Page 70 - 1958-01

OLUMUL SOCIALISMULUI Nr, 971

•Avut

IN AJUTORUL AGITATORILOR ŞI PROPAGANDIŞTILOR

Din realizările regimului,democrat-popular

în tara noastră si în regiunea Hunedoara

In anii regim ului dem ocrat-popular, poporul nostru muncitor sub —CIFRE ŞI-FAPTE — una din cele mal puternice regiuni industriale a ţării. înfăţişarea
conducerea înţeleaptă a partidului, a dobîndit victorii însem nate în o- ei s-a schim bat radical în aceşti ani. S-au construit uzine şi fabrici
pera de construire a socialism ului. D atorită muncii pline de abnega­ ® Astăzi agricultura noastră este înzestrată cu 32.160 de tractoare mîn. Din rîndurile naţionalităţilor conlocuitoare au fost aleşi 67 de noi, altele s-au dezvoltat, s-au lărgit, au apărut oraşe noi, m unci­
ţie a oam enilor muncii de la oraşe şi sate, datorită m ultilateralului a- convenţionale, 27.462 pluguri dc tractor, 12.679 de sem ănători m eca­ deputaţi în M area A dunare N aţională, 18.000 de deputaţi în sfa­ toreşti, s-au deschis noi mine, iar sectorul socialist al agriculturii
jutor sovietic, Romînla s-a transform at în anii puterii populare, din- nice, peste 9.200 cultivatoare m ecanice, 1.790 com bine şi peste 6.880 turile populare, iar un num ăr de 6.500 sînt asesori populari. se află în plină dezvoltare.
tr-o ţară aservită m arilor puteri im perialiste cu o economie înapoiată, de secerători-legători mecanice.
intr-o ţară liberă cu o industrie în plin progres, cu o agricultură so­ • P este 200.000 de elevi din rîndul celor 15 n aţio n alităţi co n ­ Dăm mai jos cîteva cifre şi fapte cu privire la dezvoltarea re­
cialistă în dezvoltare, cu o cultură înfloritoare, cu nivelul de trai ® U rm înd îndem nul partidului peste 1.315.000 familii de ţărani locuitoare, învaţă în lim ba m aternă în mii de şcoli elem entare şi giunii H unedoara:
al celor ce m uncesc în continuă creştere. m uncitori s-au unit pe baza liberului consim ţăm înt în peste 13.240 medii.
de gospodării agricole colective, întovărăşiri agricole şi cooperative • F aţă de anul (955, producţia globală a industriei socialiste
Redăm mai jos cîteva cifre şi fapte care oglindesc realizările de producţie cu rentă. ® O elocventă m ărturie a politicii naţionale m arxist-leniniste a din regiune a crescut cu 19%. Industria locală a înregistrat o
regimului nostru de dem ocraţie populară. partidului şi guvernului nostru o constituie crearea pe teritoriul lo­ creştere de 109,7%' şi industria cooperatistă 131,7%. A tît industria
de slat cit şi cea cooperatistă, s-au dezvoltat într-un ritm continuu

o Regiunea C onstanţa şi încă alte 3 raioane din ţară sînt com­ cuit de populaţie com pactă m aghiară-secuiască, a Regiunii Autonome • In aceşti ani, la H unedoara, s-au înscris pagini glorioase din

Industria grea plet colectivizate iar alte 11 raioane din ţa ră sînt com plet coope- M aghiare, care are o conducere autonom ă, aleasă de populaţia lo­ istoria dezvoltării rapide a industriei noastre socialiste. Au fost
rativizate. calnică. construite furnalul nr. 6, fabrica de aglom erare, uzina cocso-chim ică,

şi constructoare de maşini o Sectorul socialist din agricultură cuprinde circa 48% din su­ ® Pentru populaţia m aghiară, regimul nostru dem ocrat-popular a furnalul de 700 m.c. A intrat in funcţiune oţelăria electrică cu 2
prafaţa agricolă a ţării. creat o un iv ersitate la Cluj, un institut m edico-farm aceutic şi un cuptoare. Este în construcţie noua oţelărie Siem ens-M artin şi m a­

