Page 7 - 1958-01
P. 7
Nr. 930 OKU M U t H O Ct L tâ M o iiir Pag- 3
•—’AXicfcSr
Roadele muncii organizate i zcutsu 1 a 86 d a am
I
)
I
• Experienţa a dovedit că acolo activitate .care ia o amploare pe culturii— obiectiv pentru rea t f Âcuni o sută de ani, pe me octombrie 1929 şi a durat 16 La tragerea de amortizare a
unde organizaţia de bază reu zi ce trece. Pe lingă acest că lizarea căruia luptă toate orga t leagurile unde astăzi străju Zile. Dar asemenea greve s-au asigurărilor de viaţă A.D.A.S.,
şeşte să aleagă din multiplele min a fost organizat un colec l ) ieşte uzina „Victorian-Călan, se ţinut lanţ. din 31 decembrie 1957, au ieşit
sarcini pe cele iuai importante, tiv de 8 conferenţiari din cei nizaţiile de partid şi de masă l în Editura tineretului întindea moşia unei oarecare următoarele opt combinaţii de
să facă o legătură strînsă între mai buni membri de partid şi din raza acestei comune. l 1 Cind clasa muncitoare a luat litere :
diferitele laturi ale muncii ca oameni specializaţi in diferite STATUILE NU RÎD I in propriile sale miini conduce
In luna octombrie 1957, cu t 1 Bertha Sdndor. Ţăranii din sa rea ţării, colectivul uzinei „Vic-
ocazia unei analize a activităţii t I tele vecine munceau din zori şi
I pină tn noapte pe pămînturile toria“-Călan a păşit şi el pe ca F. R.A., R. I.J., I.P . S., A .V .T.,
re de condiţionează unele pe al ramuri de activitate. culturale pe care a făcut-o or t NICIODATĂ
t
tele, acolo apar şi realizări con Cu mult succes îşi desfăşoa ganizaţia de bază Dobra sat, l de MUNTEANU FRANCISC I acestei moşii. Dar din anul lea unei vieţi noi. De atunci, în Y .C.L., A .D .T., R.O.R., I.U.R.
crete, ră activitatea şi formaţiile ar şi unde tov. Dincă, directorul ) 1867 ei au rămas pe drumuri. viaţa muncitorilor de la Călan ?
In satul Dobra sînt consti tistice. Partea cea mai pozitivă căminului cultural, a fost pus Un roman despre lumea munci ) Moşia a fost vindută unor mari s-au schimbat multe. Astfel, s-a La 31 decembrie a avut loc
să prezinte raportul, a făcut o le torilor şi a activiştilor de partid. I acţionari c a : baronului Ludwig
tuite, pe principiul teritorial şi din munca acestora este fap serie de propuneri preţioase in [ In centrul acţiunii, autorul. pla- 1 construit şi pus in funcţiune în Capitală tragerea ia sorţi de
al locului de producţie, 3 orga tul că ele nu se limitează nu vederea lărgirii activităţii cul t sează lupta muncitorilor de la o fa- 1 von Haber, prinţului Emil Egon, furnalul nr. 2 — agregai pu bază şi tragerea suplimentară a
nizaţii de bază — organizaţie mai la satul lor, ci, îndrumate turale pentru transformarea so jr brică de textile dintr-un oraş ar- ternic cu încărcare mecanizată obligaţiunilor C.E.C., pe baza
de bază sat, organizaţie de ba de către organizaţia de bază, I grofilor Dtto şi Rudolf Chotek şi înzestrat cu un aparataj mo noilor avantaje oferite de Casa
ză cooperaţie şi Ocolul silvic. fac deplasări în alte sate din dern. Producţia de fontă a cres de Economii.
