva Indoneziei
tuturor ram urilor economiei naţionale, ment cauza construcţiei comuniste.
m uncă prestate 12,4 m iliarde de ru ­ m arii gospodării m ecanizate, i-au che­ şura treptat. Fireşte că în momentul creează condiţiile cele mai favorabile DJAKARTA 28 (Agerpres). ganizaţiei teroriste ,,Dar UI Is­
ble, iar în 1956 42,2 m iliarde m at la o viaţă nouă. de faţă nu trebuie să slăbim în nici pentru dezvoltarea ştiinţei, artei şi cul­ Şi iată că în prezent, cînd poporul Ziarul „Harian Rakjat“ a pu­ lam", pusă în afara legii, care
de ruble, ceea ce înseam nă o un caz atenţia faţă de staţiunile de turii. In cei 40 de ani ai puterii sovi­ nostru adună roadele victoriilor sate blicat noi fapte care demasca au fost apoi difuzate în Suma-
creştere de 3,4 ori. Sum a plătită col­ Vorbitorul a scos în evidenţă că m aşini şi tractoare. Mai m ult decît etice ţara noastră a realizat succese dobîndite în cei 40 de ani ai puterii folosirea de către puterile occi­ tra. Pentru a crea dificultăţi
hoznicilor pentru zile-muncă prestate partidul a tradus în viaţă indicaţia atît, trebuie îm bunătăţită prin toate uriaşe în dezvoltarea ei. Intr-o serie de sovietice domnii imperialişti vor să-l dentale a Singaporelui c? bază economice Indoneziei, la Singa­
în 1957 va fi fără îndoială mai m are. leninistă, dînd satului tractoare şi al­ mijloacele munca lor pentru ca acestea domenii foarle im portante ale ştiinţei abată de la această singură cale jus­ pentru activitatea de subminare pore au fost tipăriţi bani falşi,
O trăsătură caracteristică a actualei te m aşini. S.M .T.-urile — a spus el să îndeplinească cu succes muncile ţara noastră a depăşit Statele Unite tă şi încercată. Dar, domnilor, timpu­ care apoi au fost aduşi la Pa-
dezvoltări a agriculturii U.R.S.S. o — au fost organizatorii marii pro­ agricole şi, în primul rind, însăm înţă- ale Americii, care constituie ţara capi- rile s-au schim bat şi cîntecele sînt al­ împotriva Indoneziei. Ziarele lembang (Sumatra de sud).
constituie ritmul înalt de creştere a ducţii, promotorii progresului tehnic. rile de primăvară. talisfă cea mai dezvoltată. In Uniunea tele. Totodată, Singapore constituie
producţiei. Dacă com parăm creşte­ Ele au avut un uriaş rol politic, au Sovietică au fost creaţi şi lansaţi cu arată, printre altele, că In pre­ un adăpost pentru separatiştii
rea medie anuală a produc­ contribuit la trecerea gospodăriilor ţă­ In continuare, N. S. Hruşciov a succes primii sateliţi artificiali ai pă- De ce consideraţi dv., d-lc Eisenho­ înrăiţi de teapa fostului minis­
ţiei şi a colectărilor de produse răneşti individuale la colhozuri. S.M.T.- subliniat necesitatea ridicării neînce­ mîntului din iume. Şi fireşte că aceas­ wer şi d-le Dulles, că puteţi ridica zent la Singapore ancorează
agTicole pe ultimii 3-4 ani cu anii urile au fost un im portant izvor tate a productivităţii muncii, folosirii ta nu este nici pe departe ultimul cu- problema orînduirii socialiste în ţă­ nouă nave militare olandeze, tru de finanţe Sumitro, care
precedenţi, diferenţa va fi foarte însem ­ de obţinere a cerealelor şî altor pro­ mai bune a mecanismelor şi mecani­ vînt al ştiinţei şi tehnicii sovietice, al rile de dem ocraţie populară din Eu­
duse, precum şi de m aterii prime, teh­ zării mai largi a muncii în toate pro­ ropa, problema Uniunii Sovietice, dar dintre care -şase submarine. Toi conduc activitatea de subminare
nată. In perioada 1954-1957 pe an s-au nice pentru industrie. Ele au contri­ cesele de producţie. nu vreţi să acordaţi drepturi egale al­ din Sumatra.