° F aţă de 1938 producţia globală industrială a ţării noastre a ® Succese însem nate s-au obţinut în m ărirea şeptelului de an i­ institut de teatru la Tîrgul Mureş, o secţie m aghiară la Institutul rele lam inor Bluming.
crescut de aproape 3 ori şi jum ătate. Ceea ce se producea în 1938 in ­
tr-un an întreg, se produce în prezent după cum u rm ează: energie e- m ale distrus în m are parte de război şi secetă, tn 1956 num ărul agronom ic din Cluj, o facultate la Institutul de a rtă plastică şi o • A stăzi, C om binatul sid eru rg ic „Gh’. G heorghiu-D ej", ocupă o
lectrlcă în 76 de zile, m inereu de fier în 84 de zile, oţel în 4 luni, gaz su p ra fa ţă de m ai bine de 150 h a. faţă de cele 8 ha. cît ocupau
m etan în 28 de zile. bovinelor a crescut de la circa 3.600.000 cit era în 1938 la peste secţie la C onservatorul din Cluj. uzinele de fier de pe vremea capitaliştilor.

® N um ai în an ii prim ului cincinal au fost construite şi recon­ 4.800.000, num ărul porcinelor de la circa 2.700.000 la peste 4.950.000, ° In ţara noastră funcţionează în prezent num eroase teatre de ° Producţia de fontă, oţel şi lam inate a crescut de la an ia’
struite peste 200 de întreprinderi industriale. an. F aţă de producţia medie a 6 luni din 1950, siderurgiştii hu-
num ărul ovinelor de la circa 10.080.000 la peste 11.120.000. stat şi o operă în limba m aghiară la Cluj, Tg. Mureş, O radea, etc., nedoreni au dat patriei în primul sem estru al anului 1957 de 2,82
Au fost construite obiective industriale ca : ori mai m ultă fontă de 1,45 ori m ai m ult oţel, de 1,88 ori m ai
— Furnalul de 700 m.c. de la H unedoara — cel mai m are din ® In urm a înlocuirii sistem ului de cote obligatorii la principalele teatre în lim ba g erm ană la Sibiu şi T im işoara, în lim ba idiş la m ulte lam inate. Numai în sem estrul I al anului 1957, com binatul
ţa ră — ca re d ă 6 producţie de fontă dc 1,5 ori mai m are decîl în- de la H unedoara a produs de 15 ori m ai m ultă fo n tă decît în
tre a g a pro d u cţie de fontă realizată în R om înia anului 1938. produse agricole cu schimbul pe baze comerciale, veniturile ţă­ laşi şi Bucureşti etc. aceeaşi perioadă a anului 1938. Producţia de oţel şi lam rtiate nu
— Noua turnătorie a Reşiţei, care are o suprafaţă de producţie poate fi com parată cu cea din 1938, deoarece pe atunci nu se pro­
de 3 ofi mai m are decît cea veche. rănim ii în cursul anului 1957 au sporit cu peste 2 m iliarde lei. cReppeubalriceana Populară Romînă duceau nici oţeluri şi nici lam inate.
internaţională
— Fabrica de rulm enţi de la Bîrlad, care asigură rulmenţi in­ Realizări s oci al- o In anul 1957, harn icii m ineri, sid eru rg işti şi oţelari din re­
dustriei noastre şl pentru export. giune, au dat peste plan în fiecare 24 de o re : 223 tone cărbune,
• In 1956— 1957, fondul de consum a crescut ia peste 75% din * Tara no-stră face parte din marele lagăr socialist în fruntea 12 tone fontă, 26 tone oţel S iem ens-M artin şl 4f tone lam inate.
— M arele lam inor de la Roman — cel mai mare şi mai modern venitul naţional. căruia se află U niunea Sovietică şi care reprezintă astăzi 26% din
din Europa. suprafaţa globului păm întesc, 35% din populaţie (aproape un mi­ » Uzina „Victoria"-Călan, dintr-o mică fabrică m etalurgică, a
• Din 1949 încoace num ai pentru asigurările sociale s-au dat liard de oam eni) şi aproxim ativ 1/3 din producţia in d u strială a devenit o uzină modernă, în cadrul căreia s-a construit în anii din
— F abrica „losif R angheţ" — Arad, care produce strunguri şi aproape 13 m iliarde lei din care 9,3 m iliarde pentru pensii şi aju­ lumii. urmă, un nou furnal de mare capacitate şi o uzină de semicocs.
alte maşini unelte. toare de boală.
° S-a m ărit sim ţitor capacitatea minelor din G helar şi Teliuc. A
— U zinele de m aşini şi unelte agricole „Tudor V ladim irescu" şi • C om parativ cu anul 1948, în 1957 consum ul fam iliilor de m u n ­ crescut producţia înirerprinderilor miniere Gura-Barza, Ţebea, uzi­
„Sem ănătoarea" — Bucureşti. nele m etalurgice din Cugir şi Zlatna, etc.
citori a crescut de 2,2 ori la carne, de 3 ori la grăsim i şi de 2.6 ori ® R.P.R. ca şi toate celelalte ţări socialiste se călăuzeşte în mod