I şi alţii.
cialistă a agriculturii. Rezultate ^ delean, pentru mărirea producţiei I Punerea in funcţiune a liniei
le muncii pot fi apreciate după [ în perioada imediat următoare ac-
Aceste organizaţii, îndrumate raion. următoarea c ifră : în ultimele t tului istoric de la 23 August 1944. I ferate Petroşani-Simeria, pre cut în ultimii 10 ani de peste Cîştigul de 100.000 lei a fost
de către comitetul comunal de Formaţia de cor, cu ocazia 3 săptămini au fost atrase în ^ cum şi descoperirea minereuri trei ori. O cantitate importantă atribuit obligaţiunii cu seria
partid, colaborează strins între întovărăşirea existentă un nu ^ Bogata experienţă de viaţă a I lor de fier din Teliuc şi Ghe- de zgură se granulează şi se 13028 Nr. 02.
ele. Pentru toate aceste organi festivalului regional a obţinut măr de 76 familii care au adus p scriitorului, capacitatea de a crea valorifică, iar gazul de furnal
zaţii, în momentul de faţă mun premiul I pe regiune. oameni vii şi nu simple scheme, I se epurează şi se foloseşte nu Cîte 75.000 lei au cîştigat po
I lar, au creat acestora perspec numai la furnal, ci şi la turnă sesorii obligaţiunilor cu sOria
Alături de celelalte formaţii ) tiva unor noi şi mari profituri. torie, emailaj şi la bateriile sec 10395 Nr. 34 şi seria 14890 Nr.
o suprafaţă de peste 50 ha te L curajul de a spune lucrurile des- ţiei de semicocs.
ca pentru transformarea socia o influenţă pozitivă exercită şi ren arabil. Astăzi, întovărăşirea L chis, partinic, dau lucrării o deose *)« De aceea ei şi-au pus în gind 04. i
listă a agriculturii, constituie biblioteca de pe lingă acest că J să construiască pe moşia cum Mi-aduc aminte că acum doi
una dintre cele mai importan min. Tovarăşa Holdean Silvia, a ajuns la 310 familii cu peste bită valoare ideologică şi artistică. părată o uzină siderurgică. ani bătrinul Novac, care a lu Cîştigurile de 50.000 lei au
te activităţi. bibliotecară, nu se mulţumeşte 1 crat acum 50 de ani la furna fost atribuite obligaţiunilor cu
numai la a difuza cărţi citito 262 ha, ceea ce înseamnă că STEAUA MAGILOR 1 Astfel, în anul 1869 se începe lul din Călan, ne-a făcut o vi seria 04250 Nr. 23; seria 10260
Este de remarcat faptul că rilor. Ea şi verifică pe fiecare satul se apropie de cooperativi 1 turnarea fundaţiei primului fur zită la furnalul nr. 2. Vroia să Nr. 04 şi seria 16989 Nr. 49.
în acţiunea comună pe care o zarea complectă. de VINT1LA PETRU afle cum se încarcă acum fur
1 nal. Cu această ocazie, mulţi nalul. Şi bătrinul a rămas ui Obligaţiunile cu seria 14075
cititor la înapoierea cărţii, în- II ţărani au fost nevoiţi să se an mit cind a văzut că cu o chi- Nr. 10 ; seria 05209 Nr. 27; se
desfăşoară în direcţia transfor drumindu-1 în acelaşi timp spre Intovărăşiţii sînt organizaţi In ciclul de nuvele intitulat sim- ) gajeze pentru lucru la lucră blă se încarcă o jumătate de ria 09553 Nr. 4 2 ; seria 00545
mării socialiste a agriculturii, noi şi interesante cărţi. O in in 3 brigăzi de producţie, lu Jr bolic „Steaua magilor", Petru Vin- I vagon deodată) cind a văzut Nr. 45 ; seria 07607 Nt. 10; se
ele împletesc cu pricepere a- fluenţă pozitivă exercită şi cele crează pămîntul cu mijloace me ^ tilă analizează influenţa revoluţiilor 1 rile de pregătire, apoi la con cum se descarcă minereul din ria 21292 Nr. 3 şi seria 17357
ceastă activitate cu cea a cul canizate ale S.M.T.-ului. Pe lin [ ruseşti din 1905 şi 1917 asupra ţă- strucţia propriu zisă. siloz, cum se cerne mecanizat Nr. 39 au cîştigat cîte 25.000
cocsul, cum circulă vagonul- lei.