acolo au fost publicate mate­

riale antiguvernamentale ale or­

produs în medie cu 27 la sută mai buit la întărirea finanţelor statului. Referindu-se apoi la problema industriei noastre socialiste. Putem du­ tor ţări de a ridica o chestiune sim i­
bla sau chiar mai mult decît dubla
multe culturi cerealiere şi s-au colec­ S.M.T.-urile au ajutat colhozurile să construcţiilor rurale, N. S. Hruşciov greutatea satelitului, deoarece racheta lară în privinţa ţărilor capitaliste ? Dar Succesul repurtat Ia Leningrad
ta t cu 22 la sută mai multe produse a- se întărească din punct de vedere or- a s p u s: Colhozurile fruntaşe au acu­ intercontinentală sovietică are o putere noi nu ridicăm chestiunea orînduirii de Filarmonica „George Enescu4C
ganizatorico-economic, au pregăiit ca­ mulat suficiente forje. Ele pot rezol­ sociale înlr-o ţară sau alta şi nu inten­

gricole decît în perioada 1950-1953; la dre adm irabile de tractorişti, combi- va sarcina ream enajării satelor. In a- uriaşă care permite să se lanseze un ţionăm s-o punem în discuţie la întîl- LENINGRAD 28 Corespon­ spectatorilor orchestra a execu­
sfecla de zah ăr în mod corespunzător neri şi alţi lucrători. N. S. H ruşciov ta ră de construcţii sociale bune tre ­ satelit cu o g reu tate şi mai m are, Ia niri intern aţio n ale, deoarece fiecare po­
a arătat în continuare că acum, cînd înălţim e şi mai mare. Şi poate că o dentul Agerpres transmite: Luni
— cu 37 la sută şi 36 la sută mai colhozurile s-au întărit, cînd ele au buie construite case, cluburi, spitale, vom face ! por rezolvă această problemă după 27 ianuarie a avut loc in sala tat dansuri romîneşti de Mihail
m u lt: la bum bac brut cu 13 la sută, crescut cadre proprii, capabile să re­ creşe, grădiniţe, băi publice frum os a- cum crede de cuviinţă. Ne situăm pe Filarmonicii din Leningrad ul Jora, uvertura la opera „Ruslan
şi 12 la sută m ai m u lt; la fibre de in­ zolve orice sarcini, cind s-au întărit m eriajate. In prezent imperialiştii încearcă să poziţiile neam estecului unor state in timul concert al Filarmonicii şi Ludmila" de Glinka şi „Rap­
cit 91 la sută şi 98 la su tă m ai mult, organizaţiile de partid la sate şi comi­ intimideze U niunea Sovietică şi celelal­ treburile interne ale altor state. „George Enescu" din Bucureşti sodia Pomină", de George E*
la legum e cu 39 la su tă şi 81 la tetele de partid au început să pă­ In încheierea primei părţi te ţări iubitoare de pace prin aceea că în cadrul turneului întreprins în nescu.