° In anii puterii populare au fost create o serie de ramuri in­ ® In anii regim ului de dem ocraţie populară s-au făcut vaste lu­
dustriale noi : construcţii de m aşini, energetică şi electrotehnică, chi­ la zahăr, iar consumul de textile şi încălţăm inte s-a m ărit dc consecvent în politica sa externă de principiul leninist al coexistenţei crări de deschideri miniere în regiune. Astfel s-au redeschis o serie
m ică şi altele. Ţara noastră fabrică astăzi utilaj petrolifer, m iner, e- de m ine închise de cap italişti c a : V ulcan, L onea 11, ia r la U ricani
nergetic, tractoare şi maşini agricole, auto camioane, produse pe care peste 2 ori. paşnice şi doreşte să întreţină relaţii bazate pe principiile respectării s-a deschis o m ină nouă.
în trecu t Ic aduceam din alte ţări. In trecut, Rom inia era nevoită să
importe din străinătate 99% din utilajul întreprinderilor romîneşti ® Volumul m ărfurilor vîndute populaţiei prin com erţul socialist suveranităţii naţionale şi egalităţii în drepturi cu toate ţările, indi­ o Minele din Valea Jiului au fost înzestrate în aceşti ani cu
azi ea exportă m aşini în cantitate mai m are decît importă. utilaje din cele mai m oderne. F aţă de anul 1938, au fost aduse
a crescut de la 3,9 m iliarde lei in 1948, la circa 34,5 m iliarde în ferent de sistem ul lor politic şi social. aici cu 478% mai m ulte transportoare, cu 800% m ai m ulte ventila­
° In anii regim ului dem ocrat-popular s-au obţinut im portante re­ toare electrice, cu 700% mai multe trotii electrice, a i 183% rnai
alizări în dom eniul electrificării ţării. S-au dat în folosinţă un num ăr 1957. o Ca m em bră a O.N.U. (din 1955), desfăşoară o activitate su s­ multe haveze, cu 500% mai multe m aşini de încărcat steril şi căr­
de 24 term ocentrale şi hidrocentrale electrice, printre care se num ără bune, de 38 de ori mai m ulte perfo rato are electrice, de 116 ori
cete de la Doiceşti, Moroieni, Ovidiu II, Sîngiorgiu de Pădure, Co- ® M ăsurile luate de partid şi guvern c a : îm bunătăţirea sistem u­ ţinută pentru apărarea cauzei păcii şi libertăţii popoarelor pentru mai rnulle locomotive de m ină cu acum ulatori. Toate acestea au
m ăneşti, Borzeşti şi altele. In cursul primului cincinal s-a realizat o făcut ca procesul de producţie să fie în m are parte m ecanizat, iar
putere instalată de 540.000 K.W. (regim ului burghezo-m oşieresc i-au lui de salarizare, acordarea alocaţiilor de stat pentru copii, m ări­ soluţionarea pe cale paşnică a litigiilor internaţionale, pentru in­ transportul subteran a atins gradul de m ecanizare de 90%.
treb u it 14 ani pentru a in stala 329.500 K.W .). C onstruirea m arii hi­
dro cen trale „V .1. L enin" de la Bicaz este in plin avint. rea pensiilor mici şi desfiinţarea cotelor obligatorii la m ajoritatea terzicerea experim entării şi folosirii arm elor nucleare, pentru o 0 Din cele 55.000 tone cărbune date de minerii Văii Jiului peste
plan în num ai II luni ale anului 1957, se poate asig u ra pe tiinp
® Republica Populară Romînă se num ără printre primele ţări din produselor agricole, au determ inat o creştere în 1957 a veniturilor dezarm are efectivă, pentru colaborare economică internaţională pe de 1 an ; ilum inatul a 12.000 ap artam en te, fu ncţionarea a 5 cine­
lume care au reactor atomic în funcţiune. Acesta a fost construit cu populaţiei cu aproxim ativ 4 m iliarde lei faţă de 1956. bază de avantaje reciproce. m atografe, ilum inatul a 50 de sate electrificate, funcţionarea unei
sprijinul frăţesc al Uniunii Sovietice. fabrici de pîine în 3 schimburi şi a 9 strunguri, şi funcţionarea
• Intre 1949— 1957 au fost trim işi la odihnă şi în sanatorii bal- ® in cadrul sesiunii a XII a O.N.U., delegaţia R.P.R. a in iţiat un postului de radio Bucureşti.
® Cu ajutorul specialiştilor sovietici, oamenii de ştiinţă şi teh­
nicienii din patria noastră, au term inat construirea primului ciclotron neo-clim aterice peste 2.760.000 de persoane. docum ent O.N.U. privitor la principiile care trebuie să stea la baza
rom înesc.
o in perioada dintre anii 1950— 1957, în oraşe şi centre m uncito­ cooperării economice internaţionale, care s-a bucurat de o caldă