16 cercuri de citit, organizate cintar şi cum toată încărcarea
şi îndrumate de către conduce e asigurată numai de 5 oameni. Au mai fost atribuite 855 cîş-
rea acestui cămin. Tov. Dincă tiguri între 10.000 şi 1.000 lei'.
Marin, directorul căminului, ca In anii puterii populare uzi
re cunoaşte bine mai multe la na „Victoria"-Călan şi-a schim In total la cele două trageri
turi ale activităţii artistice, reu bat complect faţa. S-a construit la sorţi au fost atribuite Câşti
şeşte să îndrume cu multă com o fabrică de semicocs, turnăto guri în valoare totală de
petenţă munca culturală, să a- ria s-a modernizat radical. A- 2.000.000 lei.
xeze întregul repertoriu artisti- celaşi lucru s-a petrecut şi cu
co-cultural, pe activitatea de atelierul mecanic. Obligaţiunile C.E.C. care nu
transformarea socialistă a agri au ieşit cîştigătoare participă
turalizării maselor. De fapt este gă acestea ei dispun de un (. rii noastre. ) Furnalul, cu toate agregatele La fel ca şi în alte părţi ale din oficiu la următoarea trage
ştiut că un ţăran cu o cultură fond de bază comun, in valoare C Evocînd epoca răscoalelor din I sale, a fost terminat şi pus în ţării şi furnaliştii de la uzina re la sorţi din 31 ianuarie 1958.
avansată înţelege mai uşor ne de peste 15.000 lei, care con î ) funcţiune in luna decembrie „Victoria"-Călan răsplătesc prin
cesitatea folosirii în agricultură stă in unelte agricole c a : se ^ 1907 şi apoi pe cea a primului răz- ) 1871. noi realizări grija acordată de ?
a mijloacelor de producţie me [ boi mondial, autorul îşi transmite I
canizate şi că pămîntul lucrat mesajul prin înfăţişarea succesivă I Cu toate acestea, viaţa celor partid şi guvern. Astfel, in cin La tragerea la sorţi trimes
cu asemenea mijloace şi după trială a libretelor C.E.C. cu câş
regulile agrotehnice, dă o pro stea celei de-a 10-a aniversări tiguri, care a avut loo lâ 31
ducţie mai mare. Iată de ce cele decembrie, au ieşit cîştigătoare
3 organizaţii sprijină din plin a Republicii noastre ei au înde libretele ale căror numere au ur
mătoarele term inaţii: 542 cu
Rezultate frumoase în muncaactivitatea căminului cultural, plinit planul anual al ambelor 250 la sută ; 602 cu 200 la' su
mănătoare de cereale, greblă i. a doi eroi principali: moşierul-poli- 1 angajaţi aici nu s-a schimbat tă ; 005; 173; 276; 307; 453;
mecanică, prăşitoare etc. De ^ tician Mihai Voloşescu şi ţăranul- prea mult. Ei au scăpat de un furnale cu 20 de zile înainte de 782; 893 şi 999 cu 100 la sută.
curind s-au cumpărat şi 50 de soldat Iovan. I fel de exploatare şi au dat in termen.
•I; Cîştigul se calculează faţă de
NICOLAE P1LLY soldul mediu trimestrial al de
oi, al căror număr intovărăşiţii [ Prin destinele lor, autorul îşi de- I schimb peste altul. Din ce in punerilor pe libretele respective.
au hotărît să-l ridice la 100. L monstrează convingător ideea con- I tehnician la secţia furnale
L damnării iremediabile, a clasei Iul I ce viaţa acestor muncitori era Viitoarea tragere la sorţi va
^ Voloşescu şl a victoriei finale, pe I tot mai grea. Datorită pregă a uzinei „Victoria“-Călăn avea loc la 31 martie 1958.