sută m ai m u lt; la carne — cu trundă mai adine în economie avînd a cuvîntării sale N. S. H ruş­ vor construi baze atomice şi rampe N. S. H ruşciov s-a referit în conti­ U.R.S.S. Sub bagheta artistului
26 la sută şi 51 la sută m ai m ult in fruntea lor, de regulă, oam eni cu ciov a spus : Trebuie să privim nuare la problema germ ană. poporului George Georgescti, După spectacol peste tot un­
la lapte, cu 29 la sută şi 62 la sută o m are pregătire teoretică, nu mai înainte. Trebuie pregătite condiţiile pentru lansarea rachetelor pe teritoriul orchestra a executat simfonia a de sc aflau artiştii rom ini; pe
este necesar ca S.M.T.-urile să aibă m ateriale şi culturale pentru trecerea ţărilor care fac parte din N.A.T.O. şi Cercurile conducătoare consideră că Il-a de Uaciaturian şi poemul stradă, în restaurant sau la ho­
este necesar să pună pe prim plan tel ei au fost felicitaţi pentru
din celelalte blocuri agresive. Iar ei nu aşa numita problemă germ ană şi să excepţionala lor măiestrie, şi in

mai m u lt; la lină cu 25 la sulă şi rolul de organizator al producţiei. de la socialism la com unism . Acest au incă racilele penlru aceste baze, in- ceară ca conferinţa in tern aţio n ală să simfonic „In munţii Apuseni" mod deosebit neîntrecutul diri­

fl la sută mai mult etc. Intr-o anum ită etapă, a spus N. S. proces nu se săvîrşeşte prin agitarea ienţionînd să le construiască îti viilor. se ocupe tocmai de discutarea acestei de Marţian Negrea. jor George Georgescu, sub a
Din cifrele citate, a relevat vorbito­ Hruşciov, cînd la noi erau colhozuri unei baghete m agice: te-ai culcat Noi posedăm deja astăzi aceste rachete probleme. Dar ce reprezintă problema Concertul s-a bucurat de un cărui baghetă orchestra a re­
mici, cu sectoare de păm înt reduse, seara in socialism iar dimineaţa care pot ti trim ise în orice regiune a germ ană în condiţiile actuale ? purtat strălucite succese.
rul, se poate trage uşor concluzia. Ni­ cînd aceste colhozuri nu puteau fo­ te-ai trezit în comunism. Nu­ globului penlru a da o lovitură zdro­ strălucit succes. Peste 2.000 de
velul m ai ridicat al producţiei din losi în mod productiv tehnica nouă, U niunea Sovietică — a .a ră ta t el — spectatori au aclamat cu entu­ Marţi dimineaţa orchestra sim­
ziasm pe artiştii romini, trans- fonică a Filarmonicii de stat
ultimii ani dovedeşte trăinicia succese­
lor noastre obţinute în agricultură. In concentrarea m aşinilor in S.M.T.-uri mai oamenii lipsiţi dc inte­ bitoare agresorilor, dacă ei vor Încer­ şi-a expus în repetate rînduri pimclul formînd acest spectacol într-o „George Enescu" a părăsit
continuare N. S. Hruşciov a arătat că era justificată. Acum insă col­ ligenţa işi pot im agina astfel proce­ ca să dezlănţuie uri nou război. Astfel de vedere în această problemă, decla- demonstraţie a prieteniei sovie- U.R.S.S. conţinuîndu-şi turneul
oamenii sovietici sînt mindri de con­ hozurile s-au com asat, ele au une­ sul de trecere la comunism, în reali­ că imperialiştii nu vor reuşi să ne rind că problem a germ an ă nu poate ti to-romîne. Ca urmare a cererii in Finlanda şi Suedia.
ducătorii şi lucrătorii colhozurilor frun­ ori 5 — 10 şi chiar 20.000 ha de pă- tate însă acest proces este trep tat: intimideze. Oamenii sovietici nu sînt
taşe, care se nu m ără cu sutele şi cu mint, S.M .T.-urile nu mai au rolul pe m ăsura dezvoltării forţelor de pro­ sperioşi, iar am atorii dc aventuri mili­ rezolvată decît dc poporul german.