reşti, s-au construit din fon 'urile statului peste 2.500.000 m.p. de preţuire în rîndul multor delegaţii.

suprafaţă locativă. Alţi zeci de mii de oam eni ai muncii şi-au con­ ® De la tribuna O.N.U., ţara noastră şi-a ridicat glasul cu hotă-

struit locuinţe cu ajutorul creditelor acordate de stat şi din fon­ rire alături de alte state iubitoare de pace în frunte cu U.R.S.S. faţă

duri proprii. de agresiunea im perialistă împotriva Egiptului, faţă de amestecul

• Invăţăm întul de ţoale gradele a luat o mare dezvoltare. In puterilor im perialiste în treburile interne ale U ngariei şi a celorlalte
anul şcolar 1956—1957, un num ăr de 81.206 studenţi, au frecventat state socialiste, în sprijinul cauzei drepte a poporului sirian, am e­
cursurile a 112 facultăţi faţă de 26.489 de studenţi înscrişi în anul ninţat de com plotul im perialiştilor am ericani, ca şi în sprijinii,I
şcolar 1938—39 care au frecventat cursurile la cele 33 facultăţi exis­ tuturor popoarelor căre luptă pentru cîştigarea sau apărarea in­
tente în acea vrem e. In anul şcolar 1956 — 1957 au fost înscrişi dependenţei lor naţionale.

t.859.270 de elevi în învăţăm întul de cultură .generală care au avut ® Guvernul nostru întreprinde acţiuni îndreptate spre slăbirea în­

la dispoziţie 15.963 de şcoli şi 88.208 cadre didactice. cordării internaţionale şi întărirea păcii în lume. Aşa de exemplu,