1 tirilor pentru război, cit şi a
[ care, în ciuda înfrângerilor momen- I dezlănţuirii acestuia, furnalul
l ta ne, o vor obţine Iovan şi tova- I se opreşte în anul 1916. Mun
de cooperativizare a ag ricu ltu riiDe curind, în satul Sălaşu In I răşii săi, conduşi de „Steaua magi- 1 citorii au rămas astfel pradă
I
ferior, raionul Haţeg, a avut loc L lor“ din Rusia pe drumul maturi- 1 şomajului. In anul 1924 se for
o adunare generală a organiza [ tăţii politice. mează societatea „Titan-Nă-
I
a se ocupa de lămurirea ţărani O atenţie deosebită a fost drag-Câlan". Printre noii acţio
lor muncitori Nicolae Colmeuş, dată muncii agitatorilor din [ ber zele DIN BOURENI nari se numărau Barbu Ştirbei,
Gavrilă Gheorghiţă, Victor Băl
sat. Analizînd şi controlând ac de AL. O. TEODOREANU Max şi Edgar Auschnitt.
ţiei de bază cu activul fără de şi de alţi ţărani muncitori care tivitatea acestora, organizaţia C Volumul cuprinde observaţii cri- Criza economică din anul
partid, unde a fost pusă în dis mai stăteau încă la îndoială. de bază a reuşit să mat atragă L tice asupra vieţii contemporane, 1929 a cuprins şi uzinele so
în întovărăşirea agricolă şi alţi [ precum şi unele sentimente de pro- cietăţii de la Călan. Munca is
cuţie problema cooperativizării Ocupîndu-se cu răbdare de ei, ţărani muncitori. Cei mai buni t test faţă de anumite aspecte ale tovitoare de 12 ore, mizeria
agriculturii din sat, felul cum arătîndu-le marile avantaje ce agitatori din sat s-au dovedit a ţ societăţii burghezo-moşiereşti. crescindă şi salariile tot mai
comuniştii âu reuşit să mobili le au lucrînd pămîntul în comun, fi Romulus Vlad şi Constantin c Schiţele dezvăluie imoralitatea scăzute, determină pe munci
zeze ţăranii muncitori la coope aceşti ţărani muncitori şi-au fă torii de la uzina din Călan să
rativizarea complectă a satului. cut cereri de a intra în întovă Anghelescu, care în trei zile au L exploatatorilor, snobismul, venallta- declare numeroase greve. Ast
răşirea agricolă. fel, prima grevă a avut loc in
Din dezbaterile ce au avut loc, lămurit 8 ţărani muncitori, iar [ tea ascunsă sub fhasca principiali-
s-â desprins faptul că după în Organizaţia de bază, sub în
alţi doisprezece întovărăşiţi au C tăţii. Şcoala burgheză cu profesorii
fiinţarea comitetului comunal de drumarea comitetului comunal mai adus în întovărăşire 4,32 ha ^ ei învechiţi şi nepregătiţi este des-
^ crisă în schiţa „Berzele din Bou-
partid, munca politică în acea de partid, a folosit şi alte mij teren. reni", iar justiţia militară şi re- Biblioteca unui club la sfîrşit şi început de an
stă direcţie s-a desfăşurat mai loace. de atragere a ţăranilor [ prezentanţii ei sînt satirizaţi în schi-
ţa „Consemnul".
bine, că toţi comuniştii din sat muncitori în întovărăşirea agri Munca politică desfăşurată de (
au intrat în întovărăşirea agri colă. De pildă, a fost pus la loc
către comunişti pentru coopera L In cea de-a doua zi a noului a celor 11.000 de cărţi expuse mai fi fost cineva care ar fi pu
colă şi că aii desfăşurat •o mun „vizibil un panou unde s-au an, de-abia s-a deschis uşa bi în rafturi. In 1957 biblioteca s-a tut s-o ajute).