miile. politic pe care l-au avut în prima ducţie om ul se ridică din treap tă în tare să se gîndeaseă la ei înşişi. Noi
etapă a construcţiei colhoznice. Ele treaptă, creează condiţiile pentru ca l>r avem cu ce să apărăm onoarea, liber­ 1'IIM'WWIIIIIIillllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllillllllW
Hotârlrile partidului şi guvernului nu mai au pe cine să convingă de baza unei nem aiintilnite creşteri a tatea şi independenţa, m ăreţele cuceriri
cu privire ta agricultură au creat avantajele m arii gospodării m eca­ ru.luctivităţii muncii să creeze belşug ale poporului sovietic. Ignorînd toate declaraţiile anterioa­
condiţiile pentru a ridica toate colho­ nizate, deoarece cadrele noa­ de bunuri m ateriale şi spirituale şi să
zurile răm ase în urmă la nivelul ce­ stre colhoznice ştiu bine ele treacă de ta principiile socialiste dc In prezent cercurile conducătoare ale re ale guvernului sovielic cu privire la
lor fruntaşe. Vorbitorul a subliniat că însele acest lucru, iar colhoznicul distribuire la cete comuniste. S.U.A. d ec la ră: — întii trebuie să a-
partidul a educat numeroşi conducă­ nu-şi închipuie viaţa în afara colho­ jungem Uniunea Sovietică, iar cînd problema germ ană şi faptul însuşi al
tori şi colhoznici deosebit de price­ zului. După ce a analizat pe bază de La consfătuire N. S. H ruşcioc a vom fi egali cu ea în ceea ce pri­
puţi. In aceasta rezidă forţa noastră, exemple relaţiile actuale dintre S.M.T.- vorbit şi despre unele probleme ale veşte realizările ştiinţifice, atunci vom existenţei celor două state germ ane su­ /O i 30 IA N U A R IE i95b
a spus el, aceasta este chezăşia în­ uri şi colhozuri, N. S. Hruşciov a situaţiei internaţionale. putea discuta.
făptuirii cu succes a planurilor con­ sp u s: Se pune întrebarea, nu este oa­ verane, în mesajul său dl. Eisenhower SPELIACOLE CINEMATOGRAFICE
strucţiei comuniste. re m ai bine ca m aşinile să fie vîn- In a doua parte a cuvîntării sale ţi­ N etem einicia acestei politici este e- cere din nou „ca acum să procedăm
dute colhozurilor, ca ele însele să fo­ nute la consfătuirea fruntaşilor din a- videntă. Doar Uniunea Sovietică nu va energic la înfăptuirea reunificării Ger­ DEVA: Don Quichoite j ALBA O dată în v ia ţă ; P E T R O Ş A N I: In-.
N. S. Hruşciov a vorbit apoi des­ losească tehnica în interesul gosp da­ gricultura R.S.S. Bieloruse, N. S. sta pe loc, în tim p ce S.U.A. caută să maniei prin alegeri libere, aşa cum am 1IJLIA: Ş trengărită; APOLDU DE tîinire la b a l; Două lozuri) IL1A;
pre succesele obţinute în dcA'oltarea a- riei ? Probabil că atunci maşinile vor Hruşciov s-a ocupat de problemele po­ ne ajungă. Nu vom sta cu braţele în­ căzut de acord asupra acestui lucru". S U S ; Rîpa dracului; BRAD; O Intr-un ceas b un; SE B E Ş: Prim ăvară
griculturii de colhozurile R.S.S. Bielo­ lucra cu mai m are productivitate. liticii externe a U.R.S.S. crucişate. Doar şi noi vom face ceva vară neobişnuită; BARU M ARE: pe strad a Z arecin aia; LONEA:- Ca-
ruse, citind num eroase exemple ca sa nu fim ajunşi. A şadar, această Se ştie însă că niciodată nu a exis­ P oetul: HAŢEG: Intr-un ceas b un; in d ia ; 'II.lt Ş : Alexandru N evskv;
El a vorbit apoi pe larg des­ Com itetul C entral al P.C.U .S, şi Vorbitorul a subliniat că situaţia in­ politică absuidă a im perialiştilor nu tat un astfel de acord. ZLATNA: Vreau să dnt.