° O mare dezvoltare a luat industria petroliferă. Producţia de ® S tudenţii şi elevii au la dispoziţie peste 3.300 in tern ate şl în toam na anului 1957, guvernul ţării noastre a adresat guverne­ ° La Paroşeni, s-a construit una din cele mai m ari term ocentrale
ţiţei a crescut de la 3.800.000 de tone cit se producea în 1947, la cantine. Peste 60% din numărul studenţilor sînt bursieri. lor ţă rilo r b a lc a n ic e : A lbania, B ulgaria, G recia, .Iugoslavia, şi din ţară care furnizează o mare parle de energie electrică necesară
11.000.000 tone în 1956. Au fost descoperite noi regiuni p etro lifere: Turcia, o notă de m esaj cu scopul ţinerii unei conferinţe m enite să întreprinderilor regiunii noastre şi altor regiuni. O mare term ocen­
O ltenia şi Piteşti, Moldova a devenit un centru im portant al extrac­ « F aţă de 1948, cînd funcţionau în ţa ră doar 5 institute de cer­ ducă la întărirea colaborării, bazată pe principiile coexistenţei paş­ trală a fost construită şi la Com binatul siderurgic din H unedoara.
ţiei de ţiţei. întreaga producţie de ţiţei se prelucrează în ţară. Com­ cetări ştiinţifice, la sfîrşitul anului 1956 au existat 69 de asem enea nice, între ţările din această parte a Europei.
institute cu 6.330 cercetători ştiinţifici. ° Un uriaş avînt a luat dezvoltarea industriei bunurilor de larg
® La începutul lunii octom brie 1957, R.P.R. a fost aleasă ca membră consum din regiunea noastră. Producţia dc tricotaje de bumbac s-a
plexul de fabricare a uleiurilor superioare de la rafinăria Nr. 3 Plo- • In timpul regimului moşierilor şi capitaliştilor, în ţara noas­ a Consiliului guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Ener­ m ărit faţă dc anul 1950 de la 59.000 buc., la 850.000 b u c .; în c ăl­
gia Atomică, fapt care dovedeşte poziţia înaintată pe care o ocupă ţăm inte de piele de la 124.000 perechi, la 277.000 perechi, cantitatea
eşti este una dintre cele mai m ari întreprinderi de acest fel din sud- tră au fost 4.000.000 de analfabeţi. Regimul dem ocrat-popular a ţara noastră în domeniul folosirii paşnice a energiei atomice. dc pîine distribuită de la 15.000 tone, la 41.825 tone, iar can tita­
tea de carne necesară consum ului populaţiei de ta 4.459 tone în
estul Europei. pus capăt neştiinţei de carte, a asigurat dreptul la învăţătură pen­ ® Ca membră a familiei ţărilor socialiste, ca participantă la Tra­ 1950 la 8.117 tone in 1956. In anii 1955 şi 1956, în reg iu n e s-au
tatul de la Varşovia, ţara noastră îşi are asigurată securitatea po­ produs 2.384.000 m.p, ţesături de bum bac, ţesături de lină şi ţesă­
® O dezvoltare rapidă cunoaşte industria chimică, care a crescut tru toţi cetăţenii, înfăptuind invăţăm întul elementar general, obliga­ porului nostru. turi de m ătase naturală şi artificială.
în 1956 de 7,3 ori faţă de 1938. Pe baza valorificării m ultiplelor bo­ toriu şi gratuit.
o Numărul statelor cu care întreţine ţara noastră reiaţii diplo­
găţii naturale ale ţării, au luat fiinţă num eroase fabrici şi com binate ® In 1938, existau Ia sate 3.500 de căm ine culturale şi case de ci­ m atice a crescut de la 23 în 1947 la 40 în 1957.