că intensă pentru' atragerea 3e~" .popularizat' ţăranii -careva u ce tivizarea agriculturii este rodni [ SUB LUPA bliotecii clubului „Filimon Sîr- îmbogăţit cu noi publicaţii în va ..Intre primii cititori ai anului
noi familii în Întovărăşirea agri rut să . intre în ' întovărăşire. că. Există toată garanţia ca în bu“ din O.T.-Hunedoâra şi pri loare de 18.000 lei — folosindu- 1958 s-au înscris: sudorul elec
scurt timp, satul Sălaşu Inferior D w- de M. SINT1MBREANU
r
colă; Membri de partid că Şte Drept urmare, într-o ‘singură să fie complect coOperativizat. [ Autorul surprinde în acest vo mii cititori ai anului 1958, ne se astfel integral sumele desti tric Alexandru Pintea, lăcătu
răbdători, s-au grăbit să urce nate în acest scop pe anul res
fan Iovănescu, Petru Coroescu seară 8 ţărani muncitori s-au MARIN BIRLEA ii. lum, alcătuit din numeroase mo- scările. pectiv şi chiar sumele nefolosite şul Constantin Ţintire şi tîmpla-
şi alţii, au primit din partea în 1956. împrospătarea s-a fă rul Iulian Crăc, toţi de la sec
organizaţiei de bază sarcina de prezentat cu cererile la sfatul secretar âl Comitetului comunal [¦ mente ce nu depăşesc adeseori o Bibliotecara Viorica Arhire cut la intervale scurte, bibliote torul Mecanic ş e f; elevul Ion
popular. tocmai: scosese de-o parte fişele Popescu şi gospodina Rozvita
de partid din Sălaşu inferior ^ pagină-două, tipuri de copii — bă-
[ ieţi şi fete de şcoală — în dife-
L rite împrejurări ale activităţii lor celor 1.911 cititori ai anului 1957 ca avînd astfel posibilitatea să Weber.
$î-au ales comitetul sătesc de femei ţ din timpul cursurilor — din orga- şi terminase de totalizat numă achiziţioneze ultimele cărţi edi Afluenţa din prima zi, ne în
[ nizaţia de pionieri, din tabără sau rul cărţilor c itite : 4.050. Cifrele tate. dreptăţeşte încrederea că în no
Zilele trecute a avut loc in de organizare şi de activitate în Tot cu această ocazie s-au L din viaţa de familie, scoţînd în re- par mulţumitoare, ţinînd seama Numărul cititorilor, în 1957 a ul an, numărul cititorilor* al
localul Şcolii maghiare din co rîndul femeilor. Participantele făcut şi o serie de propuneri că niciodată nu a fost analizată fost realizat de biblioteca cen cărţilor citite, al manifestărilor
muna Jeledînţi, raionul Orăştie, la discuţii au arătat că sarcina preţioase, iar pentru conducerea l lief mai ales laturile negative ale munca cu cartea de către co trală din O.T. Bibliotecile sec de masă a muncii cu cartea, şi
o adunare generală â femeilor principală care stă în faţa fe mitetul de întreprindere, dar toarelor au fost cam neglijate al tinerilor înscrişi la concursul
din sat, CU aCeastă ocazie s-a meilor din acest sat, este parti L comportării acestora. sînt cam mici raportate la nu în acest an. Bibliotecara singu „Iubiţi cartea”, va fi mult mat
pielucrat un, referat întocmit pe ciparea activă la transformarea t Astfel, într-o anecdotică simplă, ră, fără ajutorul responsabilului mare decît în 1957.
baza hotărârii Biroului politic al socialistă a agriculturii şi la mărul salariaţilor din I. C. S. FI.