pre sarcinile sporirii producţiei de po­ Consiliul de M iniştri al U.R.S.S. stu ­ ternaţională s-a îm bunătăţit in compa­ poate duce decit Ia cursa infinită a SI WFI A : În c o tro ? : O R A Ş T IE :
rumb şi despre agrotehnica cultivării diază în am ănunţim e aceste probleme. raţie cu cea din anul trecut. inarm ărilor, cu toate consecinţele care In mesajul său, dl. Eisenhower ri­
porumbului. Noi am organizat la C.C. o consfă­ decurg din aceasta. dică drept „cea mai im portantă pro­ SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DF RADIO
tuire la care au participat secretari In continuare N. S. Hruşciov a tre­ blemă ce stă în fala lumii" cererea de
N. S. Hruşciov s-a ocupat de asem e­ ai comitetelor raionale de partid, pre­ cut in revistă o scrie de eveni ..cute Uniunea Sovietică a dus şi duce con­ a se interzice folosirea spaţiului cos­ Program ul 1 : 7,10 Jocuri populare P ro g ra m u l I I : 14,03 P relu crări de
nea de sarcinile sporirii producţiei de şedinţi de colhozuri, directori de care dovedesc eşecurile forţelor agre­ secvent o politică externă dc pace. Gu­ mic (interplanetar) pentru experim en­ ro m îneşti; 7,20 Concert dc dim ineaţă ; iolclor ale com pozitorilor n o ş tri; 14,40
cartofi şi zarzavat, sfeclă de zahăr, S.M.T. Toţi tovarăşii consideră că a- sive ale im perialiştilor. vernul sovietic, căulind să asigure tarea proiectilelor destinate scopurilor 9,00 M uzică din o p ere; 9.30 „Legen­ M uzică u ş o a ră ; 15,00 M uzică din o-
in şi cînepă. ceaşta este o problemă actuală. Fără pacea în lumea întreagă, a făcut noi m ilitare şi de a sc înceta producţia a- dele O lim pului" : Afrodita ; 10,00 Con­ p ere; 16,20 T uristul am ato r; 17,00
îndoială, a spus în continuare N. S. El a spus între altele: Planurile im­ propuneri concrete in probanta slăbiri1 cestei arm e care prevede folosirea spa­ cert de e s tra d ă ; 11,03 Ciulă orches­ M uzică populară rom inească; 17,30
Un factor im portant in lupta pentru Hruşciov, trecerea m aşinilor direct in perialiştilor care au mizat pe forjele ţiului interplanetar. tra de muzică populară a Ansamblu­ Arii şi duete din o p e re le ; 18,30 G intă
avîntul producţiei agricole, a arătat niîinile producătorilor va contribui la contrarevoluţionare din U ngaria au e­ lui dc cîntece şi dansuri );C iocîrlia“ ; orchestra de muzică populară „M io­
dezvoltarea generală a economiei şi Puterile occidentale, impiedicînd re­ 11,30 „Traista cu poveşti"; 12,30 M u­ riţa" din O raşul S ta lin ; 19,00 Jocuri
zolvarea problemelor legate de interzi­ zică u ş o a ră ; 14,00 M uzică de estra­ populare ro m în e şti: 19,15 M uzică dc
prin urm are la creşterea producţiei cerea armei atomice şi cu hidrogen ri­ d ă ; 15,05 P rogram dc m uzică popu­ e s tra d ă ; 22,00 M uzică coraiă rom i­
globale. dică acum o problemă cu lotul nouă la ră ; 16,00 M uzică in stru rn en laiă: nească : 22,30 M erid ian e; 22,45 Melo
— interzicerea folosirii spaţiului cos­ 16,45 M uzică d istra c tiv ă ; 17,25 Ş ti­ dii populare ro m în e şti; 23,15 Concert
mic (in terp lan etar), adică interzicerea in ţa în v in g e " ; 18,30 M uzică uşoară ; de noapte.
19,05 Cînicce populare rom îneşti dc
d r a g o s te : 20,30 M uzică populară ro- BU LETIN E DE ŞTIRI 5,00 6,00:
m în c a s c ă ; 21,15 Pc aripile v alsu lu i; 7,09: 11,00: 13,00: 15,00: 17,00: 19.00:
23,1' Melodii populare romîneşti. 20,oO: 22.00: 23,52 (p rogram ul I); 14,00:
16,00; 18,00: 21,00: 23,00 (p ro g ram u l II)

l ; U. nr. 230 329 clin b noie m brie 1 9 4 9 . - T ip a r u l: în tre p rin d e re a P o lig ra fic ă . ! M a i" DEVA.

Redacţia şi adm inisl. aţia ziarului str. 6 M artie nr. 9, Teleb.n : 188-189. Taxa plătită în nuu. C’ .iilo rm a p ro b ă rii D ire c ţiu n ii (j.'.u v tU •