chim ice. însem n atele resurse de ţiţei, gaz m etan, cărbune stuf, tit. In prezent, num ărul acestora s-a ridicat la peste 12.000 la care ® in prezent, ţara noastră face com erţ cu peste 70 de ţări faţă
de num ai 29 în 1950.
lem n, sare, m inereuri nefieroase şi nem etalifere, form ează o bază se ad au g ă 103 case raio n ale de cultură, peste 2.000 colţuri roşii în
• Produsele rom îneşti sînt mult apreciate şi căutate în străinătate.
puternică pentru dezvoltarea industriei chimice. G.A.C., peste 5.300 cluburi şi colţuri roşii sindicale. T ractoarele rom îneşti brăzdează ogoarele Chinei, R. D. V ietnam , E gip­ ® Au fost m odernizate şi înzestrate cu m aşini noi vechile între­
tului etc. Cim entul nostru este m ult apreciat în Indonezia, R. F. prinderi industriale cum sînt : fabricile „Teba" din Sebeş, „Arde­
® Pentru ritmul dezvoltării industriei noastre este semnificativ e N um ărul bibliotecilor publice au crescut de la 14.352 în 1949, Germ ană, Anglia, Franţa, Italia, Belgia etc. M aşini unelte de fa­ leana" din Alba lulia, „V idra" din Orăştie, I.A.R.T. din Deva.
bricaţie ro m înească sîn t cum părate pe piaţa O rientului ap ro p iat şi
faptul că faţă de 1938, producţia socotită pe cap de locuitor a cres­ la 19.365 în 1956, avind peste 27.730.000 de volume cu peste 3.500.000 mijlociu, în Grecia, F inlanda, vagoane de m arfă în R. D. G erm ană
şi ţările O rientului Apropiat, chimicale în A nglia, Italia, Grecia,
cut în 1956, la fontă de la 8,5 la peste 33 kg.; la oţel de la 18,2 de cititori. utilai petrolifer în China, India ele. ° Au fost în fiin ţate o serie de noi în trep rin d eri ale industriei
locale: „t M ai" la Deva, „!.C. Frim u" Orăştie, „Gh. G heorghiu-
la 44,3 kg : la energie electrică de la 72,4 la 280,4 KWh, la gaz metan e In 1945 erau electrificate doar 443 safe. In tim pul regim ului ® In 1957, în trep rin d erile rom îneşti de com erţ exterior au parli- Dei" la Sebeş, „6 A ugust" Petroşani. întreprinderile de industrie
cipat la 21 de tîrg u ri şi expoziţii in tern aţio n ale. La tîrgul in te rn a­ locală produc pesie 50 sortim ente de bunuri de consum general.
d e la 19,3 la 248,8 m.c., la cim ent de la 32,7 la 124,3 kg. dem ocrat-popular, au fost electrificate num ai în tre 1951 — 1955 un ţional de la Z agreb, unde au p articip at 26 de ţă ri din Europa Asia
«ţ num ăr de 1.015 sate, adică de două ori m ai m ult decît a făcut şi America, juriul internaţional a acordat premiul I pavilionului
R.P.R.
Industria uşoară şi alimentară burghezia în atîtea decenii de guvernare. 0 A stăzi, există în reg iu n e 1.443 u n ită ţi de desfacere din co­
» In anii puterii populare s-au ridicat numeroase edificii de artă 9 Valorile culturale, artistice, sportive, se afirmă tot mai mult rnerul cu am ănuntul, dintre care 372 m agazine alim entare, 75
peste hotare ca o expresie a avînfului cultural pe care-1 cunoaşte chioşcuri alim entare, 402 m agazine cu produse industriale, 460
® In 1957 producţia în in d u stria textilă a crescut faţă de 1948 şi cultură printre c a re : m arele com binat poligrafic „Casa Scînleii", ţara noastră în anii puterii populare. m agazine mixte şi altele. Din acestea, 809 aparţin com erţului de
de 3,3 ori iar în industria alim en tară de peste 3 ori. „Teatrul de operă şi balet", „Casa Radiofoniei" primul centru de te­ stat şi 636 com erţului cooperatist. S-a m ărit sim ţitor reţeaua co­
leviziune din ţa ră , Studioul cinem atografic „B uftea" şi altele. Au Iată cîteva exem ple: merţului socialist în special în mediul rural, astfel că în prezent
« In co m p araţie cu 1938, încă în anul 1956, in d u stria alim entară fost înfiinţate în diferite oraşe ale ţării 55 de teatre de stat. — întreţinem relaţii culturale cu 65 de ţări. atinge cifra de 517 m agazine.
producea de 2,5 ori m ai m ultă pîine, de 3,7 ori mai m ulte paste fă­ — In 1956 Rom înia a participat la peste 300 de conferinţe in­
ternaţionale economice, culturale, sociale şi ştiinţifice, în diferite
inoase de 5 ori mai multe preparate de carne, de aproape de 30ori mai ® O dezvoltare sim ţitoare a cunoscut în ultim ii ani reţeaua de ţări din Europa, Asia, America de Sud, precum şi Statele Unite ale
Americii.
m ulte conserve de legume, cu 42% mai mult zahăr. P ocrotire a sănătăţii şi capacitatea ei, a crescut num ărul medici­ — Teatrul naţional a în reg istrat succese excepţionale la P aris şi ® Numai volumul m ărfurilor iextile desfăcute de aceste unităţi
V en eţia. în 1957, a fosi de aproape 20 de ori m ai m are ca în 1950. Infr-o
® P roducţia in d u strială de lapte de consum care in 1938 nici lor şi al personalului m edico-sanitar. D acă în 1938 un m edic re­ — Muzicienii noştri de vază ca George Georgescu, Constantin sin g u ră lună a anului 1957, s-au vîndut m ai m ulte m ărfuri decît in
Silvestri, au fost aplaudaţi frenetic la Londra, Paris, Atena, Roma fot cursul anului 1950.
nu exista, în 1956 a fost de 871.000 hl. venea la 1895 locuitori, în 1955, revine la num ai 819 locuitori. etc.
— Solişti vocali şi instrum entişti au obţinut principalele premii
Producţia industrială dc brînzeturi care de asem enea nu exista ® M ama şi copilul sînt în centrul atenţiei statului dem ocrat-popu­ la concursul internaţional muzical de la Geneva, la concursul in­
ternaţional de canto de la Toulouse.
în 1938, a crescut în 1956 la 23.693 tone, iar producţia in d u stria lă de lar. In 1938, num ai 2,2% din totalul n aşterilo r aveau loc în m ater­ o Agricultura regiunii noastre face progrese însem nate pe calea
Sportivii noştrii s-au în to rs cu 11 m edalii de ta O lim piada din
unt ta 5.926 tone. nităţi. In 1956, 83,6 din naşterile din mediul urban şi 44,9% din A ustralia.