C.C. al P.M.R. privind îmbu îmbunătăţirea activităţii cultu şi organizarea muncii în viitor L extrem de comică, într-un stil în- Faţă de anii precedenţi, numă cultural din întreprindere, nu a Este necesar însă ca la
nătăţirea continuă a formelor rale din sat. [ grijit, viu colorat cu imagini din I.C.S.H. să fie înţeleasă şi mai
adunarea generală a ales un ( care nu lipseşte umorul, învăluind rul cititorilor a crescut şi e pri putut face prea mult. (De altfel mult munca culturală în între
gimea ei.
comitet sătesc al femeilor for t însă abil satira, autorul înfăţişează ma dată în ultimii ani de cînd dacă schema ar fi fost complec
C. SOARE
mat din 9 tovarăşe. L mici instantanee din viaţa de zi cu biblioteca are o evidenţă clară tată cu un director de club, ar
ZEVEDEl STĂNILA c zi a şcolarilor şi pionierilor.
corespondent
L
oooo-oooooooocKxxx^ooooooocrCKXxxxxxxjoocKxxxxxxx^oo xK>wo<x><x><xx>oocx><K><><><><x>o<x><>v<><><yx)oo<xxx><x>oock>o«.oooooo<xxx>ooo<x>o<>c»ooo<>c>o<xxx>ooov o v o o w w w w o c k x ooooo<jv<xk>ooovo<xkx>ow voo ov<k>o w o «^xzo<x
StaţiuneaexperimentalipomicolăfeBcngia- este împletită cu practica.^ Toa în care popularizează metodele găsirea mijloacelor eficace de nerea spaţiilor verzi de la ofâşe
te cele învăţate la teorie sînt a- agrotehnice înaintate cu scopul combatere a acestora. şi sate s-au luat măsuri pefltru
i însemnaţi realizare plicate în practică. Astfel, în de a ridica nivelul profesional al a se produce anual plante de
a regimului iemicrat - popular pepinierele de pomi ale şcolii' a ţărănimii! muncitoare. Pentru a duce cu succes la ornamentare : trandafiri, flori vi
fost produs material săditor ca îndeplinire aceste sarcini însem vace etc. •
¦ In urmă cu o jumătate de Ing. PRICĂ DUMITRU gătească cadre cu temeinice cu re s-a difuzat atît unităţilor so In felul acesta, Şcoala media nate, colectivul ştiinţific al sta
veac, în comuna Geoagiu a fost noştinţe profesionale, care să a- cialiste din agricultură cît şi ţă tehnică din Geoagiu, aduce o ţiunii şi-a întocmit un plan te In scopul refacerii sectorului
înfiinţată o mică şcoală tehni- directorul staţiunii ducă un aport însemnat la dez ranilor muncitori individuali. însemnată contribuţie Ia ridica matic pe o perioadă de 10 ani viticol, staţiunea va reface o vie
co-agricolă. Şcoala a fost înfiin experimentale pomicole din voltarea sectorului horii - viticol rea agriculturii noastre pe o în care sînt cuprinse problemele degradată pe o suprafaţă de 10
ţată pe moşia unui conte şi a- din agricultura ţării: noastre. La Pînă aciim au fost produşi şi treaptă superioară. esenţiale ale sectorului pomi-vi ha care în scurt timp va fi re
vea drept scop de a pregăti lo Geoagiu baza întregului proces de învă- difuzaţi peste 23.000 de altoi ticol din regiune. dată producţiei, servind drept
gofeţi şi administratori pentru ţămînt stă educarea elevilor în pentru plantat. Din colecţiile de De Ia şcoala horticolă model pentru unităţile socialiste
Situaţia şcolii pe o perioadă spiritul ideologiei marxist-leni- pomi ale şcolii s-au mai dat la staţiune Pe lîngă activitatea sa de cer şi ţăranii muncitori individuali
moşiile marilor proprietari de de cinci ani se prezenta astfel: niste, în spiritul materialismului peste 50.000 de exemplare, ma cetări ştiinţifice, staţiunea mai din satele din jur. Pentru dez
pâmînt. Pînă în anul 1944 ă- dialectic, iar la baza pregătirii terial de altoit elită din soiurile experimentală pomicolă are sarcina de a populariza în voltarea legumiculturii în cursul
¦ceâstă şcoală, deşi era plasată Anul Nr. elevilor Anul Nr. elevi de specialitate, a tît, în latura cele mai valoroase. De aseme satele regiunii, prin diferite mij anului 1958 s-a prevăzut produ
într-o regiune potrivită, a avut înscrişi lor absol teoretică, cît şi în cea practică, nea, în domeniul culturii legu Ţinîndu-se seama de experien loace, rezultatele practice ce se cerea de seminţe din toate spe
venţi stă învăţătura marilor exponenţi melor au fost livrate răsaduri ţa şi de rezultatele obţinute de obţin în urma cercetărilor şi ex ciile de legume.
o activitate limitată în ceea ce mieiurinişti. pentru culturile timpurii în can această şcoală, precum şi de fap. perienţelor. Pentru refacerea li
priveşte primirea elevilor şi pre 1921 29 1924 13 tităţi apreciabile. tul că se găseşte în centrul unui vezilor, staţiunea va produce şi Activitatea practică a stâţiutlii
gătirea acestora pe linie profe- In anii regimului democrat- puternic bazin pomi-viticol şi al va difuza în cantităţi mari ma a şi început. Chiar în acest an
şională. 1922 16 1925 12 popular numărul elevilor din Profesorii şi elevii şcolii ţin unor regiuni cu largi posibilităţi terial săditor pomicol. In acest vor fi plantate 30 ha. livezi noi
şcoală a crescut simţitor. Spre acum o permanentă legătură cu de dezvoltare a legumiculturii, scop va fi înfiinţat un sector din toate speciile de pomi fruc
Faptul că în şcoală era pri 1923 11 1926 6 deosebire de trecut, cînd erau producţia. Ei au legături perma partidul şi guvernul au hotărît pepinieristic pe o suprafaţă de tiferi. In decurs de trei ani sta
mit un număr mic de elevi şi primiţi numai copii de „bani nente cu unităţile socialiste şi să mărească sfera de activitate 100 ha, care va produce anual ţiunea îşi va acoperi întreaga
că aceştia primeau o educaţie 1924 7 1927 2 gata“, acum învaţă aici fii de cu ţăranii muncitori din comu pe tărîm ştiinţific şi de cerceta circa 200.000 bucăţi pomi de ca suprafaţă de peste 100 ha cu li
potrivit intereselor claselor ex muncitori şi ţărani muncitori din nele Geoagiu, Gelmar, Geoagiu litatea I-a din speciile şi soiu vezi de pomi.