o In anii prim ului plan cincinal au fost create 32 de fabrici mediul rural, au avut loc în m aternităţi şi case de naştere. Ar socialism ului. In anul 1957, au fost obţinute recolte sporitede ce­
Prestigiul internaţional al Republicii Populare Romîne a crescut
textile. « In anii 1944— 1956, num ărul creşelor a crescut de circa 38 de n em ăsu rat! Acest m are succes se datoreşte justeţei politicii P ar­ reale la hectar. Astfel, în sectorul socialist s-arealizat o producţie
tidului M uncitoresc Romîn, politică care urm ăreşte neabătut pacea
— S-au construit filaturi noi de bumbac ca de exemplu ia Boto­ ori, iar astăzi num ărul grădiniţelor de copii reprezintă 407,2% faţă şi colaborarea internaţională. El se datoreşte faptului că ţara noas­ la grîu de t.651 kg. ta ha. faţă de 1.507 cît era în 1955, ia r ta
tră, a devenit un meterez puternic al frontului m ondial al păcii.
şani, Iaşi, A rad, L ugoj, Sf. G heorghe şi s-au dezvoltat alte |4 filaturi. de anii 1938— 1939. Poporul nostru a prim it cu însufleţire şi a aprobat întrutotul De­ porumb de 2.500 kg. la ha. faţă de 2.100 kg., în tim p ce în sectorul
claraţia reprezentanţilor partidelor frăţesh din ţările socialiste şi
—' S -au în ă lţa t ţesătorii noi cum s î n t : uzinele textile „M oldova" o F aţă de 1938, m ortalitatea generală a scăzut cu 49,7 la sută. M anifestul Păcii, elaborate la M oscova în noiem brie 1957, care individual s-au obţinut 1060 kg. grîu şi 2.000 kg. porum b la ha.
constituie un preţios îndreptar, o călăuză pentru comunişti şi toţi
— Botoşani, „Textila G riviţa" — Bucureşti. Caracterul democratic oamenii muncii, luptători pentru pace şi socialism. ® Şeptelul de anim ale a crescut la cabaline cu 8% , la bovine
cu 18%, la porcine cu 21% faţă de anul 1938.
— A fost construită fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej" — Realizări ale regimului
democrat popular
din Bucureşti, cu un înalt nivel de m ecanizare, una din cele mai mari al orînduirii noastre de stat o Din veniturile obţinute, G.A.C. şi-au sporit fondurile de bază
în regiunea Hunedoara la peste 12.270.000 lei, lucru caro adus Ia întărirea econom ico-
fabrici de confecţii din sud-estul Europei. organizatorică a acestor unităţi şi îm bunătăţirea nivelului de trai
al colectiviştilor.
® In perioada 1948-1956, au fost construite şi puse în exploatare

56 de întreprinderi alim entare noi, bine utilate, lucrind la un înalt o Orînduirea noastră democrat populară este cea mai dem ocra­

nivel tehnic şi tehnologic. tică orinduire din istoria poporului nostru. Ea reprezintă puterea de o In prezent, în regiunea noastră, sînt 357 G.A.C. şi întovărăşiri

— Astfel, au fost ridicate fabrica de lapte praf „M ureşul", fabricile stat a oam enilor muncii de la oraşe şi sate, stăpînirea şi gospodă­ agricole, care cuprind 25.506 familii şi 25.800 ha teren agricol,
precum şi 153 în to v ărăşiri zootehnice cu o su p ra fa ţă de 4.026 ha ,
de conserve de la Tecuci, Tulcea, D unărea, Băiculeşti, V alea Roşie rirea de către popor în folosul său a tuturor bogăţiilor ţării. 50.832 de oi şi cu 6.927 familii.

etc, întreprinderi de prelucrare a laptelui la Cluj, Roman, Poiana Si­ a In fruntea treburilor statului nostru, în toate organele lui su­

biu etc., fabricile de pîine de la Baia Mare, Bicaz, Oraşul Stalin, o- perioare şi inferioare se găsesc reprezentanţii oam enilor m uncii. Din n Iu cele 712 şcoli elem entare şi medii, frecventează un num ăr
de 52.222 elevi, iar num ărul studenţilor de !a Institutul de m ine
raşul Victoria, Caransebeş, Reşiţa etc. 437 de deputaţi ai M arii Adunări N aţionale a R.P.R., un num ăr din Petroşani, a crescut in anul 1957— 1958 ta 677 studenţi faţă
de 244 cîţi erau în anul şcolar 1948— 1949. Din totalul
• In perioada celui de-al doilea plan cincinal, producţia indus­ de 324, adică un procent de 74% sîn t m uncitori şi ţă ra n i, iar 113, de 712 şcoli elementare şi medii, numai în mediul rural există 616

triei uşoare şi alim entare va creste cu circa 50% fată de nivelul atins adică aproape 26% sînt intelectuali.

în 1955. Se vor produce în 1960 cu circa 45% m ai m ulte textile, cu o In sfaturile populare, organe locale ale puterii de stat, au
fost aleşi peste 137.600 d e p u ta ţi: m uncitori, ţă ra n i şi intelectuali.
circa 45% mai multă îm brăcăm inte, de circa 3 ori mai multe biciclete, Alte zeci de mii de oam eni ai muncii participă la conducerea tre­ de şcolf.- f
burilor statului în com isiile perm anen te şi com itetele de cetăţeni ce
de 2 ori mai multe obiecte de m enaj, cu circa 65% mai m ultă carne, funcţionează pe lingă sfaturile populare.

de circa 3 ori mai multă slănină, cu 40-45%’ mai mult peşte, de circa ® In condiţiile regim ului dem ocrat-popular au devenit pentru prima « In regiune m ai funcţionează 19 şcoli profesionale cu 3.310 elevi,
oară reale: dreptul la muncă, la odihnă, la învăţătură, libertatea
2 ori mai m ult unt, de circa 2,2 ori m ai m ult zahăr, cu circa 75% mai organizării întrunirilor, presei etc., s-a asigurat pe deplin votul 7 şcoli tehnice cu 764 elevi şi o şcoală ped ag o g ică cu 110 elevi.
universal, direct, egal şi secret.
multe paste făinoase. a Numărul cadrelor didactice care funcţionează in regiunea Hu­

’V ;

nedoara a crescut de la t.205 cîte erau în 1938, la 3.137 în prezent.

Agricultura * In regiunea n o astră există în prezent 51 şcoli elem entare medii

o Sub regimul dem ocrat-popular, tinerii, femeile, m ilitarii — ca­ şi secţii aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare în care învaţă 3.430

o Recolta globală de cereale în ultimii ani şi producţia la hectar, elevi în limba lor m alernă.
o O realizare dc seam ă a regim ului nostru este lichidarea în re­
la principalele produse agricole, au întrecut cu mult recoltele obţi­ tegorii de cetăţeni care sub regim ul burghezo-m oşieresc erau excluşi

nute în anii de dinainte de război. de la vot — au astăzi dreptul de a alege şi a fi aleşi.

• Pe baza politicii partidului şi guvernului de lichidare a stării o Regimul dem ocrat-popular a pus capăt pentru totdeauna asu­ gim,ca H unedoaia aproape în întregime, a neştiinţei dc carie.

de înapoiere a agriculturii, Ia sate au fost create 235 staţiuni de m a­ pririi naţionale, a lichidat prigoana rasială, a asigurat deplina P olitica de in d u strializare dusă de partidul şi de guvernul nostru, rK«4 (C ontinuare in pag. 4-a)
şini şi tractoare, zeci de gospodării agricole de stat. egalitate în drepturi a naţionalităţile conlocuitoare cu poporul ro- a făcut ca regiunea H unedoara să devină în anii puterii populare