ploatatoare, era explicabil. Po 1925 13 1928 8 regiunea noastră. băi, Renghet, Balşa, Mada, Bo- re a acestei şcoli. Astfel, ea a rile cele mai valoroase şi mai
litica statului burghezo-moşie- zeş, Ardeu, Bobîlna, Băcăinţi, fost ridicată la nivelul unei sta potrivite condiţiilor pedo-clima- Majoritatea acestor plantaţii
resc din acea vreme nu urmărea După ce au terminat şcoala, In ultimii' ani şcoala medie Homorod şi altele, pe care-i a- ţiuni de cercetări ştiinţifice, pri tice ale regiunii noastre; Anual se vor face pe terenuri de pan
doar cîţiva din aceşti absolvenţi tehnică din Geoagiu a pregătit jută în mod practic. Elevii şi ma instituţie de acest fel din re se vor putea planta cu mate tă, necorespunzătoare culturilor
nicidecum dezvoltarea agricultu s-au dus să lucreze în agricultu un număr de 237 cadre nece profesorii şcolii aduc o contri giunea Hunedoara. Staţiunea ex rialul produs de staţiune citea agricole. Amenajarea terenurilor
rii noastre în ansamblul ei, nu ră. Majoritatea lor se îndreptau sare agriculturii noastre. Toţi buţie de seamă şi la transfor perimentală are ca scop de a 1.500 ha cu livezi. Aceasta în a început chiar din toamna anu
¦urmărea sprijinirea ţărănimii înspre alte meserii, cu totul elevii au fost şi sînt bursieri, a- marea socialistă a agriculturii, găsi în primul rînd cele mai seamnă că staţiunea va asigura lui trecut. O însemnată suprafa
muncitoare pentru a se ridica străine de cea învăţată. Aceasta sigurîndu-li-se din partea stalu atît prin obţinerea de rezultate bune metode de agrotehnică po materialul săditor necesar între ţă de teren expusă degradării
din înapoiere. din cauză că în şcoală teoria lui condiţiile optime de şcolari deosebite pe terenul experimen micolă care, aplicate în livezile gii regiuni. prin eroziunea apelor, va fi a-
nu se împletea cu practica, iar zare. Datorită disciplinei care a tal al şcolii, cît şi prin munca noastre, să ducă la obţinerea de
Cifrele de mai jos, care au după terminarea cursurilor, ab fost imprimată în şcoală de că- de lămurire ce o duc de la om producţii mari şi de calitate su In afară de materialul pomi menajată pentru a se planta cu
fost extrase din arhiva şcolii, solvenţii nu se puteau descurca -tre organizaţia de bază, simţul la om. Pentru a dovedi superio perioară. In al doilea rînd, pe col săditor, sectorul pepinieristic
. reprezintă o tristă realitate care în activitatea practică. de răspundere şi dragostea faţă ritatea agriculturii socialiste au baza principiilor biologice mi al staţiunii mai poate livra a- pomi1 pe terase, valuri potcoave
ne înfăţişează lipsa de interes de învăţătură şi faţă de meseria fost înfiinţate livezi model la nual peste 50.000 bucăţi mate
ce se manifesta în trecut faţă După reforma învăţămîntului aleasă s-a întărit considerabil. gospodăria colectivă din Geoa ciuriniste, să întreprindă cerce rial săditor de arbuşti fructiferi şi valuri continui.
din anul 1948 şcoala a fost or giu şi la alte unităţi socialiste. (coacăzi, agrişi, smeură, alun
de dezvoltarea agriculturii şi fa ganizată pe baza unor principii In activitatea şcolară teoria tări ştiinţifice în vederea îmbu etc., circa 100.000 bucăţi stoloni Activitatea pe tărîm ştiinţific
ţă de pregătirea cadrelor nece noî corespunzătoare intereselor Cadrele didactice ale acestei nătăţirii soiurilor de pomi şi ar înrădăcinaţi din cele mai valo
sare acestui scop. şcoli au alfabetizat un număr buşti şi creării de noi soiuri .re roase soiuri de căpşuni). şi practic a staţiunii experimen
statului democrat-popular, ale de 65 ţărani muncitori neştiu zistente lâ boli şi dăunători şi
ţărănimii muncitoare. De acum tori de carte. In timpul iernii, capabile să asigure recolte bo Staţiunea nu a scăpat din tale din Geoagiu are drept ţintă
scopul ei devenise altul; să pre fiecărui profesor de specialitate gate şi de calitate. Staţiunea centrul atenţiei nici problema
i s-a repartizat cîte o comună mai are drept ţintă studierea esteticii oraşelor şi satelor noa refacerea livezilor de pomi din
bolilor şi dăunătorilor pomilor stre. Pentru crearea şi întreţi
şi arbuştilor fructiferi, precum şi regiune, dezvoltarea viticulturii
şi legumiculturii, cu alte cuvinte
are drept scop ridicarea acestor
însemnate ramuri ale agricultu
rii pe o treşptă superioară.